2,139 matches
-
cu ușurință o editură care să-l publice. Pe de altă parte, însă, același autor, când a reușit în sfârșit să-și plaseze culegerea (și anume după un an), nu s-a mai putut mobiliza să o aducă la zi. Lenea de acest fel face parte din moravurile lumii noastre literare, care se mulțumește cu focuri de artificii, nefiind capabilă de un efort susținut. O dovadă de neseriozitate o constituie și desconsiderarea proprietății intelectuale, prin reproducerea integrală a unor texte fără
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
tainei este o narațiune cu sertare, autorul ar mai fi putut-o ămbogăti cu alte episoade, ansa ținând seama de ăncetineala cu care scria, de termenul pe care-l acceptase, ănclinăm a crede că intenționa să sfârșească românul cu episodul Lenei Ceptureanu, dus an acel moment ăntr-un punct ănaintat. O ănsemnare văzută de Perpessicius conținea trasarea de portrete personajelor Mielușica și Baronul Flaimic, de unde logic rezultă că aceștia urmau să joace un anume rol an avansarea intrigii. Ultimul paragraf ("Peste toată
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
fost greșit adăugat de editor sau de transcriptorul textului, poate după o filă stinghera, cum sunt destule an Arhiva prozatorului. Caz an care nici nu s-ar mai ridică problema schimbării de sex a celui de-al doilea vizitator al Lenei Ceptureanu. E aici, ăn fapt, o dispută ăntre lectori convinși de aserțiunea lui Mateiu că nu scria primul cuvânt dintr-o narațiune ănainte de a-i fi stabilit an amănunțime resorturile și chiar cuvântul de ăncheiere (an care caz paragraful
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
mateini - Radu Albala și Alexandru George - continuatori ai ultimului episod din Sub pecetea tainei, a fost, la alegere, mai ușoară sau mai grea. Vom opta pentru cea de-a doua ipoteză, iată de ce: aparent, acestui din urmă episod, al primejduirii Lenei Ceptureanu, pare a nu-i lipsi mai mult de două-trei pagini - la cât se reducea o obișnuită expediție tipografica mateină (la Gândirea, de pildă). Câteva paragrafe, deci, pentru ca, cel puțin acum o latură a tainei urma să fie cu necesitate
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
reflex în ani de contemplare pasivă, de pe margine, a realității: comentariile meciurilor de fotbal, în piață publică, bârfa relaxată, pe balcon, cu vecinul, si turnătoria abjecta. Dacă tot îi ard degetele să interzică ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat de conturile imense din bănci, să dai românului lecții de patriotism și să arăți indignat spre cei care
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
director devine. Totodată, în 1949, e numit șef al catedrei de folclor la Conservatorul bucureștean. Înainte izbutise să obțină, prin intervenții la Lucretiu Pătrășcanu, clădirea pentru Institutul de Folclor, întemeiat prin 1948. Din amiciția lui Brauner cu Pătrășcanu și a Lenei Constante cu soția ministrului de Justiție, pictorița scenografa, li s-a tras, în 1950, nenorocirea. Cei doi (nu erau încă soți, deși se iubeau sincer) sînt arestați și implicați în procesul Pătrășcanu. Brauner e condamnat la 15 ani închisoare, din
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
lui Ștefan cel Mare, difuzată la Radio France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Corespondență trimisă Lenei de la Veneția are un aer halucinant, deținutul de pînă mai ieri nerealizînd noua situație în care se află ("Doamne, o fi adevărat că sînt unde sînt, că văd ce văd sau visez oare cum visăm acum cîțiva ani...") Și: Ce
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
nu știe că sînt documentarist" la Institutul de istoria artei condus de G. Oprescu, singurul post pe care izbutise să-l capete la București. Și, de adăugat, deocamdată soții Brauner locuiau într-o mansarda. De abia în 1967, prin stăruințele Lenei Constante, primesc un apartament cu patru camere într-un bloc din cartierul Drumul Taberei. În 1967, Jacques Lassaigne are posibilitatea să-și ajute prietenul la care ținea mult. Prin poziția înaltă în lumea artelor pe care o ocupă face ca
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
artelor pe care o ocupă face ca Harry Brauner să fie numit membru al juriului internațional al Bienalei muzicale de la Paris. Cu o astfel de invitație oficială, H. Brauner capătă pașaport pentru Paris. Urmează alt ciclu de corespondență trimisă acasă Lenei Constante. Cu șarmul său natural, cucerește, acolo, nu numai pe coparticipantii din juriu, dar, în general, mediul artistic franțuzesc pe care il frecventează, invitat fiind peste tot în lumea artistică suspusă. Îl cunosate pe Chagall ("Chagall a îi scrie Lenei
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Lenei Constante. Cu șarmul său natural, cucerește, acolo, nu numai pe coparticipantii din juriu, dar, în general, mediul artistic franțuzesc pe care il frecventează, invitat fiind peste tot în lumea artistică suspusă. Îl cunosate pe Chagall ("Chagall a îi scrie Lenei a am impresia că m-a plăcut", stînd de vorbă cîteva ore, vorbindu-i de proiectele sale). Altădată îi scrie Lenei: "Chagall mă întreba alaltăieri dacă vreau să mă stabilesc în Israel. I-am explicat situația mea, i-am explicat
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
care il frecventează, invitat fiind peste tot în lumea artistică suspusă. Îl cunosate pe Chagall ("Chagall a îi scrie Lenei a am impresia că m-a plăcut", stînd de vorbă cîteva ore, vorbindu-i de proiectele sale). Altădată îi scrie Lenei: "Chagall mă întreba alaltăieri dacă vreau să mă stabilesc în Israel. I-am explicat situația mea, i-am explicat atitudinea actuala a României față de Israel și a înțeles foarte, foarte bine, în genere, a avut de-a face cu români
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
ce avantaje poți avea dacă "joci și tu chiar acum"! Etica muncii a devenit la noi o vorbă de batjocură, cinstea și onoarea stârnesc hohote de râs mai ceva decât bancurile porcoase. Întreaga națiune e chitita pe jocuri de noroc, lene și sex. O distinsa profesoară universitară îmi povestea că petrecând câteva zile într-un mare hotel bucureștean a fost șocată de scabrosenia filmelor porno ce se transmiteau necontenit la televizorul din cameră. "Dar de ce v-ați uitat la ele?", am
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
fac aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită când văd ce se întâmplă cu noi? O degradare treptată, frica, lipsa de orizont, lene...Pur și simplu nu mai pot suporta: întreaga mizerie din jur se insinuează în mine, clipă de clipă, mă umilește...." "", acestea sunt cuvintele cu care românul începe, dar ar fi putut să se și încheie cu ele, simetric, pentru că rezumă
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcina de partid și chiar predeterminare metafizica. Dacă într-un moment imemorial de narcisism, de ineficientă și de lene cineva a spus că românul s-a nascut poet, propagandă nationalist-comunistă, atît de simțitoare la provocările abisale (vezi, pentru edificare, si delirurile tracomane), și-a pus în cap să o și dovedească. Și a optat pentru nuanță că românul s-
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
ia și primitivul instrument agricol! Nefiind un superman, individul cu studii la Moscova n-a acționat singur. A profitat din plin de naivitatea unei populații îndobitocite, de ticăloșia directorașilor de întreprinderi, de cupiditatea liderilor sindicali, de obtuzitatea părinților noștri, de lenea noastră și de spaimă de a ne lua în propriile mâini soarta. Așa încât ni l-am meritat din plin. Dar el a profitat și de complicitatea de neiertat a celor care au ajuns la putere promițând, în 1996, că vor
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
fel de pseudo-societate naturală ("Ce-o da Domnul!") sunt departe de-a ne califica pentru vreun rol an lumea modernă. Pentru covârșitoarea majoritate a românilor, modernitatea reprezintă un pericol la fel de mare ca molimele, cataclismele naturale sau războiaiele. Am vrea, ăn lenea noastră nervoasă, că lucrurile să meargă din ce an ce mai bine, dar să nu se modifice nimic! (N-am ajuns nici măcar la perversitatea gândirii Ghepardului lampedusian: "Trebuie să se schimbe totul, pentru că lucrurile să rămână la fel!") Așa se
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
De când stau așa, degeaba? sune. Pielea se răsfață în căldura Rămân colile. Le răsfoiesc. Sunt Iar s-a făcut lumină. N-a fost decât patului și gândurile se mângâie cu șifonate și murdare. Aștept să o noapte. Lumină înseamnă zi. lenea care mi-am propus-o. E descopăr ceva care știu că există Nu, n-am greșit socoteala. E Duminică dimineața. Mă înțeapă și nu găsesc. Le netezesc cu plăcut să mai numeri o zi. ceva în lenea din gând. Ce
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
Lumină înseamnă zi. lenea care mi-am propus-o. E descopăr ceva care știu că există Nu, n-am greșit socoteala. E Duminică dimineața. Mă înțeapă și nu găsesc. Le netezesc cu plăcut să mai numeri o zi. ceva în lenea din gând. Ce, oare mâna atât cât pot și le privesc cu Mi-e foame, mi-e dor dece? Hm, Duminică, așadar... spaimă ca și cum rostul lor acasă. De unde vin? Nu. Prea Ei și ce? Până după amiază... nescr is , mai
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
într-o sacoșă. Îmi întinde schimba, dar de unde alt tipar de înghesuite de o altă necesitate. Și ceva-ul cu mâinile tremurânde. duminică? Lasă-mă să mă bucur au primit pete de la pachetul cu Un pachet mic, învelit în hârde lene. E lenea mea. Ce te uiți mâncare. O mână le-a luat tie. Nerăbdătoare-l desfac. Ceva așa la mine? Ți-am spus că eu nu netede, curate, să f ie la strălucește înainte de vreme. Și sunt soare. Uite, dacă
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
sacoșă. Îmi întinde schimba, dar de unde alt tipar de înghesuite de o altă necesitate. Și ceva-ul cu mâinile tremurânde. duminică? Lasă-mă să mă bucur au primit pete de la pachetul cu Un pachet mic, învelit în hârde lene. E lenea mea. Ce te uiți mâncare. O mână le-a luat tie. Nerăbdătoare-l desfac. Ceva așa la mine? Ți-am spus că eu nu netede, curate, să f ie la strălucește înainte de vreme. Și sunt soare. Uite, dacă aș lumina
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
împlinit” în comunism, alcoolic și mort prematur: „Aveam 36 de ani când m-au primit în Uniunea Scriitorilor, doi copii și un ficat foarte sănătos. Stau astăzi și mă gândesc că, dacă nu erau «Tezele din iulie», Conu’ Alecu cu lenea și ezitările lui, Partidul și Securitatea atât de vigilente, astăzi eram de mult un nume pe o cruce la Cimitirul Armenesc. Nu-mi rămâne decât să le mulțumesc și să le port veșnic recunoștință”. Din paginile sale memorialistice, aflăm informații
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
integral bibliotec ) au dat marele atac î ț ș ă șă î nume, ncuraja i totu i de unii profesori eminescian. Deranjeaz i azi, mai ales, crezuser la Eminescu, n revista ă ș ș ai lor de la Facultatea de filologie. lenea de a-l citi pe marele poet, “Dilema” / fondat de Andrei Ple u i ș ș ă ț șă ț ă Premiza, fire te, gre it , de la care mul imea de studii i tratate academice, editat pe-atunci de Funda
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
cetățeanului. Abuziv, inflexibil și spoliator în esență să, statul român continuă să fie o structură întru totul la cheremul minorității ajunse în fruntea bucatelor. Centralismul de tip feudal creează, automat, clientelism și corupție în administrație, favorizâd cu fervoare doar incompetență, lenea și conformismul. Absolut toate legile de funcționare a justiției și a ministerului de interne au caracter represiv, punitiv și incriminator. Ele protejează, declarativ, drepturile "poporului", insă dincolo de coaja subțire a principiilor dai imediat de interesul personal sau de grup. Multă
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
Domnitorul Petru Cercel, în paranteză, încercase ceva... N-a fost să fie, și nici nu putea fi. Așa încît numai o șansă, irațională, ne-ar fi așezat acolo unde astăzi rîvnim a fi, fără a putea fi, nelepădîndu-ne încă de lenea orientala de raia turcească... Cred că Balotă este de acord cu mine: faut pas mâcher leș mots... v Ce-l frapează pe cititorul acestui Caiet albastru tipărit în două volume e faptul că, vrînd să fie un jurnal al ultimilor
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
acesta, toate neajunsurile obștii noastre pe umerii elementelor alogene: "Căci dușmanii noștri nu sînt în afară de noi, ci sînt în noi înșine, si ei nu se numesc nici evrei, nici greci, nici bulgăroi cu ceafa groasă, nici nemți, ci se numesc lenea, minciună, lipsa de rezistență față de ispita viciului, orgoliul copilăresc și multe alte asemeni slăbiciuni". "Slăbiciuni" pe care totalitarismul și posttotalitarismul le-au agravat considerabil, care, acum, riscă a juca rolul unei pietre ce, rostogolindu-se de pe un vîrf de munte
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]