1,039 matches
-
stabilește aici o relație, o relație pe care o avem cu noi. Aceasta este autoritatea, este sursa obligației. Prin urmare voluntarismul avea dreptate. Sursa obligației este un legislator. Obiecția realistă că trebuie să explicăm de ce trebuie să ascultăm de acel legislator a primit răspuns: pentru că este un legislator a cărui autoritate este dincolo de îndoială și care nu trebuie stabilită. Este autoritatea propriei minți și voințe. Noi ne comandăm nouă să facem ceea ce considerăm că este o bună idee să facem. Dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care o avem cu noi. Aceasta este autoritatea, este sursa obligației. Prin urmare voluntarismul avea dreptate. Sursa obligației este un legislator. Obiecția realistă că trebuie să explicăm de ce trebuie să ascultăm de acel legislator a primit răspuns: pentru că este un legislator a cărui autoritate este dincolo de îndoială și care nu trebuie stabilită. Este autoritatea propriei minți și voințe. Noi ne comandăm nouă să facem ceea ce considerăm că este o bună idee să facem. Dar de unde știm ce este o idee bună
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acea pedeapsă cuiva care a fost găsit vinovat de săvârșirea acelei fapte de o persoană care are autoritatea de a face acest lucru. Prin urmare, pentru a putea aplica o pedeapsă trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui părinte sau legislator, a cărui funcție este să prescrie sau să interzică unor anumite persoane săvârșirea anumitor acțiuni, sub forma unor regulamente sau ordine; o persoană a cărei sarcină este să stabilească cum trebuie tratată o persoană care a încălcat aceste reguli sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a constrângerii este încredințată statului care are exercițiul lui ius punienti. Dreptul de a împiedica prin forță comiterea unei violențe revine persoanelor fizice individuale, însă pedeapsa nu o poate aplica decât statul, deoarece numai el poate emite legi pozitive 96. Legislatorul este persoana împuternicită și obligată să asocieze legea cu constrângerea. Pentru a determina posibilitatea juridică a cauzării durerii, precum și măsura și forma acesteia, statul nu trebuie să plece de la datoria sa de a exercita protecție, ci de la făptași. Problema centrală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
duce la distrugerea liberă a libertății, rămâne un aspect neexplicat în teoria kantiană a pedepsei 98. Fiind demonstrată necesitatea pedepsei, rămâne de stabilit tipul și gradul pedepsei. Pedeapsa este stabilită în funcție de faptă, nu de scopurile pe care și le propune legislatorul. Pentru stabilirea tipului și gradului pedepsei, Kant impune ca linie directoare principiul egalității, imaginând posibilitatea unei echivalențe între delict și pedeapsă. Cei mai mulți critici au interpretat acest principiu al egalității cu lex talionis: "De ce gen și grad este pedeapsa luată drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
factorii sociali cum sunt sărăcia și discriminarea și pornind de la prezumția că toți oamenii beneficiază de șanse egale 130. De asemenea, aceste doctrine nu țin cont de rolul important pe care îl are factorul uman în procesul decizional. De exemplu, legislatorii care stabilesc limitele pedepselor, procurorul care încadrează fapta, judecătorul care pronunță sentința și autoritățile care deservesc închisorile sunt factorii care fac ca stabilirea proporțională a sentinței să fie un lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează sub influență politică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
uman în procesul decizional. De exemplu, legislatorii care stabilesc limitele pedepselor, procurorul care încadrează fapta, judecătorul care pronunță sentința și autoritățile care deservesc închisorile sunt factorii care fac ca stabilirea proporțională a sentinței să fie un lucru extrem de problematic. Deoarece legislatorii și procurorii acționează sub influență politică și încearcă să pună în aplicare strategii care reflectă opinia publică, stabilirea unei sentințe este deseori expresia unor varii perspective bazate pe preocuparea de moment de a fi în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sale sunt explicite și generale. Ele fac ca comportamentul să devină ceva de încredere și previzibil. Amenințarea cu pedeapsa poate fi atât de eficientă încât pedeapsa să nu mai fie necesară. "Pedeapsa nu este corolarul legii, ci al încălcării legii. Legislatorii nu aleg să pedepsească. Ei speră că nu va fi nevoie să pedepsească. Legile își îndeplinesc rolul chiar dacă nu este necesară aplicarea pedepsei. Infractorul face alegerea esențială; el "ia totul asupra lui". Alți oameni respectă legea pentru că ei consideră prevederile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Reflecția pe tema pedepsei a fost unul din motivele care l-au determinat pe Hare să elaboreze teoria celor două niveluri ale gândirii morale. Teza lui Hare pornește de la observația că, oamenii obișnuiți, în rândul cărora sunt incluși și judecătorii, legislatorii sau polițiștii, sunt legați de un set de principii ale dreptății retributive. Dacă se simt tentați să încalce aceste principii, ei resimt imediat un puternic sentiment de repulsie; dacă alții le încalcă, ei sunt șocați și indignați. În situația descrisă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu privire la practicile tribunalelor pentru a ajunge la verdicte și sentințe; apoi mergând într-o anumită direcție, principii cu privire la conduita poliției în efortul ei de a aduce delincvenții în fața justiției; și mergând în altă direcție, principii care să fie urmate de legislatori atunci când trebuie să decidă ce legi penale să facă și ce sancțiuni juridice să le atașeze"180. Filosoful englez sugerează ca nou propusele principii să fie judecate în lumina utilității care ar rezulta din punerea lor în aplicare, sau altfel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Moral Thinking, Hare consideră această sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem voi ca legi universale, indiferent cine anume este receptorul. Procedând așa, încercăm să maximizăm realizarea scopurilor celor afectați, ceea ce utilitariștii recenți au numit satisfacerea preferințelor"182. Un asemenea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de la cauda, coadă..., nu mai contează... - Vă Întreb, adăugă el Întrerupându-l pe unul din ascultătorii săi și apucându-l de un nasture de la haină, nu este oare un adevărat miracol faptul că viața elegantă nu și-a găsit propriii legislatori În toată această lume de scriitori și gânditori? Nu sunt toate aceste manuale, chiar cele pentru folosul pândarului, al primarului și al contribuabilului, niște nerozii În comparație cu un tratat privitor la MODĂ? Nu ar fi de un imens folos publicarea principiilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Profiturile deosebite care le revin lor sunt consecința inevitabilei asimetrii a procesului inflaționist. Guvernul poate socoti inflația ca mijloc de colectare de fonduri fiind preferabilă prelevării de taxe, măsură adesea impopulară și dificilă . Nu odată în numeroase țări mai bogate legislatorii au discutat luni de-a rândul, căutând forma optimă de prelevare a taxelor necesare acoperirii cheltuielilor sporite cerute de parlament. În cele din urmă epuizând diferitele metode de colectare a sumelor prin impozitare, ei au conchis că cea mai bună
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deschidere către „studiile culturale” - un subiect atât de pretențios și de fluid, C. dă una dintre cele mai bune sinteze de acest gen înfăptuite de cercetătorii români. Cartea este comparabilă, de altfel, chiar cu cele ale unor americani, pionieri și „legislatori” în materie de teoretizare a postmodernismului. Redactat în stilul universitar american, cu recurs masiv la o bibliografie amplă, cu exemple și citate numeroase, cu afirmații dense și lapidare totodată, studiul evită ipotezele și conjecturile hazardate, nicidecum însă enunțarea explicită, chiar dacă
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
de teza atribuită, uneori, la public choice school, adică aceea că statul nu este nimic mai mult decât o gigantică mașină redistributivă. Dar, în lumea reală, statul nu este „neutral”, iar apariția drepturilor de proprietate ar reflecta tensiunea „dintre dorințele legislatorilor statului, pe de o parte și eforturile participanților la schimb pentru a reduce costurile de tranzacție, pe de altă parte”. Statul apare ca un furnizor monopolist de protecție și justiție, deoarece aceste activități sunt supuse la indivizibilitate și randamente crescătoare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
să fie cea mai fericită și confortabilă. Statul progresiv este, în realitate, statul benefic și dezirabil pentru toate categoriile diferite ale societății”, - scria economistul britanic acum mai bine de două secole. Economia Politică, ramură a științei omului de stat sau legislatorului are ca obiective: (1) să ofere un venit îndestulător sau subzistență oamenilor sau, mai adecvat, să îi facă capabili pe ei înșiși să-și ofere un asemenea venit sau subzistență; (2) să furnizeze statului sau comunității un venit suficient pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
afirma: „introducerea faimoaselor descoperiri apare să dețină de departe primul loc între acțiunile umane. Pentru aceasta, autorii de invenții au fost răsplătiți cu onoruri divine; în timp ce, acei care au făcut serviciu bun în stat (precum fondatorii de orașe și imperii, legislatorii, salvatorii țării lor de pericole mari, eliberatorii de tiranii etc.), au primit onoruri nu mai înalte decât eroice. Și certamente un om compară just cele două categorii va găsi că această judecată a antichității a fost corectă. Pentru că beneficiile descoperirilor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sânt tratate de cătră autor. Cântecul ca și oda sânt determinațiuni de-o întindere foarte vastă, cari ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acelora cari au merite întru producerea și conservarea culturei publice. Individele acestea însă pe cari-i reprezintă cultura publică generală și cari-au contribuit la ea nu sânt ei înșii oameni culți în sens strict; ei au fost învățați, artiști, legislatori, oameni de stat, însă nu numai și nu întotdeauna oameni culți; așadar, în privirea acestor opere și manifestațiuni a culturei, noțiunea ei e cu totului diferită cîndu-i de popor vorba și cîndu-i de oamenii singulari. Și mai esențial e că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în viteză, cu tehnologiile mecanice de reproducere (tipografia), apoi electromecanice, apoi electronice, apoi numerice etc. Această dinamică se deplasează mai repede și pe alte căi decît așteptările, obișnuințele și hotărîrile noastre, așa cum o arată și tentativele emoționante de recuperare ale legislatorului în efortul său de adaptare la legile evoluției tehnice. Vom vedea într-un alt curs în ce punct cenzorul devine o pasiune inutilă. Spiritul uman concepe și fabrică utilaje, dar mașinăriile spiritului au un spirit al lor. Acest spirit propriu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sînt libere". Deci presa trece de la regimul autorizării prealabile la acela al declarației, libertate frînată imediat de venalitatea care va nimici independența marilor cotidiane ("sponsorizate" de fonduri secrete, de alte state, de bănci sau sindicate patronale). Și mai observăm că legislatorul va păstra importante derogări, legate fie de natura publicațiilor, fie de exercitarea prin administrație a puterii polițienești generale, fie de existența unor circumstanțe excepționale. Această libertate a presei, condiționată, dar reală, sancționează un nonsens asupra naturii regimului și o certitudine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
habitat (urban/rural), de nivelurile de dezvoltare economic(, socială etc. Bauman arată că, înainte, misiunea intelectualilor era aceea de a oferi noi cadre conceptuale ca sprijin celor ce îș( pierdeau comunit(țile (( trebuiau s( se descurce (n noile condi(ii. Legislatorii trebuiau și ei să dezvolte un cadru (n care s( capete formă societatea ordonat(, noua ordine socială. "Ambele sarcini au derivat din aceea(i sarcin( major( a revolu(iei moderne: construirea statului (( a na(iunii (nlocuirea unui mozaic de comunit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
499b-499d) c) Cum conduc filosofii - modelul divin (Republica, 501a-501c) 22. Cele patru constituții mai rele și ierarhia lor (Republica, 544c-544d) 23. Prezentarea critică a democrației (Republica, 557c-558b) 24. Transformarea democrației în tiranie (Republica, 564c-566a) 25. Scopul legislației, obiectivele și strategia legislatorului (Legile, 631b-631d, 742d-743a, 743c-744a, 751a-b) 26. Educația în Legile a) Definiție (Legile, 643d-644a) b) Egalitatea sexelor din punctul de vedere al educației războinice (Legile, 804d-805b) c) Conținuturile didactice (I) (Legile, 809b-809d) d) Conținuturile didactice (II) (Legile, 809e-810c) e) Educația literară
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca pământul să fie reîmpărțit. Oare nu este necesar și ursit ca, după aceasta, un astfel de om, ori să piară de mâna dușmanilor, ori să ajungă tiran și să devină lup, din om? 25. Scopul legislației, obiectivele și strategia legislatorului (Legile, 631b-631d) (Atenianul) Străine, ș...ț nu degeaba legile cretanilor se bucură de o deosebită cinstire în rândul tuturor grecilor, căci sunt legi drepte care-i fac fericiți pe aceia care se folosesc de ele, deschizându-le calea spre toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
omenești țintesc spre cele divine, iar toate cele divine țintesc spre rațiunea care le călăuzește. 742d-743a. Intenția unui om politic rațional nu este, spunem noi, cea pe care i-ar atribui-o majoritatea oamenilor, și anume că dorința unui bun legislator ar trebui să fie ca legile date cetății pe care o organizează s-o facă pe aceasta să fie cât mai mare și mai bogată în aur și argint și să-și întindă stăpânirea asupra cât mai multora cu putință
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]