663 matches
-
Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, I. Mușlea, I. Breazu, Anton Golopenția și Il. Cocișiu „portrete spirituale”, pline de observații substanțiale. Astăzi, când avem în față o adevărată operă științifică, întemeiată fără îndoială pe o profundă cunoaștere a spiritualității tradiționale, a legităților și structurii ei de bază, putem adăuga că nici un alt folclorist român n-a avut la noi un orizont atât de larg ca Ovidiu Bârlea și nu s-a putut apropia mai mult de poziția privilegiată pe care o oferă
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
se aliază cu lirismul, care - afinitate cu Pierre Loti - împânzește pasajele descriptive, inspirate de priveliștea mării. Din noianul de fapte ce asigură densitatea epică a romanului se arcuiesc îngândurări, tatonând, cu oarecare ieftinătate, „misterul” iubirii, al vieții și al morții, legitățile nelămurite ale balansului dintre iluzie și realitate. Între sarcasm și nostalgie, proza de moderație clasică a lui B., absorbind „documentele omenești” în ficțiune, se configurează într-un spațiu al autenticității. SCRIERI: Jurnal de bord, București, 1901; Sărmanul Dionis (în colaborare
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
o legătură oficială (soț-soție), acceptată și promovată de societate. Pe când idealul misticii indiene, simbolul prin care e exprimată perfecțiunea, dragostea sufletului pentru Krishna, e tocmai o pereche adulteră: Krishna-Radha ”. </footnote>. O mențiune specială asupra surselor bibliografice o face care expune legități/aspecte descoperite/redescoperite de autorul citat însuși , care aparține celeilalte cultúri, aceea europeană (chiar dacă el e de fapt american). Pentru că, conceptele cuprinse în filosofia indiană sunt rezultatul percepției în principal extrasenzoriale - tip clarviziune - a Universului și mai puțin a prelucrării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
o altă sursă importantă de schimbare socială. Viața în rural a fost puternic modelată de invenții legate de agricultură, de meșteșuguri sau de prelucrarea materiilor prime, care au schimbat și au ușurat viața oamenilor. Economicul a impus și el anumite legități și a transformat treptat viața în rural. Aspecte cum ar fi relațiile de proprietate modelate de istoria specifică a locului -, existența și accesibilitatea piețelor de desfacere a produselor sau pentru procurarea lor, modul de organizare a muncii, sau impactul covârșitor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politică măsoară intenția de vot la un moment dat, adică poate indica în date brute doar preferințele electoratului în momentul respectiv. 2.2. Despre măsurare în științele sociale Măsurarea reprezintă o etapa esențială în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice fenomenelor sociale și explicarea acestora. Ea este veriga cheie între teorie și realitatea sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
oameni, dobândind astfel un statut de importanță milenară. Invenția presupune găsirea noului, care se adaugă cunoștințelor și obiectelor deja existente. Inovația este conotația pragmatică, care implică aplicarea noului într-o formă de activitate din diferite domenii. Descoperirea este dezvăluirea unor legități existente deja în realitate înainte de relevarea și explicarea lor teoretică. Nimeni nu începe cu propria sa gândire. Fiecare găsește în vremea sa o anumită stare de fapt a cunoașterii și a punerii problemelor în care el se integrează și pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
profesorului/elevului, stăpânirea unor instrumente adecvate de lucru. e) Funcția normativă, de optimizare a acțiunii. Definindu-se ca o cale indispensabilă de realizare a unei acțiuni instructive, metoda rămâne subordonată acesteia; nu se identifică cu acțiunea propriu-zisă, dar se supune legităților ei. Cum această acțiune tinde Întotdeauna să capete o formă optimală de organizare, premisă esențială (dar nu singură) a obținerii unor rezultate maxime și de prevenire a insucceselor școlare, metoda evidențiază tocmai un asemenea efort desoluționare În cele mai bune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate fi vorba de desfășurarea unei activități eficiente, demnă de luat În seamă. Prescripțiile teoriei instruirii neatrag astfel atenția că sursa metodei se află și de această dată În realitatea obiectivă, că
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
D. Concluzii la poziționarea metodeitc " D. Concluzii la poziționarea metodei" a) Sintetic vorbind, de fiecare dată alegerea și adecvarea unei metode este oconstrucție dependentă de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihosociologia colectivului clasei etc.). Toate aceste variabile sunt implicate În mod diferit - ca importanță, proporție, complexitate și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
altele, ne ajută să Înțelegem altfel decât până acum multe dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redescoperirea) În actul Învățării, care are ca temei un contact nemijlocit (sau mijlocit) cu lumea obiectelor și fenomenelor reale, constă În sesizarea a ceea ce se ascunde dincolo de manifestările și aspectele exterioare ale lucrurilor, adică În dezvăluirea raporturilor intime și a legităților semnificative, de cauzalitate, care guvernează realitățile luate În studiu. În acest sens, Învățarea prin descoperirea adevărurilor nu se reduce la a afla ceva pentru prima oară, ci a stabili relații solide Între datele cunoscute deja și ceea ce a rămas Încă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aprecia, a verifica, a măsura efectele, rezultatele etc., operații care se vor solda cu noi achiziții cognitive și operaționale pentru ei. Prin definiție, experimentul rămâne și aici o observare provocată, o acțiune de căutare, detatonare, de găsire de dovezi, de legități, prin Încercare (lat. experimentum = Încercare, dovadă; verbul experiri = a Încerca, a face experiențe). Este o provocare intenționată, În condiții determinate (instalații, dispozitive, materiale corespunzătoare, variație și modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, În scopul observării comportamentului acestuia, al cercetării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a Încerca, a face experiențe). Este o provocare intenționată, În condiții determinate (instalații, dispozitive, materiale corespunzătoare, variație și modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, În scopul observării comportamentului acestuia, al cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenței (adică a legităților care-l guvernează), al verificării unor ipoteze. Învățarea experimentală nu se reduce doar la utilizarea (mânuirea) unor instrumente sau punerea În funcțiune a unei aparaturi speciale, ci presupune o intervenție activă din partea elevilor pentru a modifica condițiile de manifestare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
principiu, modelate, transpuse sau exprimate prin anumite ecuații, formule sau scheme matematice, ori logico-matematice (descrieri matematice). Modelul matematic (simbolic, verbal sau pictural) este o abstracție care pune În evidență fenomenul sau procesul sub o formă pură; exprimă un raport, o legitate, printr-o simplă formulă - În fizică (F = m × a); exprimă o reacție printr-o simplă ecuație - În chimie (CO2 + H2O → H2CO3) etc., cu posibilitate de aplicare la fenomenele calitativ diferite. În felul acesta, matematica reprezintă cel mai răspândit limbaj pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
transmite, de la o generație la alta, mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Materialul eredității este nuclear (la nivelul cromozomilor din nucleul gameților) și citoplasmatic, constituind genotipul individului. Ereditatea nucleară se transmite conform unor legități cunoscute (Mendel, T.H. Morgan), care permite atât înțelegerea naturii combinărilor care au loc, cât și producerea erorilor de copiere și a alterărilor (mutațiile). Identitatea genetică este practic imposibilă de la antecesori la descendenți, șansa fiind de 246 (una din 70 de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări caracterul didactic, ci respectarea legităților presupuse de un act sistematic de învățare. Astfel, comunicare didactică poate apărea între diferiți alți „actori”: elev-elev, manual-elev, carte-persoană care învață, instructor-instruiți, antrenor-antrenați, inițiat-ucenici etc. Condiția este ca „personajul-resursă” să depășească statutul de informator. Schema oricărei comunicări, ca ansamblu al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1642-1727) -demonstraseră acest lucru. Totuși, numai exemplul oferit de ei nu a fost suficient. Au fost necesare răspândirea unor moduri noi de percepere a legilor lumii fizice ce se aplică aici și acum și recunoașterea procesului de raportare a acestor legități la existența umană (al cărei sens rezultă din cunoaștere științifică) și, nu mai puțin important, a utilității lor sociale (Shapin, 1996). În secolul al XVIII-lea, două viziuni intelectuale referitoare la rațiune și individualism au fundamentat gândirea occidentală: Iluminismul a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interesul inițial al Societății față de individualitate - care era considerat în mod ironic de unii autori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea drept condiția sine qua non a geniului și creativității - la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu cele trei tipuri de stiluri de conducere, pentru a contura existența unor relații confirmate și statistic între aceste variabile, în virtutea cărora se pot desprinde anumite legități privind adoptarea unui stil de leadership în funcție de tipul de personalitate. Analiza corelațiilor cu ajutorul programului SPSS a confirmat corelații între funcțiile tipurilor psihologice P (stil perceptiv) și T (stil logic-rațional) și stilurile de conducere(autoritar, respectiv, cooperativ). Dacă prima funcție nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cross-situațională se referă astfel la o relație intraindividuală, sistematică, între percepția subiectivă a similarității situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în unire ca act de continuitate firească în desfășurarea istoriei naționale, Epistola către români, apărută în 1859, în revista „România” a lui B.P. Hasdeu, sub pseudonimul Alexandru Hotineanul, confirma solidaritatea cu idealurile generației pașoptiste. Meditația statornică asupra istoriei și a legității ei face din H. unul dintre primii cugetători români care își pun probleme de filosofie a istoriei. Înțelegând istoria ca „motor al dezvoltării spiritului uman”, el formulează în Problema timpului nostru, expunere publică din 1842, tipărită postum în românește (1938
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
descoperire, Swartz și Jordan (1976) consideră că, fără a-l putea califica drept un comportament moral sui generis - care ar presupune existența unei ierarhii de valori în virtutea căreia el se realizează (lucru neconstatat la primatele nonumane) -, întrucât inhibiția incestuală sfidează legitățile celorlalte manifestări etologice animale, l-am putea numi protomoral (p. 235). Ar fi justificat deci să presupunem existența unei continuități între lumea animală și cea umană și cu privire la activități psihocomportamentale mai complexe. Dar legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
densitatea populației. Situația pare că e valabilă nu doar pentru SUA, ci avem de-a face cu un fenomen planetar: cu cât persoanele care locuiesc într-o comunitate sunt mai numeroase, cu atât se ajută mai puțin între ele. Respectiva legitate suferă însă, în funcție de condițiile locale, serioase amendamente. Alți factori sunt foarte importanți, cum ar fi distanța dintre gospodării, structura demografică a populației, cultura de orientare colectivistă sau individualistă. Dacă individul pus în situația de a ajuta este sau nu sub
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de transmisie”, ci una organică, fundamentală. Grupurile formale și informale sunt absolut necesare atât pentru funcționarea societății ca întreg, cât și pentru existența și împlinirea personalității umane. Studierea sistematică (științifică) a diverselor grupuri sociale face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cursantului. La nivelul unei definiții de lucru putem spune că experimentul este o observare provocată; lărgind însă aria de înțelegere a acestei metode de învățământ, vom identifica o acțiune de căutare, de tatonare în direcția descoperirii de dovezi și de legități; vom vorbi despre o intenționalitate, despre studiul în condiții determinate al unui fenomen, conturându-se granițele și raporturile de cauzabilitate, descoperirea legităților ce guvernează un anume fenomen prin verificarea unor ipoteze. Potrivit lui Ioan Cerghit (Cerghit et al., 2001), etapele unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]