27,810 matches
-
apar. Până În anul 2006, când a apărut legea medierii conflictelor, părțile implicate În diferite litigii de proprietate inclusiv cele rezultate din vecinătatea fondurilor de proprietate, erau Îndrumate să Își rezolve În mod exclusiv neînțelegerile la instanța de judecată. Pe când astăzi, legiuitorul, prin Codul civil pus În aplicare din anul 2011 și Codul de procedură civilă, cu modificările din 2013, a instituit În mod oficial cea de a doua cale de soluționare a conflictelor de vecinătate prin procedura medierii. Prin art 603
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
lor se aflase pe drumuri colbăite de îngrijorări. Și nu rareori își plângeau rugăciunile când pleoapele dimineții despicau zările în așteptarea ivirii soarelui, mai ales că Marele astru nu-și arăta zi de zi aceeași față pentru nația sa. Prezența legiuitorilor în șatră îl tulburase nespus de mult pe bulibașă. Nu știa cum de se ajunsese aici. Avusese strania impresie că aceștia îi vorbiseră într-o limbă necunoscută; erau cuvinte înciudate, pline de spinii unor acuzări despre fapte pe care starostele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
caz, că acest copil, pe numele său Vișinel Carabăț, nu este fiul legitim al acestor oameni, așa cum reiese din actele aflate în posesia bulibașei Iorgu Stănescu? S-a văzut, nu o dată, că tagma rromilor a fost năpăstuită de legi și legiuitori fiindcă nu s-a ajuns niciodată la înțelegerea că și ei trebuie tratați și respectați ca oameni, fiind și ei trăitori pe pământul acestei țări. Care ar fi vina lor? Că se conduc după principii statuate de mii de ani
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
liberi!? Rromii se constituie poate printre puținele comunități de pe pământ care nu sunt animate de semnele exterioare ale măreției, pe care le consideră ca gratuite. Poate fi formulată această sintagmă ca o acuză? Cine are dreptul, ce lege și ce legiuitori au puterea să le răpească bunul lor cel mai de preț, copiii!? Terminându-și pledoaria, cu un gest larg, teatral, al ambelor mâini, avocatul Diaconescu ținu să-i încredințeze pe clienții săi, printr-un semn discret al capului, că nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cărei diagnostic era greu de stabilit, îngroșând paginile dosarelor aflate în arhivă sporind în același timp neliniști în ambele tabere. * Zilele până la termenul stabilit pentru pronunțarea hotărârii judecătorești erau numărate. Rromii însă, după toate aparențele, ajunseseră la trista convingere că legiuitorii aveau să-i urgisească și de această dată, și că pătimirile lor vor fi viscolite de nedreptate. Era ca și cum adevărul se afla dincolo de un zid înalt pe care ei nu-l puteau escalada. Bulibașa aflase de la avocatul Diaconescu, pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se buluceau amenințători deasupra șatrei. Ploaia nu se arăta, dar în sufletul Rafirei, al lui Lisandru și chiar a lui Iorgu Stănescu, bulibașa, ploua nestăpânit cu lacrimi amare. Primiră, cum se așteptau, hotărârea definitivă a judecătoriei care înșira în cuvintele legiuitorilor tot ceea ce bulibașa le explicase pe înțelesul lor. * Lisandru hotărî să părăsească locurile chiar în dimineața următoare, când Vișinel avea să se despartă de familia sa. Toată șatra îl însoți. În fața casei familiei Georgescu, cu întreaga ființă strânsă ca într-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
rezidențiale formate din locuințe individuale amplasate izolat sau cuplat, în care există proprietăți comune și proprietăți individuale, se constituie asociația de proprietari, care se organizează și funcționează în condițiile legii. Curtea Constituțională apreciază că, prin art.659 din Codul civil, legiuitorul a prevăzut o formă specială de asociere a membrilor proprietari care locuiesc în apartamente situate în blocuri ori ansambluri rezidențiale cu mai multe etaje, care asigură apărarea intereselor generale ale proprietarilor printr-o mai bună conviețuire, administrare a fondurilor, stabilire
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și atrag disprețul și oprobriul coproprietarilor. Cu ocazia cercetării acestor cazuri de către organele de ordine, cei în cauză invocă în apărare prevederea din art.70 Cod civil - dreptul la liberă exprimare, ceea ce este departe de sensul și scopul pentru care legiuitorul a instituit acest drept. Fără îndoială că în aceste situații sunt aplicabile prevederile Legii nr.61/1991, actualizată,privind sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială și a liniștii publice. În legătură cu apartamentele și spațiile din bloc ale căror
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de a autentifica actele de înstrăinare pentru apartamente ale căror proprietari nu adeveresc achitarea la zi a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației, care să îndeplinească anumite condiții de formă stabilite prin acest articol de lege. Totuși, în alineatul următor, legiuitorul a găsit o cale de sprijinire a proprietarului, permițând vânzarea printr-o clauză în contract prin care cumpărătorul se obligă să preia asupra lui datoria de la asociația de proprietari. După cum s-a arătat anterior, cu toate că din Codul civil rezultă posibilitatea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
vrea numai ca ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, așa Încât să corespundă funcției și scopului său, iar acolo unde norma va lipsi, În numele echității se poate cere ca judecătorul să instituie o normă nouă, adaptată cazului neprevăzut de legiuitor. S-a recunoscut Întotdeauna o oarecare latitudine a voinței prudente a judecătorului. Această latitudine a fost mare, În special la Romani. Preotul roman era, În anumite limite, și un fel de legislator, adică putea proceda În mod direct la stabilirea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și aplicării legilor În general”). Mai remarcăm că judecătorul nu poate În nici un caz refuza o sentință, invocând tăcerea, obscuritatea sau insuficiența legii. Trebuie să existe o normă pentru fiecare caz; dacă n-a fost În mod expres formulată de legiuitor, cade În sarcina judecătorului s-o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate. S-a discutat și se mai discută Încă cu multă ardoare Înțelesul formulei: principii generale de drept. După unii, ele ar consista În principii care derivă din normele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ofere un criteriu pentru oricare caz. Adevărul este, În schimb, că izvorul nesecat al dreptului e constituit de natura lucrurilor, așa cum poate fi apreciată de rațiune. Tocmai la acest izvor, pe care o tradiție multimilenară l-a numit drept penal, legiuitorul nostru a vrut să se refere, arătând În principiile generale de drept un mijloc de a completa lipsurile inevitabile ale prescripțiilor sale pozitive. S-a Încercat cu multă ingeniozitate să se susțină că fiecare sistem juridic e complet, adică lipsit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
familiei regale, neprevăzută de Constituția italiană); dar trebuie adăugat că același sistem pozitiv oferă și mijlocul de a proceda la Înlăturarea acestor lacune, prin recurgerea la izvoarele subsidiare și, În cele din urmă, la dreptul natural sau, după cum se exprimă legiuitorul, la „principiile generale de drept”. Un caracter foarte important și esențial al normelor juridice e imperativitatea. Nu ne putem Închipui o normă care să nu aibă caracter imperativ. Comandamentul pozitiv, nau negativ, e un element integrant al conceptului de drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rațiunea de a exista și nu poate fi Închipuită prin ea Însăși, ci poate avea un sens numai În acord cu altele de caracter imperativ, cărora le micșorează sau limitează, Într-un oarecare mod, sfera de aplicație. În unele cazuri, legiuitorul a preferat să determine obligația atribuind o facultate celeilalte părți: așa e, de ex., formula permisivă: „creditorul poate cere de la debitor Îndeplinirea obligației luate”; care În fond spune că Îndeplinirea e o obligație juridică a debitorului. În alte cazuri, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unele clauze, devenind Încetul cu Încetul tradiționale În anumite raporturi prin convenții exprese, au ajuns să fie subînțelese. Una dintre rațiunile normelor dispozitive e tocmai voința presupusă a părților: această rațiune Însă nu e singură, deoarece, la fixarea acestor norme, legiuitorul poate să fi ținut seamă de natura intrinsecă a raportului și de importanța diferitelor interese care trebuie să fie armonizate. Normele dispozitive, uneori, se referă la punctele particulare ale unui raport determinat (spre ex. În contractul de locație exista regula
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să reținem: el nu dă explicații naturale cauzale, ci raționamentul său e de cu totul altă natură. Aceasta se vădeșe și prin faptul că ne putem În orice moment Întreba dacă o hotărâre judecătorească dată este dreaptă. De asemenea, atunci când legiuitorul prescrie o normă ca dreaptă, de exemplu când găsește că e drept ca, În anume condiții, un contract liber Încheiat de părți să fie obligatoriu pentru ele, el alege Între interesele, ce se pot constata În cazurile vizate, pe unul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
condiții, un contract liber Încheiat de părți să fie obligatoriu pentru ele, el alege Între interesele, ce se pot constata În cazurile vizate, pe unul dintre ele și Îl preferă altuia: debitorul, de exemplu, are interes să i se plătească, legiuitorul preferă acest din urmă interes celui dintâi și-l impune ca o obligație de drept pozitiv, În acest caz, obiectul cugetării legiuitorului nu este de a cerceta prin ce procese de cauze reale se poate ajunge la Încheierea unui contract
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vizate, pe unul dintre ele și Îl preferă altuia: debitorul, de exemplu, are interes să i se plătească, legiuitorul preferă acest din urmă interes celui dintâi și-l impune ca o obligație de drept pozitiv, În acest caz, obiectul cugetării legiuitorului nu este de a cerceta prin ce procese de cauze reale se poate ajunge la Încheierea unui contract, sau, dacă o face, numai spre a vedea mai bine dacă e bine sau nu să impună o obligație. Ne putem Întreba
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prin ce procese de cauze reale se poate ajunge la Încheierea unui contract, sau, dacă o face, numai spre a vedea mai bine dacă e bine sau nu să impună o obligație. Ne putem Întreba tot asemenea, și aici, dacă legiuitorul a procedat drept, când a prescris o anume normă: ne putem Întreba daca o lege este sau nu dreaptă, În cazul când socotim că o prescripție legală nu e dreaptă, zicem În realitate că ea obligă pe cetățeni, deși ei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cazul când socotim că o prescripție legală nu e dreaptă, zicem În realitate că ea obligă pe cetățeni, deși ei nu ar trebui să fie obligați. Nu ne Întrebăm În acest caz ce face sau ce a făcut În realitate legiuitorul (aceasta o știm, o constatăm), ci dacă e drept sau nu ceea ce face. Pe ce cale răspundem la această Întrebare? Nu ne mărginim să constatăm care sunt tendințele și interesele sociale sau individuale În prezență, sau cum s-au produs
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rezolvată printr-o dispoziție precisă de lege. Oricum, „judecătorul nu poate În nici un caz refuza o sentință invocând tăcerea, obscuritatea sau insuficiența legii. Trebuie să existe o normă pentru fiecare caz; dacă nu a fost În mod expres formulată de către legiuitor, cade În sarcina judecătorului să o găsească, folosindu-se de mijloacele indicate (analogia și principiile generale de drept). Foarte important este faptul că gânditorul italian dezbate Înțelesul formulei Principii Generale de Drept. Cu adevărat, recunoaște Giorgio Del Vecchio, principiile sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
gradul de libertate pe care orânduirea statului o poate Îngădui, cu religia locuitorilor, cu Înclinările, cu bogățiile, cu numărul, cu negoțul, cu moravurile, cu deprinderile lor. În sfârșit, legile au legătură Între ele, au legătură cu originea lor, cu scopul legiuitorului, cu ordinea lucrurilor În privința cărora sunt stabilite. Ele trebuie examinate din toate aceste puncte de vedere”. Rămasă ca exemplară, cercetarea lui Montesquieu stabilea existența a trei feluri de guvernăminte: Republican, Monarhic și Despotic. Filosoful francez releva că a cunoaște natura
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de tiranie, dar și cea a unui simulacru, ca mijloc de apărare împotriva apăsării enorme exercitate de aceasta, a fost frica. în fruntea obștii se instituie un Celălalt, fascinat de puterea totală, aspirînd a se înfățișa oamenilor nu doar ca legiuitor sau garant al ordinii, ci și ca destin. Autoritatea totalitară se bizuie pe frica de acest stăpîn autoproclamat, cu intenție provocată supușilor și întreținută ca un principiu sacrosanct al statului. Deși nu e o divinitate, ci un om aidoma nouă
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
în mod necesar, se impune eliminarea tezei finale. (2 Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. (Este evidentă intenția legiuitorului de a lăsa un anumit interval până la intrarea în vigoare a modificării sau completării respective; însă, pentru respectarea întocmai a intenției, se impune reformularea textului după cum urmează: „Orice modificare sau completare a prezentei legi, adoptată în perioada 1 septembrie - 31
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elevi în cazul unităților de învățământ special; g cu minimum 100 de elevi și preșcolari, în cazul unităților de învățământ special; h cu minimum 100 de preșcolari în cazul unităților de învățământ special.” Se reglementează, astfel, toate variantele pe care legiuitorul le-a avut în vedere. (2 Prin excepție de la prevederile alin. (1, în unitățile administrativteritoriale în care numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1, se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]