165 matches
-
Răzvan este sub puterea și influența nefasta a Vidrei, care „mi-l mișcă și mi-l întoarce fără preget,/ și la dreapta, si la stanga, nu cu mâna, ei c-un deget!“. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leșeasca, dar Vidra este nemulțumită: „Căpitanu-i o furnică!/() Căpitanii într-o oaste? Sunt atâția, ca-n mulțime se lovesc coaste la coaste“. Răzvan se revoltă, indignat:„Nu sunt un copil, de care să-și bată joc o femeie“, apoi este gelos
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
bată joc o femeie“, apoi este gelos pe căpitanul Minski și mărturisește că o iubește cu patimă pe Vidra: „dragoste fără teama nu se poate!“. Sbierea fusese luat rob de tătari, de la care îl luaseră muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului leșesc, iar acum, desi Răzvan îl iartă „pentru-a doua oară“, boierul îi cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci, tătari, muscali și Ieși, ci și dobândă aferentă: „Fii datornic bun de plată/ Răzvănică, sufletele, să nu
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
fie primiți/ Căci rușine Eteriei a fi cu țigani uniți,/ Căci luandu-se Elada, de vor fi și ei ostași,/ Vor cere cu tot cuvântul și ei să fie părtași“. Acțiunea se petrece în „locuința lui Răzvan într-un orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi și Razasul comentează faptele de vitejie ale lui Răzvan, ascensiunea acestuia în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
ei ostași,/ Vor cere cu tot cuvântul și ei să fie părtași“. Acțiunea se petrece în „locuința lui Răzvan într-un orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi și Razasul comentează faptele de vitejie ale lui Răzvan, ascensiunea acestuia în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intenția de a-i cumpăra moșia, „Patru sate, două iazuri, mii de vite ramatoare/ Șepte mori, o herghelie
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
Aron-voda“ (Miron Costin, cap.lL). Acțiunea se desfășoară la „Palatul lui Răzvan în Iași“. Tănase, Vulpoi și Razasul sunt acum căpitani în armată moldoveneasca și se bucură de pacea încheiată pe cale diplomatică de către trimisul lui Aron-vodă, vătaful Basota, cu armata leșeasca. Poporul îl aclamă pe domnitor („Să trăiască Aron-vodă“), dar acest fapt este unul trecător, pentru că istoria a demonstrat- cum susține Tănase - că uralele moldovenilor sunt urmate de căderea de pe tron a domnitorilor: „A«Să trăiască LăpușneanulA», și-l vicleniră urât
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
de danii din partea mai multor domnitori ai Moldovei. Astfel, la 2 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449, 1452-1454, 1455) dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din „țara leșească” (Polonia), scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. Acest drept a fost confirmat și de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504), însă actul nu s-a păstrat. În secolul al XVI-lea, în locul bisericii de lemn s-
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
Cei 14 moldoveni de aici erau considerați țărani liberi. Mai trăiau în sat 2 fețe bisericești și 4 văduve. În 1774 Neculae Ruset avea gradul de ban. În sat erau 18 case locuite plus 7 pustii, 2 băjenari din Țara Leșească, 7 arnăuți și 2 văduve. Satul Dubna are următoarele date, distanțe : pînă la Soroca - 25 km, pînă la stația calei ferate Florești - 30 km, pînă la Chișinău - 153 km. Gospodării (pentru anul 1994) - 400, populația - 986 de oameni (463 de
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
în Moldova , sub domnul Mihai Racoviță. ""Atunce" [zice Neculce] "și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara" "Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu"" A trăit la moșia sa din Boian. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „"[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează"”. În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
Rata leșeasca este o specie de rață care nu se înrudește cu rata sălbatică (cele cu capul verde). În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, de Lech), această specie provine din Mexic. Este o rată de tip greu: femelă poate avea 3-4 kg, iar
Rață leșească () [Corola-website/Science/317636_a_318965]
-
Rata leșeasca este o specie de rață care nu se înrudește cu rata sălbatică (cele cu capul verde). În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, de Lech), această specie provine din Mexic. Este o rată de tip greu: femelă poate avea 3-4 kg, iar masculul 5-6 kg. În jurul anului 1600 a fost domesticita pe scară largă în Europa. Rata leșeasca are ca specific noduli
Rață leșească () [Corola-website/Science/317636_a_318965]
-
verde). În ciuda numelui ei (leșesc=polonez, de Lech), această specie provine din Mexic. Este o rată de tip greu: femelă poate avea 3-4 kg, iar masculul 5-6 kg. În jurul anului 1600 a fost domesticita pe scară largă în Europa. Rata leșeasca are ca specific noduli roșii în jurul ochiului. Dintre păsările de curte, la această rată clocitul durează cel mai mult 5 săptămâni. Se împerechează de trei ori pe an, depunând 150 de ouă pe sezon (martie - august). Aceasta este o rată
Rață leșească () [Corola-website/Science/317636_a_318965]
-
bisericii de lemn din Șebiș. Cele mai multe din icoanele de la Goila datează din secolul al XVIII-lea. Mai mulți cercetători amintesc că la biserica din Goila se afla înainte vreme o Cazanie scrisă la 1724 de copistul „Popa Ioan din Țara Leșească lăcuitoriu în Bălaia”. Nu se știe nimic de urmele acestui manuscris.
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
capre ,mai puține oi, deși în trecut ocupația de bază a fost oieritul, cai, măgari și tăurași. În trecut oamenii creșteau și boi pentru muncă, astăzi însă nu mai cresc aceste animale. Dintre păsările domestice menționăm: găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cetății Hotin. Cu toate acestea, revolta a continuat. În 1492, trupele țărănești sub conducerea din nou a lui Muha, au capturat o mare parte din Galiția. Acestea au atacat domeniile feudalilor, omorând-ui pe cei prinși. Nu departe de Halici, oastea leșească i-a atacat pe rebeli, capturând-ul pe Muha. El a fost dus în Cracovia, unde a murit în curând din cauza torturilor. Răscoala a înfrățit în lupta antifeudală pe țăranii moldoveni și ruteni. O cronică germană îl arată pe Muha
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]