KorAP: Find »[drukola/base=leviatan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 >

180 matches

Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

pe el? Cine lovit pe el? Două deodată - una mare și una mică! Ă Ce te-a apucat, omule? îl repezi Starbuck. Ă Uite colo, îi răspunse Queequeg, arătînd în jos. Starbuck văzu într-adevăr lungul cordon ombilical al doamnei Leviatan, de care puiul ei părea încă legat, așa cum o balenă lovită, după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute de stînjeni de parîmă, iese din nou la suprafață, cu parîma desfășurîndu-se liber, în spirale ușoare. Se întîmplă uneori, în

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ajungă acolo înaintea sezonului rece, evitînd astfel și cealaltă temperatură excesivă a anului. Dacă, în cursul uneia din aceste plimbări tihnite, domnul cașalot zărește vreun lucru ciudat sau suspect, el își privește cu un ochi vigilent interesanta familie. Dacă vreun leviatan tinerel și obraznic s-ar apropia cu gîndul de a face curte uneia dintre cadîne, viteazul nostru Pașă l-ar ataca și l-ar pune pe fugă, cu o furie uluitoare! Căci unde am ajunge dacă niște filfizoni flușturatici ar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
într-un sens simbolic, prin unele afinități. Iată cum, pînă și în legi, există, se pare, o logică, la fel ca în toate lucrurile. Capitolul XC PEQUOD îNTÎLNEȘTE PE BOBOCUL DE TRANDAFIR în zadar încerci să scormonești prin pîntecele acestui leviatan în căutarea chihlimbarului: duhoarea-i insuportabilă nu te lasă să cauți. Sir TH. BROWNE, V. E. O săptămînă sau două după scena de vînătoare evocată mai înainte, în vreme ce lunecam încet pe o mare parcă adormită în plină amiază și învăluită

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
făpturile inferioare ce vînează acel cetaceu de rînd. Nippers: acest termen nu aparține, strict vorbind, vocabularului balenier, deși face parte din el, prin folosirea lui de către vînători. E vorba de o fîșie scurtă, fibroasă și tare, tăiată din vîrful cozii leviatanului; groasă de aproximativ un inch, e mare cam cît fierul unei sape. împins ca o măturică pe puntea unsuroasă, absoarbe, ca prin farmec, toate impuritățile. Dar cel mai bun mijloc de a afla rostul tuturor acestor lucruri tainice este să

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
vacilor duse la pășune în aprilie! Vînătorul de balene își caută uleiul ca să fie sigur de prospețimea și puritatea lui, așa cum drumețul din prerie își caută singur vînatul pentru cină. Capitolul XCVII ARIMAREA ȘI CURĂȚENIA Am mai arătat cum marele leviatan e observat de departe, din vîrful catargului, cum e urmărit prin smîrcurile oceanice și ucis în văile adîncurilor; cum e remorcat apoi lîngă corabie și descăpățînat; și cum îîn virtutea aceluiași principiu care-i acorda odinioară gîdelui veșmintele celui decapitat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
văile adîncurilor; cum e remorcat apoi lîngă corabie și descăpățînat; și cum îîn virtutea aceluiași principiu care-i acorda odinioară gîdelui veșmintele celui decapitat) uriașa-i haină vătuită devine proprietatea călăului său; am arătat, de asemenea, cum, la timpul cuvenit, leviatanul e osîndit să fie fiert în cazane și cum spermanțetul, uleiul și oasele lui trec nevătămate prin foc. Rămîne să încheiem ultimul capitol al acestei părți descriptive evocînd - cîntînd, dacă s-ar putea! - romantica operațiune a pritocirii uleiului în butoaie

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
și cum spermanțetul, uleiul și oasele lui trec nevătămate prin foc. Rămîne să încheiem ultimul capitol al acestei părți descriptive evocînd - cîntînd, dacă s-ar putea! - romantica operațiune a pritocirii uleiului în butoaie și a depozitării acestora în cală, unde leviatanul se întoarce în adîncurile-i natale, lunecînd iarăși sub suprafața apei - însă, vai! pentru a nu se mai urca niciodată ca să răsufle. Cît încă mai e cald, uleiul - ca un punci fierbinte - e turnat în niște butoaie pîntecoase; iar la miezul

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
hartanele tăiate din căpățîna balenei; mari poloboace ruginite zac de jur-împrejur, întocmai ca-n curtea unei fabrici de bere; fumul cazanelor a înnegrit toate parapetele vasului; marinarii umblă de colo pînă colo, năclăiți de ulei; corabia însăși pare un mare leviatan, iar peste tot domnește o larmă asurzitoare. Dar, peste o zi-două, te uiți în jur și-ți ciulești urechile, pe aceeași corabie: dacă n-ar fi ambarcațiunile și cazanele care trădează baleniera, ai jura că te afli pe vreun vas

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
an, ea a echipat cele dintîi corăbii englezești care au vînat sistematic cașalotul, deși cu vreo cîteva zeci de ani înaintea lor îcam de prin 1726) vajnicii noștri Coffin și Macey din Nantucket și Vineyard trimiseseră o mare flotă împotriva leviatanului, însă numai în Atlanticul de sud și de nord, nu și pe alte mări. Subliniez că nantucketezii au fost primii oameni din lume care au înfipt în marele cașalot un harpon făurit din oțelul civilizației moderne, rămînînd timp de o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Ismaele, ai grijă însă, căci dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu unt și cu brînză din măruntaiele sale. Recunosc că, de la Iona încoace, puțini vînători de balene au pătruns adînc sub epiderma unei balene adulte; totuși, am avut fericitul prilej de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
de lance. Vă închipuiți cumva că am lăsat să-mi scape acel prilej, fără a-mi folosi briceagul și cuțitul de bord pentru a rupe sigiliul și a citi întreg conținutul acelui pui de cașalot? în ce privește cunoștințele mele despre oasele leviatanului ajuns la deplină maturitate, rămîn îndatorat răposatului meu prieten Tranquo, regele insulei Tranqua, din arhipelagul Arsacidelor. Căci nimerindu-mă, cu ani în urmă, la Tranqua, pe cînd lucram pe vasul comercial „Dey-ul din Alger“, am fost poftit să-mi petrec

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
inchurile nici nu-și au locul într-o măsurătoare ca asta, în care e vorba de o balenă. Capitolul CII DIMENSIUNILE SCHELETULUI DE BALENĂ Vreau mai întîi să vă pun sub ochi unele date speciale în legătură cu masa vie a acestui leviatan, despre al cărui schelet urmează să vorbim. Asemenea date ar putea fi de folos. Potrivit calculelor mele minuțioase, coroborate parțial cu estimația căpitanului Scoresby îșaptezeci de tone pentru cea mai voluminoasă balenă de Groenlanda, lungă de șaizeci de picioare) - potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
depăși cu mult în greutate populația unui întreg sat, cu o mie o sută de suflete. Nu sînteți de părere că, pentru a putea să și-l reprezinte în mișcare, un om al uscatului trebuie neapărat să-i atribuie acestui leviatan niște creieri care să-l tragă aidoma unor boi înjugați? După ce v-am înfățișat în fel și chip craniul cașalotului, răsuflătoarea, falca, dinții, coada, fruntea. aripile și alte părți ale trupului, vă voi arăta acum ceea ce mi se pare a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
puntea-platformă a unei nave de război cablurile și parîmele. De vreme ce m-am apucat să tratez acest subiect, se cuvine să mă arăt capabil de a-l epuiza, fără a trece cu vederea nici măcar cele mai mărunte celule seminale din sîngele leviatanului și fără a-i lăsa necercetată nici cea mai ascunsă cută a intestinelor sale. După ce i-am descris aproape în întregime particularitățile anatomice și modul de existență, rămîne să-l glorificăm și din punct de vedere arheologic, fosilifer și antediluvian

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
anatomice și modul de existență, rămîne să-l glorificăm și din punct de vedere arheologic, fosilifer și antediluvian. Aplicați la orice altă făptură - bunăoară la furnică sau la purice - acești termeni ar putea să pară exagerat de pompoși. Dar cînd leviatanul e tema, lucrurile se schimbă. întreprind această operă clătinîndu-mă sub povara celor mai grele cuvinte din dicționar. în treacăt fie spus, ori de cîte ori am simțit nevoia să consult vreunul, în cursul acestor disertații, m-am folosit de uriașa

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
un autor ca mine, dornic să scrie o carte despre balene. Auzim adesea despre unii scriitori care cresc și capătă aripi datorită subiectelor alese de ei, chiar dacă acestea pot să pară banale. Ce să mai zic eu, care scriu despre leviatan?! Fără voia mea, scrisul mi se lățește, căpătînd majusculele unui afiș. Dați-mi o pană de condor! Dați-mi drept călimară craterul Vezuviului! Țineți-mă de brațe, prieteni, căci însuși efortul de a așterne pe hîrtie gîndurile despre leviatan mă

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
despre leviatan?! Fără voia mea, scrisul mi se lățește, căpătînd majusculele unui afiș. Dați-mi o pană de condor! Dați-mi drept călimară craterul Vezuviului! Țineți-mă de brațe, prieteni, căci însuși efortul de a așterne pe hîrtie gîndurile despre leviatan mă obosește și mă amețește, prin întinderea și ambiția lor de a cuprinde totul, vrînd parcă să îmbrățișeze întreaga sferă a științelor, precum și toate generațiile de balene, de oameni și de mastodonți, trecute, prezente și viitoare, cu întreaga panoramă a

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Paris pe Rue Dauphine, o străduță care duce aproape direct spre palatul Tuileriilor, precum și oasele dezgropate cu prilejul săpăturilor făcute pe vremea lui Napoleon pentru construcția marilor docuri din Anvers. Cuvier a afirmat că aceste fragmente aparținuseră unei specii de leviatan cu totul necunoscută. Dar cea mai uimitoare dintre toate relicvele de cetacee este uriașul schelet, aproape întreg, a unui monstru dispărut ca specie, descoperit în 1842 pe plantația judecătorului Creagh din Alabama. Cuprinși de panică, sclavii superstițioși din împrejurimi l-

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
vedea nici o palmă de pămînt locuibil. Atunci, întreaga lume aparținea balenei; acest rege al creațiunii și-a lăsat dîrele de-a lungul actualelor lanțuri ale Anzilor și Himalaiei. Cine s-ar putea lăuda cu un arbore genealogic ca acela al leviatanului? Harponul lui Ahab făcea să curgă un sînge mai vechi decît cel al faraonilor! Pe lîngă leviatan, Matusalem pare un biet școlar. Mă uit în jur și am sentimentul c-aș putea da mîna cu Sem. Mă apucă groaza cînd

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
lăsat dîrele de-a lungul actualelor lanțuri ale Anzilor și Himalaiei. Cine s-ar putea lăuda cu un arbore genealogic ca acela al leviatanului? Harponul lui Ahab făcea să curgă un sînge mai vechi decît cel al faraonilor! Pe lîngă leviatan, Matusalem pare un biet școlar. Mă uit în jur și am sentimentul c-aș putea da mîna cu Sem. Mă apucă groaza cînd mă gîndesc la spaimele indicibile răspîndite de balenă încă înaintea epocii mozaice, spaime care, existînd de-o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
am sentimentul c-aș putea da mîna cu Sem. Mă apucă groaza cînd mă gîndesc la spaimele indicibile răspîndite de balenă încă înaintea epocii mozaice, spaime care, existînd de-o veșnicie, vor dăinui negreșit și după scurgerea tuturor erelor omenești. Leviatanul nu și-a lăsa urmele pre-adamice doar în plăcile sensibile ale naturii, în busturile străvechi dăltuite în calcar și-n marnă; el și-a pus pecetea chiar pe tăblițele egiptene, a căror vechime aproape că le îndreptățește să fie considerate

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
templu din Denderah a fost descoperit, în urmă cu cincizeci de ani, un planisfer sculptat și pictat, înfățișînd o sumedenie de centauri, grifoni și delfini, asemănători cu figurile grotești ce se pot vedea pe firmamentul zugrăvit de pictorii moderni. Bătrînul leviatan înota și el acolo, pe planisferul acela, cu veacuri și veacuri înainte ca Solomon să fie adus pe lume. Nu se cuvine uitată și o altă mărturie despre antichitatea balenei, despre realitatea ei osoasă de după Potop - mărturie bizară, adusă de

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
la poalele aceluiași templu.“ Te las, cititorule, în acest templu african închinat balenei, iar dacă ești originar din Nantucket și vînător de balene, te vei prosterna în tăcere acolo. Capitolul CIV SE VA MICȘORA OARE BALENA? VA PIERI EA? De vreme ce leviatanul vine către noi tocmai de la izvoarele Veșniciei, s-ar putea pune întrebarea dacă, de-a lungul atîtor generații succesive, nu și-a pierdut cumva măreția originară? Dar cercetările ne arată nu numai că balenele de astăzi sînt superioare ca volum

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
datorită atotștiutorilor marinari de pe catargele balenierelor, care astăzi pătrund chiar în strîmtoarea Behring și în cele mai depărtate și mai tainice sertare ale lumii; datorită miilor de harpoane și lăncii azvîrlite împotriva balenelor de-a lungul coastelor tuturor continentelor, oare leviatanul mai poate supraviețui multă vreme unei vînători atît de sistematice și necruțătoare? și, văzînd că specia i-a fost exterminată, nu-și va fuma oare ultima balenă cea din urmă pipă, înainte de a se evapora odată cu fumul final, așa cura

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
regiune n-a mai rămas acum nici un corn și nici o copită de bizon; și deși cauza acestui uimitor prăpăd a fost lancea omului - însăși natura cu totul diferită a vînătorii de balene face categoric imposibil un asemenea sfîrșit rușinos al leviatanului. Patruzeci de oameni care au vînat timp de patruzeci și opt de luni cașalotul la bordul unei baleniere, se socotesc foarte norocoși și-i mulțumesc lui Dumnezeu, dacă izbutesc să aducă acasă uleiul stors din patruzeci de balene. Pe vremea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]