KorAP: Find »[drukola/base=letopiseț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...39 >

971 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

Petru", iar în alte cronici se amintește concis că el s-a refugiat "în Țara Podoliei, la voievodul Petru". Deducem din textele (cronicile) citate, că domnul Moldovei, Petru Mușat, controla, în 1386, teritoriile din Podolia (dincolo de Nistru). Această informație din letopisețe poate avea un sâmbure de adevăr: contextul extern favorabil este acela ivit după 1382, moartea regelui Ludovic și criza politică declanșată în acești ani până la încheierea uniunii Polonia-Lituania (uniunea de la Krewo), din anul 1386. Este plauzibil să susținem că domnul

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
influență în partea de nord-est a Moldovei. Este vorba despre o dominație a voievodului de la Suceava asupra Podoliei Mici, teritoriul dintre Nistru și Bugul de Nord. Această dominație, dacă a fost reală, nu a fost cu totul temporară deoarece, cf. letopisețelor ruso-lituaniene, după moartea fraților săi, cneazul Feodor Koriatovici a venit cu oaste lituaniană în Podolia, pentru a o supune, dar nu știm dacă a urmărit să respingă pe moldoveni sau să înfrunte pe feudalii locali. Această relatare este verosimilă căci

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 61-81. Idem, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81. Idem, Observații cu privire la procesul de formare și consolidarea statului feudal Moldova în secolele XI-XIV, în AIIAI, 1979, p. 162-186. Idem, Tradiția letopisețelor și informația documentară despre lupta politică din Moldova în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în AIIAI, 1968, p., 11 și urm. Ciobanu R. Șt., Evoluția, rolul și însemnătatea Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Costăchescu M., Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. I-II, Iași , 1933. Cotoșman Gh., Biserica românească din Banat înainte de venirea ungurilor, în Altarul Banatului, Caransebeș, 1946, nr. 7-8, p. 158-164 și nr. 9-10, p. 225-230. Cronica Țării Românești. 1290-1690. Letopisețul cantacuzinesc, București, 1960. Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI, București, 1959. Cronț Gh., Instituțiile medievale românești. Înfrățirea de moșie. "Jurătorii", București, 1969. Custurea G. Gh., Circulația monedelor bizantine în Dobrogea (sec. IX-XI), Constanța, 2000. Daicoviciu C., Există monumente creștine în Dacia

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962

de nesincronizarea cu lirica nouă, C. se orientează de la început către sonet. În tiparul acestuia sunt turnate peisaje, preponderent rurale (ciclul Pasteluri), dar și trăiri personale (Varia, Frunze de toamnă, Lui Eros), portrete ale unor personalități ori tipuri istorice (Chipuri, Letopiseț). Continuând aici pe Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O. Teodoreanu, autorul încearcă să exploateze expresivitatea unui lexic bogat în sonorități arhaice. Accentele discret pioase alternează cu atitudinile voit neutre și cu o undă de umor, evitând astfel monotonia

CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690

Volburi peste veacuri (1973). Lăsându-se în voia unui tendenționism vârtos, prozatorul strecoară sugestia că în revoltele năpăstuiților contra boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț nu au contur, singurul merit al acestor evocări fiind acela că ele încearcă să resuscite, pentru cei tineri, crâmpeie de istorie. SCRIERI: Litanii pentru cei uitați, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Ceasuri ostenite, Caracal, 1930; Măști

CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766

ca specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă, istoriografie, cronici rimate, epopee, jurnal de călătorie, nuvelă și povestire, „fiziologii”, corespondență literară, memorialistică autobiografică. Rolul capital îi este rezervat cronicii / letopisețului. Teoria lui C. este când prea laxă (formele ce ar anticipa romanul), când prea restrictivă (influența modelului occidental e redusă la rolul de „clarificator”), cartea rezistând însă prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului

COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774

Românească, la Curtea lui Constantin Brâncoveanu. Întors în Moldova, din treti-logofăt ajunge cu timpul hatman, vornic al Țării de Sus, apoi al Țării de Jos, vel logofăt și caimacam, îndeplinind și unele misiuni diplomatice dificile. Opera lui este alcătuită din Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, urmat de Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și din Ceasornicul domnilor, traducere și prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529). Letopisețul

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
treti-logofăt ajunge cu timpul hatman, vornic al Țării de Sus, apoi al Țării de Jos, vel logofăt și caimacam, îndeplinind și unele misiuni diplomatice dificile. Opera lui este alcătuită din Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, urmat de Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și din Ceasornicul domnilor, traducere și prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529). Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 este o vastă

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, urmat de Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711, precum și din Ceasornicul domnilor, traducere și prelucrare după opera lui Antonio de Guevara, Libro aureo del gran emperador Marco Aurelio con el Relox de principes (1529). Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 este o vastă lucrare de compilație, pentru o perioadă veche, în care C. discută cu toată atenția izvoarele în legătură cu războaiele dacice, cucerirea Daciei, organizarea și colonizarea ei de către romani. Se ocupă, de asemenea

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
cronicarul s-a folosit de izvoare poloneze, neutilizate de predecesorii săi, în primul rând de Miechowski - pentru secolul al XV-lea, și de doi compilatori unguri, care acum erau utilizați întâia dată, pentru istoria Moldovei - W. Bethlen și N. Istvánffy. Letopisețul Țării Moldovei. 1709-1711 cuprinde cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat și a lui Dimitrie Cantemir, perioadă contemporană autorului. Se povestesc fapte și întâmplări și se caracterizează oameni și situații din care rezultă sentimentele și resentimentele lui C. față de contemporani, domni sau

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
El villano del Danubio (Țăranul de la Dunăre), în care un țăran dârz, de pe țărmurile sălbatice ale Dunării, îi acuză pe senatorii romani de oprimarea neamului său. SCRIERI: Cartea pentru descălecatul dentâi a Țerei Moldovei și neamului moldovenesc și [Apendice la „Letopisețul Țării Moldovei”] de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, București

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
țărmurile sălbatice ale Dunării, îi acuză pe senatorii romani de oprimarea neamului său. SCRIERI: Cartea pentru descălecatul dentâi a Țerei Moldovei și neamului moldovenesc și [Apendice la „Letopisețul Țării Moldovei”] de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, București, 1872, 70-117; Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, îngr. și pref.

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
neamului său. SCRIERI: Cartea pentru descălecatul dentâi a Țerei Moldovei și neamului moldovenesc și [Apendice la „Letopisețul Țării Moldovei”] de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, București, 1872, 70-117; Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, îngr. și pref. Ioan Șt. Petre, București, 1942; Opere, I, îngr. și introd. Const.

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
neamului moldovenesc și [Apendice la „Letopisețul Țării Moldovei”] de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, București, 1872, 70-117; Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, îngr. și pref. Ioan Șt. Petre, București, 1942; Opere, I, îngr. și introd. Const. A. Stoide și I. Lăzărescu, pref. G. Ivănescu, Iași, 1976; Scrieri

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, II, București, 1872, 70-117; Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601, îngr. și pref. Ioan Șt. Petre, București, 1942; Opere, I, îngr. și introd. Const. A. Stoide și I. Lăzărescu, pref. G. Ivănescu, Iași, 1976; Scrieri, I-II, îngr. Svetlana Corolevschi, Chișinău, 1990. Traduceri

COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773

vară”). Rima împerecheată e adesea studiată semantic („floare”, „trecătoare”; „lume”, „spume” etc.). Din retorica poemei, vag patetică, se degajă un discurs bine articulat pe ideea trecerii, necesare, a ființei și a extincției universale, asistată de puterea absolută a lui Dumnezeu. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios scos de Miron Costin [...] în oraș la Iași, în anul [...] 1675 este o narațiune istorică, concepută ca o carte de învățătură morală. Predoslovia indică

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
acțiunile lor. Uneori istoria îl contrazice. Gheorghe Ștefan e caracterizat drept „cap întreg, hire adâncă, cât poți spune că nasc și în Moldova oameni”, fără ca evenimentele provocate de el să fie pe măsură. De aici, concluzia: C. a inventat, în Letopiseț..., modelul uman ideal al înțeleptului (Radu cel Mare), sperând ca acest construct să provoace emulație. Înțelept sau nu, domnitorul e om, și prin ceea ce face, merge în întâmpinarea destinului implacabil. În varii formulări, meditațiile melancolice pe tema sorții lunecoase revin

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
boierii „umblau cu dzilele a mână”), virtuale scheme de drame istorice, numite de G. Călinescu „drame în miniatură”. Ca personaj dramatic ce evoluează spectaculos de la prosperitate și orgolioasă siguranță de sine la eșec umilitor, Vasile Lupu domină umanitatea istorisită în Letopiseț... Înclinația pentru descrieri de natură apare, de pildă, în această scriere (invazia lăcustelor, comparația între fenomene naturale și istorice). De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, datat în 1686 (P.P. Panaitescu), este o istorie polemică a originilor

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
de sus. G. CĂLINESCU SCRIERI: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, publ. M. Kogălniceanu (Cartea pentru descălecatul dintâi a Țării Moldovii și neamului moldovinesc), în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 1-32, în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30; ed. îngr. Const. Giurescu, București, 1914; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1936; Letopisețul Țării Moldovii de la Aaron Vodă de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios, în Letopisițile

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
Țării Moldovii și neamului moldovinesc), în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 1-32, în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30; ed. îngr. Const. Giurescu, București, 1914; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1936; Letopisețul Țării Moldovii de la Aaron Vodă de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios, în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 211-235, în Cronicele României sau Letopisițile Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I.

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
de unde este părăsit de Urechi vornicul de Țeara de Gios, în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 211-235, în Cronicele României sau Letopisițile Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 243-373; ed. îngr. și pref. I. Șt. Petre, București, 1943; ed. (Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă încoace) îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1944; Descrierea Moldovei și a Țărei Românești în trei cânturi, în versuri polone (tr. și publ. B. P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, I, 1865, partea I

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei, îngr. I. Pillat, București, 1933; Cartea despre descălecatul dentâiu a Țărei Moldovei și neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei, îngr. I. Pillat, București, 1933; Cartea despre descălecatul dentâiu a Țărei Moldovei și neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, îngr. și pref. Liviu Onu, București, 1967; Letopisețul Țării Moldovei

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, îngr. și pref. Liviu Onu, București, 1967; Letopisețul Țării Moldovei. De neamul moldovenilor, Iași, 1984; Viața lumii, îngr. Sanda Vârjoghe, pref. Dan Horia Mazilu, Galați, 1991. Repere bibliografice: V. A. Urechia, Miron Costin, Craiova, 1891; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 359-432; Iorga

COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]