1,613 matches
-
apariției mișcării „Pumnii Armonioși și Drepți”, numiți și „boxeri”. În 1900 grupuri locale de boxeri, cu susținerea declarată a dinastiei, au ucis misionari străini și un număr mare de creștini chinezi, apoi au pornit spre Beijing pentru a asedia Cartierul Legațiilor Străine. O coaliție de armate europene, japoneze și ruse, au intrat în Chină fără preaviz diplomatic, nemaivorbind de permisiune. Cixi a declarat război acestor națiuni, doar pentru a pierde controlul situației la Beijing, după o scurtă și grea lupta. Ea
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
împărțite în capitole; prima parte conținea textul cuprins ulterior în primele patru capitole, în timp ce partea a doua conținea textul ultimelor șase capitole. Mircea Eliade a plecat la Londra la 19 aprilie 1940 pentru a ocupa postul de atașat cultural la Legația României, predând anterior editurii Socec pentru publicare o versiune lărgită a nuvelei, împreună cu o altă povestire fantastică scrisă la începutul aceluiași an, „Nopți la Serampore”. Volumul "Secretul doctorului Honigberger" a fost tipărit de Editura Socec din București în iulie 1940
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
român”. În final, se cere să se intervină pentru recuperarea averilor evreilor români aflați pe teritoriul Reich-ului. Ca urmare a faptului că Mareșalul Ion Antonescu cerea înapoierea „evreilor săi”, în răspuns, Ministerul Afacerilor Străine al Franței comunică, în ianuarie 1943, Legației Române de la Vichy, că este favorabil repatrierii evreilor români aflați în Franța. La 28 mai, Ministerul Afacerilor Străine și Direcția Generală a Poliției stabilea normele în vederea „revenirii în țară a evreilor cu drepturi foarte bine stabilite la cetățenia română și
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
căror primire în România a fost admisă în mod excepțional, dintr-un spirit de umanitate față de situația grava ce li s-ar fi creat în străinătate”. În urma instrucțiunilor personale ale ministrului român de Interne, Mihai Antonescu, din 6 aprilie 1943, Legația României din Berlin a adresat (pe 12 aprilie) o notă către Auswărtiges Amt, solicitând o intervenție la serviciile germane competente și în special la Geheimestaatspolizei (Gestapo) pentru eliberarea cetățenilor români nearieni arestați după 31 martie 1943 și acordarea vizelor de
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
către unitățile din subordine se cerea acestora să înceteze arestările în rândul evreilor români, iar la Bruxelles, consulul român se duce personal la Gestapo, cerând sistarea arestărilor și deportărilor și obține, la 6 mai, eliberarea celor arestați. Peste o săptămână, Legația germană anunță „că au fost luate măsuri să nu mai fie arestat niciun supus român”. În decembrie 1943, a început acțiunea pentru salvarea evreilor din Italia și Grecia. În scurt timp, sub nasul nemților, evreii sunt aduși în țară. Primăvara
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
salvarea evreilor din Italia și Grecia. În scurt timp, sub nasul nemților, evreii sunt aduși în țară. Primăvara anului 1944 va intra în istorie ca un miracol românesc: MAREȘALUL ION ANTONESCU SALVEAZĂ 11.000 DE EVREI DE LA HOLOCAUST, trimițând instrucțiuni Legației Române din Budapesta să dea viza de intrare în România (9.837 de vize) pentru mii de evrei unguri și străini aflați în Ungaria. Un document de extraordinară importanță îl reprezintă și raportul generalului Ion Gheorghe, ministrul de la Berlin, care
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
că înțelegem să ne rezervăm drepturile suverane asupra cetățenilor români, oricare ar fi originea lor. Astfel, nu poate fi acceptată internarea de către Germania a evreilor supuși români”. Raportul ajunge la Mihai Antonescu, în 22 octombrie 1943. În perioada următoare, prin legația de la Berlin, s-au făcut noi intervenții în sprijinul evreilor români din lagăre. În luna mai 1944, ministrul de la Berlin primește o telegramă disperată de la București: „nu este posibil să ne dezinteresăm de soarta cetățenilor noștri nearieni care solicită protecția
Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
atașat diplomatic. Numirea lui George-Valentin Bibescu era justificată de participarea sa la un raliu automobilistic în cursul căruia traversase Persia, ajungând până la Isfahan și fusese în misiune diplomatică la șahul Persiei. Gheorghe Stoicescu, care fusese numit de curând secretar de legație în cadrul Ministerului Afacerilor Străine, a avut ulterior o bogată experiență diplomatică. De asemenea, el era bine introdus în societatea vremii, însurându-se după câțiva ani cu Simone de Caillavet, nepoata lui Anatole France; căsătoria nu a durat însă, iar Simone
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Matila Ghyka și în studiul artelor plastice, învățându-l să aprecieze arta flamandă. Influenței lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
și în studiul artelor plastice, învățându-l să aprecieze arta flamandă. Influenței lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
lui Edmond Picard i se datorează preocupările de mai târziu a lui Matila Ghyka în domeniul esteticii. Întors la București, Matila Ghyka este numit atașat de legație la Legația Română din Berlin, ulterior se înscrie la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică, Ghyka și-a cerut transferul la legația română de la Londra, în speranța
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
la concursul pentru atașat de legație, respectiv secretar III, la acesta din urmă, clasându-se al doilea. După un an, în timpul căreia a fost mai activ în saloanele societății berlineze decât pe linie diplomatică, Ghyka și-a cerut transferul la legația română de la Londra, în speranța unei activități mai interesante. Ministru plenipotențiar al României la Curtea Saint James era Constantin G. Manu, cumnatul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (nababul), șeful Partidului Conservator, care, deși era în post de ambasador de peste zece ani
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ministru plenipotențiar al României la Curtea Saint James era Constantin G. Manu, cumnatul lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (nababul), șeful Partidului Conservator, care, deși era în post de ambasador de peste zece ani, nu învățase să vorbească engleza, astfel încât rapoartele lunare ale legației erau redactate alternativ de cei doi atașați, Matila Ghyka și Anton Bibescu. Profitând de faptul că, în anul următor (1911), Anton Bibescu fusese numit însărcinat cu afaceri al legației, Ghyka i-a cerut un concediu neoficial de un an de
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
zece ani, nu învățase să vorbească engleza, astfel încât rapoartele lunare ale legației erau redactate alternativ de cei doi atașați, Matila Ghyka și Anton Bibescu. Profitând de faptul că, în anul următor (1911), Anton Bibescu fusese numit însărcinat cu afaceri al legației, Ghyka i-a cerut un concediu neoficial de un an de zile pentru a face o călătorie în jurul lumii. Plecând cu vaporul la sfârșitul lunii iulie în Statele Unite, Matila Ghyka s-a oprit întâi la New York. Și-a câștigat existența
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
au fost complet oprite, iar relațiile cu puterile occidentale deveniseră de imporanță deosebită pentru guvernul român. De aceea, în iunie 1917, Matila Ghyka a fost numit atașat naval la Londra, post nou înființat. După semnarea Tratatului de Pace de la București legația română de la Londra s-a aflat într-o situație dificilă, încercând să convingă aliații că România avea intenția de a reintra în război, de îndată ce circumstanțele o vor permite. După încheierea armistițiului la 11 noiembrie 1918 legația română din Londra și-
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
de Pace de la București legația română de la Londra s-a aflat într-o situație dificilă, încercând să convingă aliații că România avea intenția de a reintra în război, de îndată ce circumstanțele o vor permite. După încheierea armistițiului la 11 noiembrie 1918 legația română din Londra și-a reluat funcțiunile obișnuite. La 27 noiembrie 1918, Matila Ghyka s-a însurat cu Eileen O'Conor (n. 1897), fiica fostului ambasador al Regatului Unit la Constantinopol și la Sankt Petersburg Sir Nicholas Roderick O'Conor
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
sau Alfred Hitchcock. Familia Ghyka a avut doi copii: Maureen Rose Fearga Ghyka (3 august 1920 - 25 august 1979) și Roderick Ghyka (21 decembrie 1923 - august 1978). Deși a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Străine și a avut însărcinări în cadrul diferitor legații române, Matila Ghyka nu a avut o activitate diplomatică susținută, funcțiunile sale fiind mai mult legate de relații publice sau culturale, exceptând stagiul său în țările nordice. Misiunile sale diplomatice au fost întrerupte de perioade în care fie era pus
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
culturale, exceptând stagiul său în țările nordice. Misiunile sale diplomatice au fost întrerupte de perioade în care fie era pus în disponibilitate, la cerere, fie era rechemat la București. În decembrie 1918 Matila Ghyka a fost numit ca atașat de legație la Roma pentru șase luni de zile, începind cu prima zi a anului următor. În 1919, Matila Ghyka a fost trimis în misiune în Statele Unite ale Americii, pentru a organiza repatrierea emigranților români, în marea lor majoritate transilvăneni, care doreau
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
a fost trimis în misiune în Statele Unite ale Americii, pentru a organiza repatrierea emigranților români, în marea lor majoritate transilvăneni, care doreau să beneficieze de posibilitatea de împroprietărire ca urmare a reformei agrare. În 1921 a fost numit atașat de legație la Madrid dar, după un an, legația a fost desființată din motive bugetare, Matila Ghyka fiind rechemat la București. În 1924 a fost numit consilier de legație la Varșovia, dar după un an a cerut punerea în disponibilitate și s-
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ale Americii, pentru a organiza repatrierea emigranților români, în marea lor majoritate transilvăneni, care doreau să beneficieze de posibilitatea de împroprietărire ca urmare a reformei agrare. În 1921 a fost numit atașat de legație la Madrid dar, după un an, legația a fost desființată din motive bugetare, Matila Ghyka fiind rechemat la București. În 1924 a fost numit consilier de legație la Varșovia, dar după un an a cerut punerea în disponibilitate și s-a instalat la Paris unde a locuit
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
împroprietărire ca urmare a reformei agrare. În 1921 a fost numit atașat de legație la Madrid dar, după un an, legația a fost desființată din motive bugetare, Matila Ghyka fiind rechemat la București. În 1924 a fost numit consilier de legație la Varșovia, dar după un an a cerut punerea în disponibilitate și s-a instalat la Paris unde a locuit câțiva ani. În timpul șederii la Paris a intrat în cercul scriitorilor francezi, întreținând relații de prietenie cu Paul Valéry, Léon-Paul
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
tron a regelui Carol al II-lea, Matila Ghyka a fost numit ministru plenipotențiar al României la Stockholm. Noul său post implica, pe lângă reprezentanța în Suedia, și acoperirea relațiilor diplomatice cu Finlanda, Norvegia, Olanda și Danemarca unde România nu avea legații. În același timp și-a continuat scrierile în domeniul esteticii, dezvoltând-și ideile în diferite lucrări, cea mai importantă fiind "Numărul de aur - Rituri și ritmuri pitagorice în dezvoltarea civilizațiilor occidentale" publicată în 1931 cu o prefață de Paul Valéry
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
activității sale, în toamna anului 1936 a fost numit adjunct al lui Vasile Grigorcea, ministrul plenipotențiar al României la Curtea Saint James (Londra). Sosirea sa în Regatul Unit a coincis cu abdicarea regelui Edward al VIII-lea. Principala misiune a legației era să determine schimbarea opiniei publice engleze care, după demiterea lui Nicolae Titulescu în 1936, îi era defavorabilă regelui Carol al II-lea. Deși vizita regelui Carol al II-lea la Londra în 1938 s-a desfășurat într-o atmosferă
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Carol al II-lea la Londra în 1938 s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, România nu a reușit să obțină armamentul de care avea nevoie.. Tensiunile create de apropierea politică de Germania au avut drept consecință schimbări în personalul legației române de la Londra. În 1938, după vizita regelui în Regatul Unit, Vasile Grigorcea a fost rechemat și pentru câteva luni Matila Ghyka a îndeplinit funcția de însărcinat cu afaceri. După numirea lui Viorel Virgil Tilea ca ministru plenipotențiar la Curtea
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
România și își dă demisia din cadrul Ministerului Afacerilor Străine. După preluarea puterii de Ion Antonescu, Matila Ghyka demisionează și el din cadrele ministerului, „la a doua plecare a regelui Carol al II-lea”. Împreună cu un grup redus de diplomați ai legației de la Londra se formează un comitet al „Românilor Liberi” (unde Matila Ghyka era unul dintre vicepreședinți), care nu a reușit însă să atingă statutul guvernelor în exil ale țărilor ocupate de puterile axei. În timpul războiului, din cauza bombardamentelor, Matila Ghyka a
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]