17,036 matches
-
La intrarea în avion, la stația stewardeselor, pilotul român și o stewardesă est-germană se uită la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la debarcare. Te pomenești c-o să-nceapă să-și
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
la mine dar mă lasă să trec, pe lângă ei și pe lângă un portret atârnat pe perete, înrămat. Portretul zâmbește cu buzele ciupite-n sus, sub legenda: Această a cincizecea aeronavă de tip... construită în România... este dedicată Conducătorului iubit... Citisem legenda cu patru zile in urma, când zburasem aici de la București. O citisem și la îmbarcare și la debarcare. Te pomenești c-o să-nceapă să-și pună portretul și-n tramvaie, poate și-n closetele publice! Mă duc spre locurile din
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
pe un pește - cuvintele tale răsună obsedant ciocnindu-se de fiecare obiect prin încăperile răvășite și violența lor va bântui așezarea și peste patru sute de ani pe atunci sondele de petrol încă vor mai arde iar tu vei fi o legendă pentru mutanții născuți în deșertul radioactiv. Cât de adânc poate intra acul în venă înainte ca țipătul să sfâșie plasa de fier a zorilor? Am sufletul împovărat și gândurile sleite știind că nimic nu se va schimba înainte ca soarele
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
după cîteva luni, mi-am dat seama că acolo sunt mai străin decît aici. Itaca mea rămîne o insulă într-o vastă geografie lingvistică și simbolică, în care mă întorc deseori și pe care o părăsesc mereu. Ulise, spun unele legende, după neuitatul nostos din Odiseea, n-ar fi rămas în Itaca. Ar mai fi multe de adăugat, voi încerca să le rezum în puține cuvinte: a scrie într-o limbă exilată, desțărată, diasporică - chiar dacă publici în țara unde ea e
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
străvechii culturi din cele mai diverse spații geografice se pierde, iremediabil, în aceste condiții. Dincolo de sloganuri și de nostalgii, însă, substanțial schimbat la față, foarte adesea, folclorul se încăpățânează să nu moară. Cartea lui Constantin Eretescu, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi, apărută la sfârșitul anului trecut (București, Compania, 2003) este în peisajul bibliografic românesc, una dintre probele cele mai elocvente ale vivacității încă în act a folclorului, fiind, în primul rând, o sursă extrem de ofertantă de
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
ale vivacității încă în act a folclorului, fiind, în primul rând, o sursă extrem de ofertantă de exemple concrete în acest sens. Dealtfel, deși interesat mai cu seamă de descrierea cât mai flexibilă a genului de texte pe care îl antologhează, legenda urbană, obiect de studiu căruia i-a dedicat o bună parte din viață, autorul nu ignoră importanța acestei mize mult mai generale a cărții sale, așa că notează, chiar din primele rânduri ale prefeței: „Cei care au prezis de câteva bune
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
dar și inspirat de bibliografia americană din ultimele decenii, privitoare la povestitul popular și la tipologia textelor vehiculate pe această cale, Constantin Eretescu este dispus să vadă folclorul lumii de la începutul mileniului al treilea exclusiv ca pe o sumă de legende urbane. Acestea „constituie singurul gen folcloric productiv în societatea contemporană” (p. 17) — scrie el, subliniind, într-un sens, unicitatea și vigoarea genului pe care îl studiază, dar, după părerea mea, lăsând deoparte mult prea multe realități în act în culturile
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
să conteze mai mult decât ca o somptuoasă captatio benevolentiae. Oricum, chiar dacă este doar o specie printre altele — lucrurile rămân de discutat în cercurile specialiștilor, așa cum rămân de discutat, cred, și elementele obligatorii care fac dintr-o istorisire oarecare o legendă urbană —, povestirea scurtă și creditată drept adevărată, cea pe care o auzim aproape zilnic, fiind tentați să o așezăm în seria știrilor senzaționale mai degrabă decât în mult mai nobila familie a folclorului nemuritor, categoria aceea de informație pe care
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
și în țările mai puțin dezvoltate. Cele mai multe pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor primejdii cu care adesea nici nu știe cum să se confrunte” (p. 15) — rezumă fugar situația legendei urbane autorul. Textele publicate pe suprafața a mai bine de 250 de pagini stau mărturie, cu toate, pentru aceste conversii cu caracter de generalitate. În același timp, însă, ele fascinează prin varietate și prin inedit. Deși, într-un efort salutar
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
250 de pagini stau mărturie, cu toate, pentru aceste conversii cu caracter de generalitate. În același timp, însă, ele fascinează prin varietate și prin inedit. Deși, într-un efort salutar de ordonare, Constantin Eretescu le așează sub cinci titluri mari (legende urbane, folclor al familiei, povestiri istorice, povestiri cu stafii și povestiri tradiționale), realitatea generică și tematică pe care o exprimă cu toate este una infinit mai nuanțată și mai problematică. O tânără din Boston crede că duce acasă, din Chinatown
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
intimă a frazelor pe care le-am scris, câteva invariante ale acestora. Observ, mai întâi, că în fiecare dintre cazuri a fost suficient să recurg la un singur subiect pentru a descrie desfășurarea acțiunii. Traducând pe plan narativ, rezultă că legenda urbană se dezvoltă pe seama actelor unui singur personaj, acesta, însă, clar definit. Mai apoi, constat și că majoritatea conspectelor mele se structurează ca o relație de adversitate, ca și când partea a doua a întâmplării pare neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
-o. Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte mitică, un joc care se echilibrează și este acceptat întotdeauna, schițează profilul felului de a prezenta și a comenta, implicit, lumea, al legendei urbane. Este drept că tensiunea dintre comun și extraordinar stârnește, o clipă, o sincopă a povestirii, dar, aproape fără excepție, lucrurile neașteptate și tulburătoare sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
tulburătoare sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva care a asistat la evenimente. Un prieten, un părinte, o rudă, sau un cunoscut la fel de apropiat al vreunuia dintre aceștia sunt giranții legendei urbane. Naratologia americană vorbește despre această serie de colportori ai povestirilor recente ca despre lanțul F.O.M.F, friend of my friend; un adevărat lanț al slăbiciunilor dar și un lanț captivant al încrederii... Grație lui Constantin Eretescu avem
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
abundă în text, si a numărului modest de experiențe și întâmplări trăite personal. Acest lucru este și un defect și o calitate în funcție de destinatar, în funcție de premisa și de exigențele de la care a plecat autorul. Despre Sân Marino, orașul dezvoltat, conform legendei, în jurul muntelui Titano (stânci imense sub care se află trupul unuia dintre titanii pe care s-a maniat teribilul Zeus), A. Pandrea nu a scris doar pentru a relata pur și simplu o călătorie; Sân Marino nu este o mică
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
psihologic al documentelor. Marea sa pasiune au fost apocrifele, despre a căror importanță a ținut o erudită și pasionantă dizertație, în urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
documentelor. Marea sa pasiune au fost apocrifele, despre a căror importanță a ținut o erudită și pasionantă dizertație, în urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
pasiune au fost apocrifele, despre a căror importanță a ținut o erudită și pasionantă dizertație, în urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese dintre hârtii netrebnice
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
căreia s-a întipărit mai mult decât pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria lui Sith la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
întipărit mai mult decât pe oricare altceva, caracterul român”. Astfel, fac obiectul cercetărilor sale Călătoria lui Sith la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
la rai, Viața sfântului Grigorie Decapolitul, Viața sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, Viața sfântului Evstatie Plachida, Viața sfântului Macarie Râmleanul, Legende talmudice și legende române, O poveste talmudică în literatura română ș.a. Editorul vieții sfântului Grigorie Decapolitul este atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
atent la legendele autohtone despre sfânt, acesta numărându-se între alți sfinți, precum Sfânta Parascheva, ale cărei moaște s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu este stăpânit de „prejudețe” (prejudecăți), ci tratează totul cu imparțialitate, subliniază meritele popoarelor în făurirea legendelor. Israeliții, popor multimilenar, scrie el, posesori ai unui tezaur de legende, n-au fost rupți de literaturile străine, de ideile noi. „Totdeauna
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
s-au aflat, din anul 1641, la biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu este stăpânit de „prejudețe” (prejudecăți), ci tratează totul cu imparțialitate, subliniază meritele popoarelor în făurirea legendelor. Israeliții, popor multimilenar, scrie el, posesori ai unui tezaur de legende, n-au fost rupți de literaturile străine, de ideile noi. „Totdeauna și în orice loc au adoptat israeliții unele șideiț de la alte popoare și le transmiteau din ale lor
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
din Iași, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, despre care există legende românești. Nu este stăpânit de „prejudețe” (prejudecăți), ci tratează totul cu imparțialitate, subliniază meritele popoarelor în făurirea legendelor. Israeliții, popor multimilenar, scrie el, posesori ai unui tezaur de legende, n-au fost rupți de literaturile străine, de ideile noi. „Totdeauna și în orice loc au adoptat israeliții unele șideiț de la alte popoare și le transmiteau din ale lor”. Marele învățat se folosește în demersul său de „sistemul comparativ”, aplicat
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: ,, Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el”, pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
după aceea. - Fiindcă v-ați ocupat de mituri, mi-aș permite să vă întreb dacă vi s-a întâmplat vreodată să vă întâlniți cu “mitul Lucian Boia”. - Nu știu dacă există chiar un “mit Lucian Boia”. Există, poate, o mică legendă care, pe lângă alte aspecte ale ei, pornește și din faptul că public destul de des în străinătate. Unii își închipuie că eu nu prea trăiesc în România și, când mă întâlnesc pe stradă, mă întreabă, mirați: “Cum, ești în România ?!” De
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]