661 matches
-
23 Emerging Europe RSF EE 100 58,4 -8,3 Tab IV.1. Evoluția burselor din țările emergente ale Europei (27 martie 2003) 4.2. ANALIZA FUNDAMENTALĂ "Fundamentaliștii" caută răspunsul la întrebarea : "Ce să cumpere/vândă?", pornind de la principii și legități economice. Secvența lor de abordare cuprinde analiza companiei țintă, a sectorului respectiv și a contextului economic particular. Ei încearcă să anticipeze un posibil interes investițional (individual sau instituțional), care să antreneze o mișcare de preț al acțiunilor companiei vizate. Vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și de factori externi (calitatea predării, logistica, climatul) și este eficace când se parcurg următoarele evenimente: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează atât legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală, cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 40). În literatura psiho-pedagogică, conceptul de învățare este utilizat în
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a pus adesea În situații ireconciliabile. Că a condus la această Însingurare și firea sa, structura sa de personalitate „altfel” decât a celor din jur, asupra acestei explicații se apleacă accentuat chiar din primele pagini. Om al principiilor, adevărurilor și legităților, simțul său practic și realist, Încăpățânarea militantistă, toate aceste valori pe care și-a construit existența l-au făcut incompatibil cu contextele superficiale din mediile sociale, politice și culturale românești. Desigur, contextul nu i-a rămas dator, numai că taxarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
obiectivele propuse și are rezultate foarte bune”. [Diaconu M., în Gliga L., 2002, p. 27] Același autor definește competența pedagogică în sens larg, ca fiind „capacitatea educatorului de a se pronunța asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoașterii aprofundate a legităților și determinărilor fenomenelor educative; în sens restrâns, ea se referă la capacitatea unei persoane de a realiza, la un anumit nivel de performanță, totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice”. [Diaconu M., în Gliga L., 2002, p. 27] „Noțiunea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
a naturii. Iată doar câteva dintre acestea: „Dar facultatea intelectului pur de a prescrie a priori fenomenelor legi doar prin categorii nu ar putea prescrie mai multe legi decât cele pe care se întemeiază o natură în genere, considerată ca legitate a fenomenelor în spațiu și timp. Legi particulare privind fenomene empirice determinate nu pot fi integral deduse din categorii, deși toate le sunt supuse în ansamblu. Trebuie să se adauge ajutorul experienței pentru a învăța să cunoaștem aceste din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale filosofiei transcendentale și ale metafizicii corpurilor: Dar facultatea intelectului pur de a prescrie a priori fenomenelor legi prin simple categorii nu ar putea prescrie mai multe legi decât cele pe care se întemeiază o natură în genere, considerată ca legitate a fenomenelor în spațiu și timp. Legi particulare privind fenomene empirice determinate nu pot fi integral deduse din categorii, deși toate le sunt supuse în ansamblu. Trebuie să se adauge ajutorul experienței pentru a învăța să cunoaștem aceste legi din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu categoriile și principiile trancendentale reprezintă pentru Kant șansa necesității care distinge legile particulare ale naturii de generalizările inductive, ci ideile regulative ale rațiunii sau facultatea de judecare. Prin acțiunea principiilor intelectului se constituie doar o „natură în genere”, ca legitate a fenomenelor în spațiu și timp36, în vreme ce legile particulare ale naturii, care sunt obiectul cercetării în fizica propriu-zisă, ar fi produsul funcției unificatoare și sistematizatoare a rațiunii. Principiul transcendental al facultății de judecare este nu numai facultatea de a subsuma
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Buchdahl - expresia «natura este supusă legiiă are astfel două sensuri diferite: unul se referă la faptul că necesitatea transcendentală este cuprinsă în conceptul experienței posibile în general; al doilea este că rațiunea sau judecata atribuie naturii ordine, care este sursa legității empirice 37. Aceste două sensuri ar rezulta din distincția pe care o face Kant între cauzalitate, ca principiu al intelectului pur, și cauzalitate, ca idee regulativă a rațiunii. În calitate de concept transcendental, cauzalitatea face dintr-o suită de percepții care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este temeiul legilor științei matematice a naturii. El crede însă că acceptarea unei asemenea sugestii ar echivala cu ștergerea distincției dintre principiile constitutive și regulative ale cunoașterii, o distincție care este centrală în filosofia teoretică a lui Kant39. Contingente în raport cu legitatea proprie naturii în genere, corelații care nu pot fi cunoscute fără ajutorul experienței sunt necesare, sunt, prin urmare, legi, în calitatea lor de elemente ale unui sistem care este ordinea naturii, expresie a exigențelor integratoare și totalizatoare ale rațiunii. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
înrudire a naturii fizice, pe care o cunoaștem prin experiență, cu natura în genere, ale cărei principii le cunoaștem a priori. În virtutea acestei relații de înrudire, corelații dintre stări reale, date în mod empiric, vor împărtăși acele trăsături definitorii ale legității care sunt proprii principiilor intelectului pur și principiilor metafizice ale științei naturii. Altfel spus, principiul afinității susține așteptarea unei continuități a formei legilor în trecerea de la principii a priori la legi empirice, precum și de la legi empirice de un nivel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Buchdahl, ca și Kitcher și Butts dealtfel, nu crede că explicația dată de Kant necesității legilor fizice propriu-zise ar trebui să fie căutată în relația lor cu principiile și categoriile intelectului pur. Interpretarea lui pornește tocmai de la supoziția că problema legității empirice, ceea ce filosofii numesc problema lui Hume, nu va putea primi un răspuns satisfăcător pe baza categoriilor și principiilor „Analiticii”. Friedman, dimpotrivă, apreciază că nu există o alternativă la această supoziție. Căci intervenția ideilor regulative și a judecății transcendentale pot
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
doua precizare este că filosoful contrastează enunțurile fizicii propriu-zise cu enunțurile a priori. Iată două formulări semnificative, în acest sens, din § 36 al Prolegomenelor. „Există multe legi ale naturii pe care nu le putem cunoaște decât prin mijlocirea experienței, dar legitatea și corelarea fenomenelor, adică natura în genere, nu o putem cunoaște prin nici o experiență, deoarece experiența are ea însăși nevoie de asemenea legi, care întemeiază a priori posibilitatea ei.” (Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
revoluției copernicane” în sensul că intelectul nostru subiectiv prescrie legi naturii, că obiectele trebuie să se orienteze după intelect, va trece cu vederea faptul esențial că ceea ce are în vedere Kant nu este intelectul ca parte a naturii, ci ca legitate obiectivă. Categoriile nu sunt pentru Kant reprezentări subiective, „ci temeiuri sau condiții obiective ale obiectelor, grație cărora noi constituim întreaga lume a fenomenelor”39. Acestea sunt observații care vizează o întreagă tradiție a lecturii Criticii rațiunii pure, inaugurată deja prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
creșterii capacității creative a populației umane. Realizările umane, În expansiunea lor continuă atât pe verticală - ca profunzime, cât și pe orizontală, ca diversificare și multiplicare a activităților creative au generat, la o anumită dimensiune, o preocupare pentru identificarea unor regularități, legități ale mișcării proceselor economico-sociale și, În consecință, formularea unor principii de ghidare a acestora. S-a născut astfel o teorie a conducerii vieții economico-sociale și, Îndeosebi, o practică a acesteia. La Început, la nivelul familial, apoi, la nivel statal, ajungând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
creșterii capacității creative a populației umane. Realizările umane, În expansiunea lor continuă atât pe verticală - ca profunzime, cât și pe orizontală, ca diversificare și multiplicare a activităților creative au generat, la o anumită dimensiune, o preocupare pentru identificarea unor regularități, legități ale mișcării proceselor economico-sociale și, În consecință, formularea unor principii de ghidare a acestora. S-a născut astfel o teorie a conducerii vieții economico-sociale și, Îndeosebi, o practică a acesteia. La Început, la nivelul familial, apoi, la nivel statal, ajungând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric de obiectivare În materialul natural al funcțiilor de muncă, al deprinderilor, experienței și cunoștințelor, prin intermediul cunoașterii și folosirii În producție a forțelor și legităților naturii. După Tudor Vianu „Tehnica este[...] știința activității omenești puse În slujba anumitor năzuințe culturale”49. Din punctul său de vedere, tehnica este o valoare culturală parțială, În sensul că nu acoperă cultura, sistemul său de valori În Întregul pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activitate a omului social, puterea lui asupra naturii, care se formează și se dezvoltă prin intermediul procesului istoric de obiectivare În materialul natural al funcțiilor de muncă, al deprinderilor, experienței și cunoștințelor, prin intermediul cunoașterii și folosirii În producție a forțelor și legităților naturii. După Tudor Vianu „Tehnica este[...] știința activității omenești puse În slujba anumitor năzuințe culturale”49. Din punctul său de vedere, tehnica este o valoare culturală parțială, În sensul că nu acoperă cultura, sistemul său de valori În Întregul pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se interpune o etapă intermediară, de “sortare” a entropiei joase care urmează a fi transformată În entropie Înaltă. Însă și procesul de sortare este Întreținut, este alimentat cu entropie joasă. În al doilea rând, procesul natural se desfășoară conform unei legități naturale, independentă de voința omului, pe câtă vreme procesul economic se desfășoară tocmai datorită intervenției conștiente a omului. Care este rațiunea de a realiza procesul economic ? Ea este dictată de necesitatea creșterii calității vieții umane. Etapa intermediară, de reducere a entropiei materiei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se interpune o etapă intermediară, de “sortare” a entropiei joase care urmează a fi transformată În entropie Înaltă. Însă și procesul de sortare este Întreținut, este alimentat cu entropie joasă. În al doilea rând, procesul natural se desfășoară conform unei legități naturale, independentă de voința omului, pe câtă vreme procesul economic se desfășoară tocmai datorită intervenției conștiente a omului. Care este rațiunea de a realiza procesul economic ? Ea este dictată de necesitatea creșterii calității vieții umane. Etapa intermediară, de reducere a entropiei materiei
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite procedee sau condiții de operare). Una dintre acestea, pentru specializările din domeniul ingineriei și economiei sunt cele cunoscute sub numele de studii de caz. Dar, indiferent de clasa din care face parte situația-problemă de rezolvat, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În primul rând, o trebuință de cunoaștere, În al doilea rând, căutarea cunoștințelor sau a procedeelor de acțiune necunoscute, compuse din experiența și capacitățile acestuia. Clasele principale de situații problemă se diferențiază În funcție de componenta acțiunii care se cere Însușită (o legitate a unui obiect, anumite procedee sau condiții de operare). Una dintre acestea, pentru specializările din domeniul ingineriei și economiei sunt cele cunoscute sub numele de studii de caz. Dar, indiferent de clasa din care face parte situația-problemă de rezolvat, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
oamenilor pentru cunoașterea științifică. Modelul este o reprezentare izomorfă simplificată (materială sau simbolică) a realității obiective care se subordonează scopului cercetării, oferind o imagine intuitivă și totuși riguroasă, În sensul structurii logice, a fenomenului studiat, facilitând descoperirea unor legături și legități imposibil sau foarte greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument al cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
oamenilor pentru cunoașterea științifică. Modelul este o reprezentare izomorfă simplificată (materială sau simbolică) a realității obiective care se subordonează scopului cercetării, oferind o imagine intuitivă și totuși riguroasă, În sensul structurii logice, a fenomenului studiat, facilitând descoperirea unor legături și legități imposibil sau foarte greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument al cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și pentru introducerea noului este necesar acesta să reprezinte Într-adevăr un progres față de situație existentă. Aceasta se obține pe baza calității colectivelor de elaborare a noului. Fig.4.2. Schema dezvoltării și perfecționării soluțiilor tehnice (funcția de tipul: parametru-timp) Legitatea cea mai răspândită privind determinarea principalilor parametri ai obiectelor muncii, În asimilarea noului, este cea mai exprimată cu ajutorul curbelor logistice În forma de “S” alungit și care oglindesc Creativitate și progres tehnic 132 periodicitatea Înnoirii soluțiilor tehnice, tehnologice etc., permițând
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]