302 matches
-
istoriei lor, și să reducă intoleranță față de romi. Istoricul Petre Matei a fost consilierul științific pentru filmul Valea Plângerii, produs de Mihai Andrei Leaha, care este de asemena voluntar în proiectul Susținerea supraviețuitorilor romi deportați în Transnistria. Regizorii Mihai Andrei Leaha, Andrei Crișan și Iulia Elenă Hossu au mers în Transnistria și Ucraina pentru realizarea documentarului. Filmul are mai multe planuri și prezintă interviuri cu supraviețuitori care erau copii la momentul respectiv, precum și interviuri cu martori din satele învecinate. Filmul a
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
supraviețuitori care erau copii la momentul respectiv, precum și interviuri cu martori din satele învecinate. Filmul a fost difuzat în cadrul atelierului „Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach”, unde a avut loc și discuția cu Mihai Andrei Leaha. Mihai, ce te-a motivat să faci acest film? Înainte să vorbesc despre motivație, care, sincer, a venit pe parcurs, trebuie mai întâi să spun că nu cunoșteam nimic despre acest subiect. Generația mea nu a învățat despre Holocaust la
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
well aș educațional projects to contribute to a better understanding of Romă and their history, and also to decrease intolerance towards Romă. The historian Petre Matei was the scientific advisor of the film “Valley of Sighs” produced by Mihai Andrei Leaha, who also volunteers în the project “Helping Romă Survivors of Deportations to Transnistria”. The directors Mihai Andrei Leaha, Andrei Crișan and Iulia Elenă Hossu went to Transnistria and Ukraine for their documentary. În their multilayered film, they show interviews with
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
decrease intolerance towards Romă. The historian Petre Matei was the scientific advisor of the film “Valley of Sighs” produced by Mihai Andrei Leaha, who also volunteers în the project “Helping Romă Survivors of Deportations to Transnistria”. The directors Mihai Andrei Leaha, Andrei Crișan and Iulia Elenă Hossu went to Transnistria and Ukraine for their documentary. În their multilayered film, they show interviews with survivors who were children at the time and also interviews with eye-witnesses from surrounding villages. În the frame
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
children at the time and also interviews with eye-witnesses from surrounding villages. În the frame of the workshop “Naționalism, fascism and the Holocaust în Romanian History - a critical approach” the movie was screened and the following interview with Mihai Andrei Leaha was taken. Mihai, what was your motivation of doing this film? Before speaking about my motivation, which came honestly on the way, I first have to say that I did not know about this subject. My generation was not taught
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
a început să cânte în "Ansamblul Mara" și "Ansamblul Mugurelul" din Sighetu Marmației. A absolvit Liceul de Artă din Baia Mare și Universitatea Națională de Muzică din București. La 8 aprilie 2012 a susținut un concert tradițional de Paști, împreună cu Grigore Leșe în catedrala catolică Sf. Ioan Nepomuk din Suceava. Iată cum este descrisă Măriuca Verdeș de către etnologul și folcloristul Pamfil Bilțiu:
Măriuca Verdeș () [Corola-website/Science/327233_a_328562]
-
și închide spre a avea un perpetuu mijloc de constrângere pentru Ștefan. Odată cu venirea pe tronul Poloniei a lui Vladislav al III-lea în 1434, soarta lui Iliaș I se schimbă. Deși noul rege urmează tactica defunctului său predecesor, partizanii leși ai lui Iliaș I îl scapă din închisoare și acesta trece în Moldova, iar Vladislav al III-lea se vede silit să îl ajute într-o oarecare măsură. Lupta nehotărâtoare de la Podraga (1435), în locul numit "Câmpia războiului", și intervenția lui
Iliaș () [Corola-website/Science/299117_a_300446]
-
sus de sat), unde și-au ridicat colibe." Anton Cosbuc constată în perioada interbelică faptul că popularitatea acestor legende este atestată doar la bătrânii cu un nivel cultural ridicat, ceea ce îl face să creadă că legenda întemeierii satului de "pionieri" leși sau ruși este rodul elaborării unor texte precum cele citate mai sus, în secolul al XIX-lea, care explicau simplist originea satului și a locuitorilor săi. Atribuirea originii slave pentru cei dintâi locuitori ai satului s-ar explica prin ignoranța
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
în străinătate, în diverse țări. După 1990, iese se pensionează. În 1991, frații Pițigoi au fost primiți la reședința din Elveția de fostul suveran al României, regele Mihai I. În 2007 este descoperit de rapsodul și doctorul în muzică Grigore Leșe, care realizează numeroase emisiuni „La Porțile ceriului”, avându-l ca protagonist pe Alită Pițigoi cu banda sa. Datorită lui Grigore Leșe, pe 30 aprilie 2008 apare pe scena Institutului Cultural Român la cea de-a patra întâlnire a proiectului inițiat
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
de fostul suveran al României, regele Mihai I. În 2007 este descoperit de rapsodul și doctorul în muzică Grigore Leșe, care realizează numeroase emisiuni „La Porțile ceriului”, avându-l ca protagonist pe Alită Pițigoi cu banda sa. Datorită lui Grigore Leșe, pe 30 aprilie 2008 apare pe scena Institutului Cultural Român la cea de-a patra întâlnire a proiectului inițiat de Leșe, „Ultimii rapsozi”. Banda lui Alită Pițigoi era alcătuită din: (nea Alită) la vioară, Dumitru (Bebe) Pițigoi la vioară, Gheorghe
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
realizează numeroase emisiuni „La Porțile ceriului”, avându-l ca protagonist pe Alită Pițigoi cu banda sa. Datorită lui Grigore Leșe, pe 30 aprilie 2008 apare pe scena Institutului Cultural Român la cea de-a patra întâlnire a proiectului inițiat de Leșe, „Ultimii rapsozi”. Banda lui Alită Pițigoi era alcătuită din: (nea Alită) la vioară, Dumitru (Bebe) Pițigoi la vioară, Gheorghe (Gogă) Pițigoi la braci, Gheorghe (Gioni) Pițigoi la vioară, Eugen Pițigoi la acordeon, Dumitru Pițigoi Jr. la bas și Laurențiu Lătărețu
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
lui Alită Pițigoi era alcătuită din: (nea Alită) la vioară, Dumitru (Bebe) Pițigoi la vioară, Gheorghe (Gogă) Pițigoi la braci, Gheorghe (Gioni) Pițigoi la vioară, Eugen Pițigoi la acordeon, Dumitru Pițigoi Jr. la bas și Laurențiu Lătărețu la chitară. Grigore Leșe îl i-a cu el la toate festivalurile si spectacolele ce vor avea loc. Muzica lăutarilor din banda lui Alită Pițigoi a fost imprimată și pe un CD, care a apărut într-o ediție specială a Jurnalului Național. Moare la
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
Identity. The German Minority în Interwar România Jelena Steigerwald: Concepts of Memory culture - a critical approach 5.00 pm Break 7.00 pm Film: Valea Plângerii // Vally of Sights (România 2013, 55 min) Film screening and debate with director Mihai Leaha 18th October Memory politics of fascism and Holocaust în România 11.00 am Veda Popovici: Disavowing the Non-white self. A short history of the deșire for Europeanness from fascism to civic naționalism Roland Ibold, Victor Vozian: The Social and the
Nationalism, fascism and the Holocaust in Romanian History – a critical approach International Workshop from the 16th to the 20th October 2014 in Bucharest () [Corola-website/Science/295793_a_297122]
-
a desfășurat între 14 și 22 aprilie cu opt secțiuni "Arhitectură", "Teatru", "Foto și Film", "Dans contemporan", "Literatură" și "Muzică". La secțiunea "Literatură" au fost participat Mircea Dinescu, Daniel Vighi și Emil Brumaru, iar la secțiunea "Muzică" au participat Grigore Leșe și Ada Milea. În anul 2006 StudentFestul primește trofeul pentru "cel mai important eveniment cultural din România", la Gala Societății Civile. Ediția din anul 2006 a avut opt secțiuni: "Arte plastice", "Arhitectură", "Muzică", "Teatru", "Film", "Fotografie", "Vizual" și "Literatură" și
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
pe județ, în sezonul 2012-2013. În finala jucată la Simeria, formația antrenată de Alin Gomoi a învins-o pe Retezatul Hațeg cu 1-0, după autogolul lui Simoneac. Aurul a jucat cu: Robciuc - Lup, Bănărescu, Polvrea, Mihăilă (90 Lupea) - Ciocan, Almășan, Leaha, Cristea (64 Bisorca) - Miclean (82 Gomoi), Cornea (25 Vurdea). Prima ediție a Supercupei Hunedoarei le-a opus pe Aurul Brad, câștigătoarea Cupei, si Universitatea Petroșani, echipa care a luat titlul în Liga a IV-a Hunedoara. "Galben-negrii" s-au impus
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
în Liga a IV-a Hunedoara. "Galben-negrii" s-au impus cu 1-0, prin reușită semnată de Codruț Mihăilă, dintr-o lovitură liberă. Cristian Robciuc a fost desemnat omul meciului. Aurul a început cu: Robciuc - Lup, Bănărescu, Filipaș, Miclean - Nedea, Almășan, Leaha, Bisorca - Vurdea, Rotariu. Formația: Mocuta - Zaslau, Sturek - Trifu - Nedici, Haiduc - Florea, Maier, Aliman, Borțos, Taucean Formația: Mocuta - Asparuh, David Nicolae - Teodorescu, Fusoi, Vela - Cheresledean, Birlea, Pop, Popa Virgil, Păscu
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
pentru organizarea unor concerte. În data de 8 octombrie 2011, cu ocazia inaugurării, formația germană de muzică rock Scorpions a susținut un concert pe Cluj Arena în fața a peste 40.000 de spectatori. În deschidere au interpretat artiști ca Grigore Leșe, Pacifica, Semnal M și Voltaj În ziua următoare, pe 9 octombrie 2011, trupa Smokie a susținut și ea un concert. În deschidere au cântat Loredana, Smiley, Horia Brenciu și Pasărea Colibri. În data de 19 iulie 2012 formația suedeză Roxette
Cluj Arena () [Corola-website/Science/314969_a_316298]
-
Berindei și Solomon Marcus, actorii Dan Puric și Maia Morgenstern, Radu Câmpeanu și Mircea Ionescu Quintus, președinți de onoare ai Partidului Național Liberal, poeții Ana Blandiana, Radu Cârneci și Marko Bela, multiplul campion mondial și olimpic Ivan Patzaikin, rapsodul Grigore Leșe ș.a. Își încheie colaborarea oficială cu SRR în aprilie 2013. Din ianuarie 2015 revine la Radio România Antena Satelor, ca realizator - reportaje (Lada de zestre), eseuri radiofonice (Gusturi românești), rubrica Rețeta zilei, precum și emisiunea „Focul din vatră” (emisiune de antropologie
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
neatârnarea tării prin isteție și adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor, adică compensau pe deplin munca socială care-i purta. Astăzi avem zeci de mii de liberali cari nici îmblă cu zilele-n palmă, pentru că nici turc, nici leah, nici ungur nu caută să-i taie, nici de vrun duh așa de subțire nu se bucură, nici compensează prin ceva muncă socială, pe care o istovesc din rădăcini, mâncând chiar condițiile de existență a claselor producătoare, nu prisosul lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au vrut să ni-l anunțe, fiind o surpriză. De asemenea, participanții vor putea admira lucrări ale meșterilor populari din zona Maramureșului și din alte zone cu puternică tradiție etnografică. Evenimentul va mai beneficia de participarea extraordinară a artistului Grigore Leșe. Biletele pot fi cumpărate la sediul C.A.R. , Piața Istria nr. 6, Complexul Senator și la C.C.I.A.T. la parter. Parteneri media la această manifestare sunt și publicațiile „Agenda“ și „Agenda zilei“. A. M. G. Caravana Cool Girl Model
Agenda2004-23-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282502_a_283831]
-
dinamică. Conform lui Knowles, „cântecul este asemănător unui clasic Destiny's Child, cu acel ritm și cu porțiunile rap, reprezintă stilul pe care l-am abordat timp de câțiva ani”. Percepția asupra compoziției a fost în general favorabilă. Criticul muzical Leah Greenblatt, de la publicația americană "Entertainment Weekly", oferă cântecului o recenzie pozitivă, declarând: „cu sunetul metalic al tobelor și cu suportul vocal viclean, [«Diva»] poate fi considerat versiunea feminină a șlagărului de vară a lui Lil Wayne, «A Milli»”. Daniel Brockman
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
cu un Început de nădejde. - Opt sute de călăreți, Măria Ta, cu caii Înșeuați și cu arcurile pregătite! - Treci În Polonia, Întorci satele și conacele cu susul În jos, mi-l găsești pe Petru Aron. Nu intri În luptă cu oșteni leși, nu suntem În război cu nimeni. Te afli doar În căutarea unui ucigaș care trebuie judecat În Moldova. Dacă nu găsești nimic până În ținuturile Commeii, te Întorci fără nici o stricăciune. Iar după Întoarcerea Domniei Tale, vom primi solii. - Am Înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
unui conflict de lungă durată. Cu una din solii, domnul i-a trimis lui Cazimir 20 steaguri capturate în timpul luptelor. Și precizează Ureche: „nu pentru că doară i-au fost datoriu să-i trimiță, cum zic unii că au fostu supus leșilor, ci pentru să-l aibă prieten la nevoie”. Bucuria victoriei din noiembrie 1473 nu a durat decât o lună. La 20 decembrie, Radu cel Frumos venea cu 17.000 de turci și 12.000 de munteni, îl învingea pe Laiotă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun și, pe baza lui, Ștefan cel Mare le făcea dreptate nepoților săi. La 3 ianuarie 1457, domnul judecă și îi dă lui Lână Rugină satele Rugineni, Tăuți, Stoboreni și Botășeni, plus jumătate din satul Telejina și iezerul Leahului ca vamă și moară, deoarece privilegiul vechi îi fusese furat, când i s-a prădat casa. Este vorba de un boier, care avea o moșie destul de mare, și avea și o curte, dar care, se vede, că nu prea era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Suceava când El sare/ Pune pieptul la hotare". „Și hotarele erau și largi și mari. Iar numele lui a trecut hotarul cu acea strălucire care a făcut să i se închine Veneția cea Bogată; Roma cea bătrână, Șahul cel indolent, Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]