445 matches
-
-i ronțăie tăcerea ?... Unul tace, altul cântă, / și cum trec și-n zări se-mplântă, / luna prin zăvoi se pierde / ca o șea de aur verde". («8» / "ibid"., p. 47 sq.). În ciclul al treilea, "Țara," «vechi tărâm cu doine legănate, / unde Corbea putrezea în ocne joase, / între vipere ca bârnele de groase / și-ntre broaștele cât ploștile umflate...», cu «iezăre cu funduri de vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
câte o inscripție proclamând curajos apartenența tăriile duhului, la ceea ce merita să ne fie, din înalt, în chip primordial, călăuza. Oricât ar fi părut expus unei condiții singulare, poetul Ioan Alexandru nu pregeta, în acei ani, să invoce Logos-ul, legănat în scrisuri și în zicerile lui, ca într-o spumegare inițiatica. Înțelesul acesta grav stăruie și în afirmările cărora li s-a devotat pictorul Paul Gherasim, atunci când a simțit nevoia, unui tipar active de solidaritate, între el și alți pictori
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
punea apoi cioroiul pe umăr și începea să se bălăngăne cu el, de pe un picior pe altul, cât ținea culoarul celularului. Gogu sta cuminte, participa, mai ales că Bușcu îi cânta: - Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu... Și asta la fiecare pas legănat. Toți ședeam pe lângă uși și încercam să vedem, cât se putea prin unele crăpături, fraternitatea celor doi, când treceau prin dreptul nostru. Era bătaie pe rând și ne abțineam să nu râdem în hohote. E chinuitor când nu-ți poți
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
băiețelului ei drag: ,,Nani, nani odoraș, / Somnul să te împresoare,/ Visul să-ți fie frumos / Luminat de soare,/ Nani, nani, Ducu mamei!"/... și alte urări pe care numai o mamă iubitoare i le poate dori puiului ei drag. Copilul adormea legănat de cântec și călătorea în lumi feerice. Ea îi priveghea un timp somnul și, când buzele lui schițau un zâmbet, se întreba: Oare ce visează odorașul mamei?" Când copilul începuse a gânguri, Simona îi dădu un nou telefon doctorului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
dimineața și seara printre crucile acelea de piatră văruite în alb, prin iarba foșnitoare, dar mai ales îi regăseam în prunii încărcați de rod, din care nimeni nu voia să mănậnce. Mi-i închipuiam prune pe ram, semințe ale ierbii legănate de vậnt și orice dangăt al clopotului mă făcea să meditez profund. Biserica era locul tainic de refugiu al sufletului meu, obligat prea devreme să filozofeze. Curậnd, după plecarea iernii năprasnice, avea să-l petrec dincolo de tărậmul lumii acesteia pe
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
asta - POC! - din păr, o să-mi spăl asta - POC! - din păr, o să-mi spăl asta - POC! - din păr și o să-l trimit la plimbaaare. În timp ce cântau, un bărbat mai în vârstă, atletic, le zbiera indicații de dans. —Și ROTIȚI și LEGĂNAȚI și ÎMPINGEȚI ÎNAINTE și ROTIȚI, zâmbiți, băieți, ZÂMBIȚI, ce mama dracului, și ROTIȚI și LEGĂNAȚI și... OK, opriți muzica, OPRIȚI, OPRIȚI! Zdrăngănitul pianului s-a oprit treptat. —Brandon, a zis tipul mai în vârstă iritat. Scumpule? Ce faci cu legănatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
POC! - din păr și o să-l trimit la plimbaaare. În timp ce cântau, un bărbat mai în vârstă, atletic, le zbiera indicații de dans. —Și ROTIȚI și LEGĂNAȚI și ÎMPINGEȚI ÎNAINTE și ROTIȚI, zâmbiți, băieți, ZÂMBIȚI, ce mama dracului, și ROTIȚI și LEGĂNAȚI și... OK, opriți muzica, OPRIȚI, OPRIȚI! Zdrăngănitul pianului s-a oprit treptat. —Brandon, a zis tipul mai în vârstă iritat. Scumpule? Ce faci cu legănatul? Eu vreau... S-a aplecat înainte și și-a scuturat umerii frumos, unduitor. —Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
acasă, am mai stat o oră în mașină, apoi mi-am zis, băga-mi-aș picioarele, e clar că n-o să plece în seara asta la Marbella, așa că eu mă duc acasă. Capitolul 33tc " Capitolul 33" Metroul ne-a purtat, legănat, pe mine și Mitch unul lângă altul, în tăcere. Ne întorceam de la parcul de distracții din Coney Island, unde ne dădusem în comédii puțin cam prea posomorâți. Dar era bine și așa. Nu ne dusesem să ne distrăm, doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Trebuie apropiem repede munți Caucaz. Prea aproape Urdi Alai mare han Hadji Ghirai. Nimeni urcat În căruță, Nogodar negustor blănuri pentru mare han, Amir nepot Nogodar. Tu, ascuns blănuri. Nimeni, nicăieri. Ștefănel se Întoarse Între blănuri și continuă să plutească, legănat, spre zări Îndepărtate, despre care nu știa nimic. Spre Înserat, o ceată de călăreți le ieși În Întâmpinare. - Cine sunteți și ce căutați pe drumul marelui han al Crimeii? Întrebase șeful călăreților, privindu-i atent pe Nogodar și pe Amir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și ciocnind cupele. Mihajlo ocoli focul, veni În dreptul lui Oană și deschise larg singurul braț teafăr. - Moj prijateli!2 spuse, Îmbrățișându-l pe oaspete. Abia atunci adunarea se trezi parcă la viață. Cineva scoase un fluier și Începu o cântare legănată, Întru câtva asemănătoare doinelor din Moldova. Oană privi cerul Înstelat. Începea o noapte frumoasă. 28 spre 29 septembrie 1463, Valea Moravei Trecuseră, poate, două ceasuri după miezul nopții. Oană se trezi brusc, cu senzația că se Întâmplă ceva În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
aminti că și Serenisima se află În război, dar acesta era dus departe, În Marea Egee. Într-adevăr, la avizierul unde era afișat Diario era Înghesuială. Cei trei merseră agale spre Riva dei Schiavoni, privind zecile de ambarcațiuni ancorate În golf, legănate ușor de valurile abia simțite ale mării. În fața lor Îl văzură pe Fabio Foscolo, venind dinspre Chiesa della Pieta, Împreună cu un bărbat impunător, care, dacă n-ar fi avut trăsăturile unui om trecut bine de cincizeci de ani, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Învolburare armonioasă de vârfuri, o sălbăticie care nu ascundea nici o amenințare, o sălbăticie aspră, dar și molcomă. În asemenea locuri, gândi voievodul, nu se poate cânta la trompetă, ci doar la tulnic. Sunetele n-ar fi putut fi decât prelungi, legănate, ca niște chemări venite de pretutindeni. Apoi Își dădu seama că muzica nu are legătură cu nimic din ce se Întâmplase. Și că, de fapt, Își lăsa gândurile libere. Era ca o cădere În adâncul firii. Toate rămăseseră undeva, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pentru celebra brânză Appenzeller, ce poartă același nume cu idilicul, dar foarte conservatorul canton montan elvețian, acolo unde femeile au dobândit drept de vot abia în 1974. Țărani în costume populare helvete, Alpii în zare, muzică tradițională, vaci bălțate mergând legănat, în fine, tot imaginarul popular al acestei țări pas comme les autres concentrat în 30 de secunde. Un lucru totuși le-a scăpat celor care au conceput reclama. Vacile merg la pășunat pășind pe asfalt. Un asfalt impecabil, ce-i
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
acum nici un român pentru o idee, darămite pentru o banală declarație de impozit. Poate că-i cam mult spus, dar asum... Ador felul în care se prezintă colegul meu de serviciu, chelnerul Mamadou. Este mic, negru, dinții albi surâzători, merge legănat, poartă gulerul cămășii alb-gălbui pe deasupra unui pulover tip militar, uzat de atâta întrebuințare. Mitraliază cuvintele repede, cu un accent imposibil: "Je suis Mamado' et je viens de Guinée Conakry". Nu mai rezist și îl întreb odată ce este Conakry-ul ăsta, la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu obrajii ușor bucălați și de-o culoare marmoree, cu părul bogat, lung, auriu ca paiul de ovăz copt, care-i cădea pe umeri, Corina avea și un piept nurliu, frumos, obraznic și totodată un mers sprinten, săltăreț, alintat și legănat. Acest fizic generos era completat, potentat, dublat și de un temperament coleric, ușor îndrăzneț și arogant. Și când o înțepa cineva cu o vorbă, cumva, reacționa prompt și nu rămânea datoare. Într-un cuvânt: nu era o femeie ștearsă, obișnuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Încă nu dădeau semne că i-ar fi observat prezența. El, În schimb, zări umbra unui al treilea bărbat, care venea dinspre celălalt capăt al podului. Înainta tăcut, măturând pietrele cu marginea de jos a hainei. Înalt, cu pasul ușor legănat, doctorul Marcello apucase să urce rampa opusă, apropiindu-se cu repeziciune. Cei trei se Întâlniră la jumătatea podului fără vreun gest de surpriză, ca și când și-ar fi dat acolo o Întâlnire secretă. După o clipă, Dante se alătură și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rămân la un colț de metaforă mă învelesc în versuri adormim împreună iubito am să ridic o casă din cuvinte în camera de la stradă va mirosi răscolitor a poezie 1 octombrie 2011 Pictată în mine cesaria cântă desculță despre dragoste legănată pe valuri de nisip deasupra noastră se prăvălește cerul toamnei ne spălăm gândurile într-un ocean dăruit furtunilor (viață și moarte) pielea ta fierbinte seamănă cu o pânză așteaptă pătimașă penelul (buze mușcate până la sânge) fur culori din asfințit trag
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
astea și aproape că reieșea că fac și eu parte din ele, dându-mi de înțeles că ea se interesase mieros de mine, remarcând ce băiat zdravăn eram. După masă, Clem făcea o plimbare; purta baston și avea un mers legănat, de englez. Citea de la bibliotecă autobiografiile lorzilor și se distra de minune pe seama lor și făcea pe gentleman-ul de Piccadilly cu vânzătorii polonezi; era aproape tot timpul gata să izbucnească în hohote fericite și violente, relaxate, cu riduri mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
arăta prostit ci treaz și alert - ceea ce poate era doar o părere, căci roșul sângelui arăta negru. M-am simțit îngrozitor de nenorocit să-l văd în starea asta. Mașina de poliție a trecut și am pornit cu camionul la pas legănat, vreo douăzeci de oameni stocați gleznă lângă gleznă în spatele huruitului negru și tare pe care-l scotea motorul. Vremea era urâtă; în primul rând pentru că ploua, în al doilea rând pentru că umezeala era adusă de vânt înăuntru, care crea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe Gurevici îl abandonase și Blaikie nu fusese niciodată un nume real, a devenit în totalitate Iggy. Arăta ca un obișnuit al salonului de biliard. Ca băiatul care ține găleata în colțul de ring al lui Nagel, și el nițel legănat și dornic să care pumni în dreapta și în stânga. Purta un jerseu de apaș și o pereche de sandale cu talpă de frânghie de la magazinul chinezesc; era slab, dar cu o față roșie și scârboasă, cu ochi verzi injectați și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de șușotitul fetei. Celălalt băiat stă în brațele tatălui, atent la ce se întîmplă cu fratele său, apoi, cînd înțelege, lasă capul pe pieptul tatălui, începe să-l legene și murmură un "a-a-a", semn că vrea și el legănat. Sus în dormitor, Sultana și Mihaela dorm, învelite bine, să uite de foame. Pavel, ca unul care nu mai are ce face, se învîrte prin sala restaurantului, adunînd ceștile de ceai. Cînd ajunge prima dată în ușa bucătăriei, văzînd-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dacă nu cumva iedera ce se Încolăcea În sus, de-a lungul peretelui de piatră, fusese cumva plantată, inițial, În scopul de a asigura o izolație fonică primitivă. Câțiva porumbei nerușinat de grași mi-ai tăiat calea cu un mers legănat, fără vreun semn de grabă, lăsând impresia că era nevoie de o bazooka pentru a-i determina să calce pe accelerație. Apoi, vreo doi bărbați de vârstă mijlocie, care, prin comparație, făceau ca porumbei să pară trași prin inel, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe fereastră la narcisele mușcate de vânt, apăru o vulpe. Alex își dădu seama pe dată că era femelă. Masculul e mai robust și are un semn negru, diabolic. Femela e mai grațioasă, mai suplă, feminină, cu ciorapi negri. Înaintă legănat, puțin pieziș, apoi se așeză printre narcise. Își înălță capul și se uită fix la Alex, cu ochi de un albastru pal. John Robert Rozanov era sătul de propriul său spirit. Era sătul de personalitatea lui puternică, de fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
el! Și are vreo importanță?“ Se îndepărtă, retezând cu brațul crestele înspumate, mai departe, tot mai departe, către împărățiile mării în care uscatul nu a fost niciodată văzut și nici nu s-a auzit despre el. Deodată, în găoacea verde, legănată, dintre două valuri, văzu jos, sub el, ceva alb care i se păru la început a fi o pungă de plastic plutind. Pe urmă avu impresia că e un pește mort, dar când văzu creatura mișcând gândi că e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
clipa. Și acum nu ne mai rămâne timp - am pierdut-o. Ieși. Rătăci dezorientat dintr-o parte În alta printr-un coridor alb, Încurcând apoi butonul ascensorului cu cel de la soneria portarului, hăituit de o hoardă de femei Însărcinate - rațe legănate, fantasme grase și inerte. O viziune pe care o considerase Întotdeauna dezgustătoare. Aris avea oroare de urmările raporturilor sexuale: boli congenitale, infecții, plăgi și copii. Prefera să-și fie suficient lui Însuși. Ca de altfel, În toate celelalte privințe. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]