158 matches
-
viziunii asupra lumii din Upanișade care susține c] viața, adic] întreaga lume, trebuie v]zut] că un tot, în care sinele își ignor] propriile interese m]runte sau chiar se dizolv]. Etică Smarta La susțin]torii tot mai îndoctrinați și legaliști ai normei dharma, au loc dezvolt]ri paralele și continue pe care le vom grupa în ceea ce numim etică smarta (derivat]). Școală de la Mimamsa este cea mai categoric] în ceea ce privește citirea rigid] a imperativelor scripturale. Consecință este c] toate îndatoririle - atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi instructiv] pentru discursurile etice și legale de mai tarziu. Cele mai cunoscute texte, cunoscute sub numele de Dharmashastras, dintre care cele mai relevante sunt Cartea legilor lui Manu și tratatul de politic] al lui Kautilya, scot în evident] perspectiva legalist] (Manu, 1975; Kane, 1969). În acest fel, Kautilya (cca 200 d. Hr.) justific] domnia „biciului” (danda) mânuit de rege, fondat] pe ideea c] dac] nu este controlat] cu strictețe, legea (natural]) care susține c] peștii mici sunt înghițiți de peștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intense, renunțarea la valorile de conduit] str]vechi ar fi un fapt situat undeva între nesocotinț] și nebunie. vi. Era întunecat]: sfârșitul „celor o șut] de școli de gandire” Cei mai renumiți dintre discipolii lui Xunzi au pus bazele doctrinei legaliste, care a preluat din gândirea acestuia teoria lingvistic], mai putin pasiunea să pentru normele tradiționale. Ei au fost de acord cu necesitatea unor reguli de conduit] convenționale, ins] nu considerau vechimea acestor norme ca fiind un aspect primordial. Utilitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru sisteme filosofice occidentale precum socialismul și pragmatismul. Cu toate acestea, Mao Zedong, în calitatea sa de reformator al tradiției, preferă s] se compare mai degrab] cu primul împ]rât legalist. Pe de alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao care s-au succedat au purtat amprenta tot mai evident] a influenței vestice, ins] gândirea chinez] nu le-a interpretat prin prisma modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de respect este puțin transparent], iar invocarea respectului pentru orice ființ] rațional] nu aduce nici o clarificare în plus. Problemă care se pune este urm]toarea: de ce trebuie s] înțelegem respectul într-un sens atât de restrâns, de tehnic și legalist, ca fiind o cerinț] de evitare a minciunii, atâta timp cât toler]m înșel]ciunea sub forma ț]cerii sau a altor mijloace de a ascunde adev]rul? În plus, consecințele celor dou] variante pot fi de multe ori aceleași, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aib] - condițiile de moral] pot inc]lcate cu ușurinț]. S] ne amintim cuvintele lui Fried: „Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligației proprii, măi r]mân inc] nenum]rate alegeri de f]cut”. Este evident c] aceasta este o concepție legalist] asupra moralei, iar principiul legal pe care este întemeiat] este ușor de determinat. Într-o asemenea viziune, ceea ce se cere individului prin lege este neînc]lcarea statutului persoanei, iar aceasta este o condiție care afecteaz] în mic] m]sur] viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că persoane corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin în aparent]. Suntem datori s] respect]m anumite norme formulate cu strictețe, ins] acest respect este înțeles în termeni foarte restrânși: el se refer] doar la litera (textul) legii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de conținutul normelor morale propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte motive mai puțin evidente de a respinge aceast] viziune legalist] asupra moralei. Ideea c] preceptele morale sunt lucruri care pot fi sau ar trebui s] fie omise din viața cotidian] pentru că fiecare s] tr]iasc] viață pe care o dorește se dovedește a fi necorespunz]toare atât din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]