4,839 matches
-
sunt substanțele acestei lumi și ale umanității ce se zbate în ea: tineri care au avut odată cravate roșii de pionieri și care scuipă acum, cu scârbă distributivă, înspre comunismul glorios și capitalismul sălbatic. Revolta ia forme apocaliptice și culori lexicale tari, desfășurân-du-se convulsiv, cu lungi tirade întrerupte prin horcăieli și suspensii verbale venite după o înjurătură neaoșă. La antipodul acestei formule, Dan Sociu scrie o poezie soft, rulând un discurs apatic, lipsit ostentativ de expresivitate. Banalitatea vieții se regăsește în
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
obligat la ajustări și travestiuri de epoca postmodernă pe care tinde a o exprima. Imaginația puternică, parcă nesecată, deschide poezia și proza sa către toate azimuturile, copleșindu-l pe cititor cu lumi ireale de o concretețe tulburătoare. Dacă adăugăm fantezia lexicală, spectacolul limbajului care însuflețește și destramă, susținând sau încheind o anumită serie imaginativă, vom ajunge ușor la concluzia că textualismul pur, Noul Roman ca loc unde nu se întâmplă nimic, se află pe cu totul alt meridian artistic. Autorul nostru
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
-l așeza în paranteză, a-l radia, poeta artifex e pus în situația de-a ne aminti mereu impactul cu factorii săi de care ființa nu s-ar putea lipsi. Cu cît e mai întins cîmpul de referințe și cel lexical, cu atît efortul metaforizării e mai amplu, ca într-o probă sisifică. Precum într-un ghioc, în sofisticatele imagini plînge melosul vieții îmbrățișate de un elan insațiabil. Pasionalitatea livresc-caligrafică are drept obiect evocarea acesteia în complexitatea sa misterioasă, care, oricît
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
manifestate în adunările ei". Unele enunțuri conțin un cumul de greșeli de acord, articulare, formă a cuvintelor: "Nu te va mântui cultul, datina, religia, legea or obiceiuri". Mai puțin grave, dar riscante din punct de vedere stilistic, sînt anumite actualizări lexicale: în iad "chiar și aerul era poluat "; "în acea clipă a apărut în mijlocul nostru însuși Domnul Isus, salutându-ne pe fiecare, felicitându-ne că am ajuns pe vârful muntelui"; "Bine, deci bazat pe autoritatea lui Isus, tu crezi în cer
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
demonstra angajamentul nostru în a lucra pentru Hristos printr-o bună administrare"; Am fost dusă acolo de către Duhul în mai multe rânduri pe parcursul pregătirii acestui raport "; "Activitatea în iad" etc. Și totuși, alături de acest registru apar elementele preluate din fondul lexical tradițional (limbajul religios ortodox): credincioșie, daruri, slujbe, pierzare ("să smulgem suflete de la pierzare"); nădejde ("El este singura noastră nădejde"), duh (Duhul sfînt), lucrare, închinăciune, părtășie etc. Păcatele enumerate sînt ura, cearta, mânia, iuțimea, strigarea, murmurul, cârtirea, mândria, beția, necurăția, curvia
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
stat, pînă în anii din urmă, mai degrabă sub semnul pudibonderiei mai mult sau mai puțin ipocrite. Criticii nu s-au aplecat niciodată cu seriozitate asupra cărților cu tematică erotică - deși toată lumea le citea cu nesaț pe sub masă - iar îndrăznelile lexicale și de viziune ale unor scriitori au făcut, în epoci diferite, obiectul unor procese răsunătoare. În perioada interbelică (considerată încă paradisul democrației românești), poetul suprarealist Geo Bogza a devenit chiar primul caz de scriitor condamnat și închis la Văcărești pentru
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile semantice petrecute în română; și alte cuvinte din sfera semantică a evaluării numerice formează expresii similare: a lua în calcul, a ține cont etc. În 1883
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
afront personal?" Sceptic cu privire la reușita reașezării valorilor ("Poate mai avem de așteptat decenii"), Gheorghe Grigurcu caută, între timp, trăsăturile "promoției 2000" și găsește, în principal, două: o anume aderență la avangardiști și "atracția către sex, asociată unui registru imaginativ și lexical ostentativ vulgar". Mult mai inflamat se arată însă Cornel Ungureanu care anunță prăbușirea "Centrului" și afirmă categoric existența unei "Românii a regiunilor". "Cel mai bun traducător român al lui Nietzsche locuiește de-o viață în satul Belint", anunță criticul timișorean
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
niveluri, dovedind un interes deosebit pentru îmbinarea formelor tradiționale și moderne de studiu a limbii spaniole și pentru promovarea acesteia în lume. A coordonat și a participat la multe proiecte naționale și internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau gramatică generativa, dar și de istorie și teorie literară din
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
șadă toți cum eu am șăz't, să vadă toți ce eu am văz't". Ultimul fenomen pare să fie necunoscut pentru mulți (cineva transcrie, neînțelegînd: "Să vadă toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
al Angelei Marinescu a câștigat în directețe (la început poemele sunt, prin comparație, mult mai reținute). Poetica voluptății maladive � câtă boală, atâta poezie! � a Angelei Marinescu a reușit la noi, cu un plus de tensiune thanatică, vizionarism sumbru și virulență lexicală aluvionară față de Bacovia, să contureze mecanismul perfect al bolii ca resort al versului. Sensibilitatea maladivă, cultivată pe fondul unui eros alterat, căci nesatisfăcător și nostalgic după celălalt gen, dar nu mai puțin viril în tensiunea lui subversiv-dominatoare, a împins cu
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
sau construcții. Uneori e greu de spus dacă acestea sînt simple lapsusuri, glisări accidentale, sau confuzii mai înrădăcinate. Doar verificarea apariției lor în alte texte și contexte poate da indicații în acest sens. Contaminările se produc adesea în interiorul unei familii lexicale, ca în cazul suprapunerii dintre profunzime și aprofundat (a aprofunda, aprofundare), creații și împrumuturi culte din familia adjectivului profund: �și distinșii colegi să poată citi acest raport, zic eu, în tihna necesară cunoașterii lui în aprofunzime� (Camera Deputaților, 10.02
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
învechite, marcând un registru solemn: de exemplu, alături de obiecții apare destul de des și forma obiecțiuni: "este o obiecțiune de principiu, pe care o s-o manifestați doar prin vot" (10.02); " Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt" (14.04). În genere, selecția lexicală tinde către excesul de prețiozitate: "astfel de poziționări adversative nu fac decât să împiedice și mai mult dialogul politic" (29.09); o marcă de "limbaj ales" e și preferința pentru a cunoaște în contexte în care limbajul curent folosește verbul
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
detalii salvate numai de carisma evocatorului), ci și al vieții așa-zicînd istorice, care-o înrămează mai mult ori mai puțin (ne)convenabil pe cea dintîi. Desigur, firul anecdotic nu e urmat întocmai. Un amestec de erudiție, moralități, politichie, arhaisme, năzdrăvănii lexicale, "obscenități" ș.a.m.d. predomină sub chipul unor digresiuni care ne opresc (nu fără savoare) la tot pasul. Jouisseur al asociațiilor, autorul alunecă lesne de tot de la un subiect la altul, de la un termen de comparație la altul, cu aerul
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Rodica Zafiu Terminologia petrecerii constituie în română un câmp lexical extrem de bine dezvoltat. E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se vor bate, pe
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-romanice) și de familia sa lexicală (poștal, poștaș). Spre deosebire de cazurile în care dublarea unor cuvinte deja existente poate să fie spontană și inconștientă (probabil că mulți din cei care folosesc forma topic nu cunosc termenul de specialitate mai vechi în limbă), pentru post riscul de omonimie
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
de o regulă absolută, mulți folosind cuvîntul fără nici un fel de cratimă internă: „am pierdut un ditamai postul de vreo pagină” (FanClub Forum, 2002), încredințînd exclusiv contextului rolul de a restrînge interpretările. Anglicismul post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
111-552), care reprezintă o analiză de-o acribie dezarmantă, exhaustivă, a textului; sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse. Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri: ideea că -uri e prima și cea mai frecventă formă de adaptare, pentru că nu modifică corpul fonetic al cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
cea mai frecventă formă de adaptare, pentru că nu modifică corpul fonetic al cuvîntului, -e apărînd eventual după o perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
se află și substantivului fiță (folosit aproape exclusiv la plural) și familia sa lexico-frazeologică: uzul dominant și inovațiile se bazează pe expresia a face fițe “a face mofturi, fasoane”. De fapt, actele sociale opuse simplității au în română o zonă lexicală destul de bogată: alături de mofturi și fasoane stau nazurile, capriciile, toanele și (argotic) fartițiile; atitudini similare sînt desemnate de verbele a se fandosi, a se sclifosi. Fițele sînt în principiu conotate negativ (în construcție cu a face, a avea, a fi
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
interpretări fonetice și gramaticale, forme din istroromână, meglenoromână și aromână, corespondentele din celelalte limbi romanice, variante regionale și din limba veche, evoluții semantice, reflexele în alte limbi. Pentru cititorul non-lingvist, dincolo de constatările mai evidente și mai superficiale (gruparea în familii lexicale, includerea tuturor cuvintelor, inclusiv a celor considerate vulgare, fără aplicarea obișnuitului tabu al dicționarelor noastre generale; ortografia consecventă cu î ), consultarea acestui dicționar poate însemna o familiarizare cu unele dintre cele mai interesante probleme ale elementului latin moștenit în română
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
călătoare, Găoacea. Cu o activitate cinematografică prodigioasă, copleșitoare chiar și pentru confrații de breaslă, Alecu Croitoru a poposit În grădinile Semiramidei ca un avizat, ca un baron, nu numai al imaginii și sunetului, al cuvântului rostit, ci și al expozeului lexical, virtual În durată, adică al literaturii, proză și poezie. Ispita cuvântului tipărit se instalează confortabil Începând din 1988. Atunci, după uzanțele vremii, a debutat la Editura Dacia În volumul colectiv Doisprezece prozatori, cu nuvelele Primăvară târzie și De dragoste. Ca
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Baaad fictiv, simțit că real, de neevitat, În care respirăm un aer bacovian („tot Pămîntul e-o provincie”) vorbește de această grație fragilă, pioasa a poeziei sale, mereu amenințată. Cezar Ivănescu este „un rob răbduriu”, muncind asupra versului, evitînd luxurianta lexicala. Experiență scrisului, urmînd convulsiile interiorității constituie un supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]