307 matches
-
politice se numărau cele mai mari ziare ale acelor vremuri, printre care „Universul“, „Curentul“, „Porunca Vremii“, „Gândirea“. Aceste ziare au primit rapid eticheta de promotoare ale naționalismului, antisovietismului sau antidemocrate. În plan politic, acestea erau acuzate că ar fi sprijinit legionarismul, fascismul și hitlerismul, iar ziariștii au devenit brusc „criminali de război“. Nu mai puțin de 14 jurnaliști, cei mai prestigioși din perioada interbelică, aveau să fie citați în fața unui „pluton moral de execuție“. Printre aceștia se regăseau Pamfil Șeicaru (fondatorul
Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, condamnaţi la moarte şi închisoare de soţia lui Brucan, acuzatorul public Sidorovici. DOCUMENTE () [Corola-blog/BlogPost/340017_a_341346]
-
sub titlul Ortodoxie și românism.) Volumul din anul 1938 reproduce în anexă utopia politică a lui Nichifor Crainic cristalizată - după un periplu dominat de adeziuni și deziluzii care l-au condus de la iorghism și țărănism, trecând prin carlism și gardism (legionarism) - la formula „Programului Statului Etnocratic” (publicat inițial în anul 1937 în Sfarmă-Piatră). În esență, acesta este o variantă ortodoxă a corporatismului fascist italian, discipolii directorului Gândirii văzând în acest program „doctrina salvării și misiunii noastre” (Pan M. Vizirescu). Punctul de
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
care avea să fie arestat și el în anul 1948 pentru naționalism și executat în anul 1954). Pe 9 decembrie anul 1947 lui Nichifor Crainic i se aduce la cunoștință noul act de acuzare, în care se vede acuzat de legionarism, fascism, hitlerism, rasism și ură de clasă, de instigare la război împotriva URSS și de colaborare cu Germania hitleristă. Nichifor Crainic întocmește un amplu „Memoriu” de răspuns (publicat în anul 1995), un adevărat testament politic și moral, în care, respingând
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, județul Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemnițat pentru legionarism între anii 1948 - 1964, iar între anii 1966 - 1975 a fost reprimit în monahism ca viețuitor al Mănăstirii Secu, județul Neamț, iar între anii 1975 - 1991 ca viețuitor al Mănăstirii Bistrița, din județul Neamț. De la sfârșitul lunii martie anul 2013
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
calea scrisului, cît și a misionarismului ortodox (cu implicită tentă națională). Sub regimul antonescian, în perioada anilor 1941-1943, a fost preot misionar în câteva sate din Transnistria, precum și la Odessa. Intransigența sa confesională și națională, asimilată vederilor politice de dreapta (legionarismul era obsesia fierbinte a epocii), i-a atras ulterior, sub pretextul refuzului de a face serviciul militar, arestarea și chiar condamnarea la moarte. Dumnezeu a vrut ca sentința să nu fie executată, iar râvnitorul teolog basarabean să-și urmeze chemarea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
nu a fost trimisă în judecată ca organizație fascistă la sfârșitul războiului. În realitate, legionarii aflați în Germania erau toți internați de Hitler în lagăre de concentrare și au fost eliberați de Aliați. • Noua lege pune semnul egalității între fascism, legionarism și naționalism. Atenție însă! Prin suprimarea naționalismului se poate ajunge la dizolvarea cimentului național și chiar la lichidarea națiunii. Unele puteri străine doresc distrugerea României. Vor și legislatorii noștri acest lucru? • Romanii demni și conștienți au datoria să ia atitudine
ROMANIAN-AMERICAN OPEN FORUM – LUARE DE POZIŢIE de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373521_a_374850]
-
de "fascist" și continuată de "cabotin, antisemit, doctrinar legionar, farsor, corupt, filosof fără operă, ortodoxist fanatic, plagiator dovedit". Atunci, în epocă, s-a vorbit și de "filosemitism" sau "sovietism". Alții perpetuează legenda aurită a Profesorului, geniului, o legitimare perpetuă a legionarismului și naționalismului românesc, cea mai interesantă minte a Vârstei de Aur interbelice. Unde este până la urmă calea de mijloc ? Prea puțini, din ambele tabere, ajung să-l și citească, în cel mai fericit caz se opresc la imaginea din studiile
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
și/sau Mișcarea Legionară. Au existat și se perpetuează zvonuri privind acest atașament, cum este cel al fotografiei Căpitanului, pe care Nae Ionescu ar fi avut-o asupra lui până în clipa și momentul morții. Afirmație falsă. Nu apropierea sa de legionarism i-a adus atunci admirația anumitor superbe tinere inteligențe și nici mai târziu nu a fost singurul motiv pentru care Nae Ionescu provoacă și deranjează. Aceștia au descoperit în tânărul profesor un alt fel de gânditor. Mai mult, se poate
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Timpul” din Iași va scoate cele două culegeri de articole. Doamna Doina Mezdrea publică o impunatoare biografie, în patru volume, se scrie și se vorbeste despre el în cele mai diverse medii. Unii se vor folosi de legenda pentru legitimarea legionarismului, alții îl vor acuza tocmai pentru aceasta. Am citit cartea "Ganduri despre Nae Ionescu" cu fascinatia celui care se apropie de un personaj istoric. Este un alt Nae Ionescu decât cel despre care se tace ori cel care este acuzat
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
citită cu sufletul la gură, pentru că reconstituie o epocă și o lume, din fericire revolute, despre care posteritatea, dar și contemporanii vor avea de învățat. Așteptăm „Femei în temnița comunistă”, „Rezistența anticomunistă”, „Marea Neagră, front al războiului rece, „Statalitate, comunism și legionarism în Vlahiile balcanice”, cărți în pregătire ce urmează a fi publicate la Editura Editura Ex Ponto de talentatul Alexandru Mihalcea, sau în colaborare cu Marian Moise. ----------------------------------- Magdalena BRĂTESCU Scriitoare și jurnalistă București, mai 2016 Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - ALEXANDRU MIHALCEA
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
ziar de către unii probleme că ar fi bine ca, pe linia reconsiderării tradițiilor noastre culturale, să tipărim, de exemplu, operele lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai manifestă ici-acolo asemenea lucruri care trebuie să fie un semn de alarmă pentru noi și care dovedește că anumiți tovarăși nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de partid și a tuturor cetățenilor țării noastre. Cred că ar fi binevenit dacă ne-am ocupa ceva mai mult și am edita și am scrie, de exemplu, despre originea și istoria fascismului în România. Ce a reprezentat legiunea și legionarismul în dezvoltarea politică a României. Să vorbim, de exemplu, despre istoria partidelor politice. Noi scriem istoria partidului nostru, care, sigur, este absolut necesar și binevenit, dar paralel cu aceasta nu ar fi rău dacă noi am scrie de pe pozițiile noastre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau. (Traian Herseni este o excepție În acest sens.) Lucrările lui Făcăoaru din această perioadă reiterează Într-o manieră
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politice ale lui Mircea Streinul, astfel încât nu se vor afla printre fondatorii revistei și nici nu vor semna vreodată în paginile ei. Cu toate acestea, dintr-o necunoaștere exactă a fenomenului, ei au purtat întreaga viață blamul dat de posteritate legionarismului din jurul publicației de la Cernăuți. Aceasta se voia o revistă de „redeșteptare națională”, mai mult polemică și ideologică decât literară. Prima pagină este rezervată unui editorial, textele fiind semnate de Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Mircea Streinul, Barbu Slușanschi, Vasile Posteucă. Paginile
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
iar subtitlul devine „Săptămânal scris în duhul omului nou”. Orientarea este pronunțat de dreapta, revista dorindu-și a fi „un bici de foc [ce] va lovi fără cruțare” (I. Mateescu-Matei, Trezește-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
Regale”. Epurat de la Institutul Medico-Legal în 1948, ajunge medic de dispensar. Apoi a fost arestat și condamnat la închisoare, pe motive politice. Apropiat inițial ca orientare politică de Nichifor Crainic, R. s-a făcut cunoscut prin agresivitatea cu care susținea legionarismul, „naționalismul integral”, afirmându-se ca adversar al rațiunii, al democrației, exaltând „fapta”, instinctualitatea oarbă. El formulează în termeni categorici ideea unei opoziții absolute între intelectualism și cultură („Între intelectualism și cultură există o antiteză de substanță”). În numele unei iluzorii purități
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
litigiu sînt însemnările lui Sebastian despre episodul legionar al lui Eliade de pe la sfîrșitul lui 1936 pînă tîrziu în 1939. De aceea, editorul precizează în finalul succintului său cuvînt înainte: "Dacă mai sînt îndoieli asupra "exactității" acuzațiilor de antisemitism, fascism, hitlerism, legionarism proferate împotriva lui Mircea Eliade, cred că numai probele pro și contra prezentate în volumul de față (și în următoarele) pot face lumină". Editorul are dreptate, dacă, într-adevăr, ar prezenta toate probele necesare relevării acestui litigiu. Cum se va
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Vremea (în două numere), apărînd romanul și polemizînd chiar cu profesorul său iubit pentru ideile din prefață. Deodată, nu fără o istoricitate a fenomenului, Sebastian își dă seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian despre convertirea lui Eliade la legionarism o efectivă tragedie, o rupere dramatic tulburătoare. Își dădea seama, disperat, că pierde
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
seama, de prin 1936, că bunul său prieten Mircea Eliade se convertește spre legionarism (sau, păstrîndu-ne în termenii vestitei piese de teatru a lui Eugen Ionescu, se "rinocerizează"). A fost această observație a lui Sebastian despre convertirea lui Eliade la legionarism o efectivă tragedie, o rupere dramatic tulburătoare. Își dădea seama, disperat, că pierde un prieten de inimă, drag cu totul. Nu e un lucru oarecare o astfel de lovitură primită în adîncul sufletului de un tînăr aflat în al treilea
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
nederivat, originar, integrator și obiectiv”. Cartea despre Mircea Streinul examinează viața și opera scriitorului în cadrul fenomenului bucovinean interbelic. Acuzat, ca și alți iconariști, de atașament față de mișcările de extremă dreaptă, Mircea Streinul a fost, demonstrează D., doar un simpatizant al legionarismului. De o foarte aplicată exegeză beneficiază poezia și romanele sale, situate „între reportaj, confesiune și ficțiune”. Criticul pledează, în general, pentru revizuirea imaginii asupra literaturii din Bucovina, ce trebuie despovărată de culpabilizare, și face pași importanți spre cunoașterea integrală a
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
dreptei își intensifică prezența, îndeosebi prin critica neajunsurilor democrației în genere, ca și prin afirmarea unui naționalism mai mult ideal ori prin apologia „jertfei”. Notabile sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938, ale lui Mircea Eliade (Noua aristocrație legionară, Provincia și legionarismul), urmare - va spune autorul lor mai târziu - a fascinației exercitate de Nae Ionescu, a unei solidarizări cu colegii de generație, precum și a revoltei față de represiunea violentă la care recursese puterea. În cursul anului 1938 revista arată simpatie mișcării legionare în
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Nobelul interzis, unde vehiculează teoria că, deși Eliade era cea mai îndreptățită personalitate postbelică pentru a obține în anii ’80 prestigioasa distincție, în acel moment s-a declanșat o adevărată campanie de culise împotriva sa. Acuzat pentru mai vechiul său „legionarism”, Eliade ajunge victima unei orchestrații nedrepte din umbră și a unor ciudate manipulări, fiind boicotat din cursa spre Nobel, ca și personajul său din Nouăsprezece trandafiri, care devine implicit un text al anamnezei. În cele două volume din lucrarea bibliografică
POP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288885_a_290214]
-
ca șef al Cabinetului de muzică, unde va lucra până la pensionare, în 1981. Încă elev, debutează cu versuri în 1934, la ziarul „Zorile Romanațului”. Literatura lui va ilustra un oportunism imperturbabil, angajat publicistic și editorial în trena tuturor regimurilor politice: legionarism, dejism, ceaușism. Prima carte a lui P., Cartea rănilor, apărută în 1946, este prezentată de Editura Casa Școalelor ca o expresie a unui „lirism realist și progresist”, iar autorul drept un reprezentant al generației tinere care a rupt tăcerea și
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
Arghezi (Mă uit, Portret), din Ion Vinea fiind reproduse poemele Amintirile false, Regie 1915, Ton, Steaua morților, Pantelimon 115. Se dă o replică dură articolelor Tineri și bătrâni - Ravagiile criterionismului de Nae Ionescu și Expansiunea de Mircea Eliade, acuzate de legionarism și, implicit, de antisemitism. Astfel, R. se conturează din ce în ce mai pregnant ca o publicație de atitudine socio-politică, având simpatii pentru stânga. Rubrici permanente: „Mărturia unei generații”, „Între da și nu”, „Europa et Co”, „Cazanul Satanei”. La rubrica „Zigzag” se includ prezentări
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]