2,103 matches
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 667 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.210 din 21 decembrie 2021, paragraful 18). ... 23. Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au
DECIZIA nr. 226 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257663]
-
civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale, ale art. 146 lit. d) privind atribuțiile Curții Constituționale
DECIZIA nr. 752 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255923]
-
definiția legală a „membrului de familie“ stabilită prin art. 177 din Codul penal -, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu referire la viciul de neconstituționalitate constatat, instanța de control constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate (de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în fapt, în aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost adoptate art. II din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
DECIZIA nr. 82 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255097]
-
22 ianuarie 2021. ... 22. Curtea a constatat că în jurisprudența sa a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării. Totodată, Curtea a reținut că nu are competența de a se implica în domeniul legiferării și al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competența acestei autorități constituționale (a se vedea Decizia nr. 629
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). ... 23. Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii printre care
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
71 din 29 ianuarie 2014). ... 23. Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa constantă, că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, reprezentând opțiunea acestuia, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii printre care și frecvența fenomenului infracțional (Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
nr. 187/2012. Astfel, menținerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din
DECIZIA nr. 378 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261698]
-
desprinde concluzia că noțiunea de „lege“ a fost utilizată de legiuitor într-un sens larg, respectiv acela de act normativ care emană de la o autoritate publică, iar nu în sensul restrâns de act normativ care emană de la puterea legiuitoare, respectiv Parlamentul. Dacă ar fi dorit o atare restrângere, legiuitorul ar fi trebuit să indice în mod expres acest lucru. Prin folosirea termenului generic de „lege“ în materia dreptului procesual civil legiuitorul a avut în vedere toate prevederile cuprinse în
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
întrucât modalitatea în care au fost reglementate dispozițiile criticate din Codul de procedură fiscală reprezintă o opțiune a legiuitorului pe care acesta este liber să o adopte potrivit competenței exclusive stabilite de art. 126 alin. (2) și (6) din Constituție, legiuitor care, în considerarea unor situații deosebite, poate stabili atât reguli de procedură speciale, cât și modalități de exercitare a drepturilor procedurale. O astfel de regulă specială este cea consacrată de Codul de procedură fiscală, care, prin procedura de soluționare a
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
privește aportul fiecărei Camere parlamentare în activitatea de legiferare, Curtea Constituțională, în vasta și constanta sa jurisprudență referitoare la principiul bicameralismului, a statuat, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, că Legea fundamentală nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege/propunerea legislativă să fi fost dezbătut/ă și de către cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât ar încălca principiul separației puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1) potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Din moment ce legiuitorul a stabilit expres că hotărârile Guvernului trebuie întemeiate pe un act normativ cu forță superioară, instanța de fond trebuia doar să verifice temeiul în baza căruia H.G. contestată a fost adoptată, iar, în cazul
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
concursului de infracțiuni, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa fiind, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, Parlamentul s-
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
și completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 9 decembrie 2024. Capitolul I Organizarea Senatului Secţiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Curtea constată că aspectele sesizate din această perspectivă excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorității legiuitoare. ... 30. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 181 din Codul de procedură civilă, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar și în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
reprezentativ este aceea că, sub aspectul conținutului mandatului parlamentar, în exercitarea acestuia, membrii Parlamentului reprezintă poporul și, în temeiul art. 2 din Constituție, exercită, în numele acestuia, suveranitatea națională. Ca expresie a voinței generale, mandatul parlamentarului se integrează în puterea legiuitoare, organ constituțional colectiv, însă exercitarea sa se realizează individual în cadrul Camerei din care parlamentarul face parte. Cu alte cuvinte, întrucât voința generală se realizează la nivelul Parlamentului, acesta, în ansamblul său, are un mandat ce rezultă din modul de
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]
-
previzibilitate și accesibilitate, Curtea, prin Decizia nr. 213 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, în acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte caracteristicile aferente cerințelor de calitate a legii. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
astfel că analiza legalității se va efectua prin raportare la criticile pe fond, în privința acestor critici nefiind întemeiată susținerea reclamantului în sensul că prin ordinul contestat au fost instituite măsuri care nu au fost avute în vedere de puterea legiuitoare, Parlamentul României, neregăsindu-se în Legea nr. 55/2020. Curtea reține astfel că, potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, printre măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților se regăsesc și măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
privind consolidarea egalității de șanse în România EMITENT PARLAMENTUL Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.198 din 13 decembrie 2022 Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranității naționale și a democrației, reprezentant al societății românești în ansamblul ei și unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, Parlamentul României adoptă prezenta declarație. Amintind de art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ce
DECLARAȚIA nr. 4 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262444]
-
a Senatului, acest termen fiind imperativ, indiferent dacă este aplicată procedura ordinară de dezbatere sau procedura de urgență. Se arată, în acest sens, că orice lege trebuie adoptată prin voința politică exprimată conform propriei conștiințe a fiecărui membru al corpului legiuitor, după studiul aprofundat al normelor supuse dezbaterii parlamentare. Or, aceste dispoziții imperative au fost încălcate cu privire la legea supusă obiecției de constituționalitate. ... 4. Astfel, la data de 26 septembrie 2022, proiectul de lege a primit raport favorabil de la
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
abilitare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituție, și devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din rațiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare conservă și elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
și completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 9 decembrie 2024. Capitolul I Organizarea Senatului Secţiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
respectivele amendamente cu impact bugetar sau de ciclul legislativ parcurs, în procedura adoptării inițiale sau în procedura de reexaminare la cererea Președintelui României. Or, din analiza fișei parcursului legislativ al legii criticate, autorul sesizării susține că nu rezultă că autoritatea legiuitoare s-a conformat acestor obligații constituționale, așa cum au fost ele dezvoltate în jurisprudența instanței constituționale. Astfel, având în vedere modificările aduse legii în urma parcurgerii procedurii de reexaminare, Președintele României apreciază că Parlamentul și-a încălcat obligațiile constituționale, respectiv
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]