282 matches
-
șirul argumentării de până acum. Inamici a oricărei logomahii, adică a oricărei certe pentru cuvinte, iar nu pentru adevăruri, contrarii și amicii politici ne vor găsi accesibili si gata de-a rectifica marginele noțiunilor întrebuințate cu cea mai mare exactitate lexicografică. [3 noiembrie 1879] ["ÎN ARTICOLUL NOSTRU... "] În articolul nostru asupra "Băncii de București" se strecurase ideea că, după intențiunea unora din fondatorii acelei bănci, ea era menită să negocieze răscumpărarea drumurilor de fier. Această idee se răspândise prin împrejurarea că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și lingviștii epocii reiau, confirmă și sistematizează elementele ce definesc literatura în această perioadă. Reapare funcția de memorizare a literaturii, aceasta e văzută ca mărturie, adevăr conservare, eternizare, cunoaștere, cultură etc. Demarcația de operă pur literară este totuși încă dificilă lexicografic de vreme ce același cuvânt exprimă atât textul scris cât și operele poetice, creațiile personale. Apare însă și ideea de specializare pe genuri literare de scrieri. Însemnătatea esențială pentru istoria ideii de literatură este că în această perioadă literatura se clarifică pe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literatură este că în această perioadă literatura se clarifică pe deplin, își precizează sensurile și semnificațiile de bază, se sistematizează într-o definiție generalizată intrată în toate limbile europene de circulație. Acesta este rezultatul intensei activități și reflecții filologice și lexicografice atât de specifice epocii. Definiția gramaticală a literaturii se consolidează și se impune în primul rând, la fel și sensul vechi cultural al literaturii. În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza conceptului de literatură națională. Pătrunderea, explicarea și fixarea sensului în marile lexicoane și dicționare umaniste ale epocii dau în sfârșit literaturii primul său statut lexicografic. Literatura primește o definiție „oficială”, curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care va influența considerabil istoria ideii de literatură este bineînțeles invenția tiparului. Utilitatea sa rămâne incomparabilă, chiar dacă circulația manuscriselor va
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fost între primele gramatici ale limbii noastre și a răspuns atât cerințelor de organizare a școlii, cât și nevoii de constituire a unei limbi literare, a fost pusă în umbră de apariția în 1828 a gramaticii lui Ion Heliade-Rădulescu; lucrările lexicografice sunt manuscrise, istoria, scrisă pentru „a birui și fireasca înlenevire cea spre citanie a celoru mai mulți”, a rămas netipărită, proza politică și juridică nu a fost cunoscută decât în cercurile boierești, iar mai târziu doar de specialiști. În schimb
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean față de plasarea noastră răsăriteană, este altceva, diferit și Îndepărtat, sub raportul unei percepții spațiale și geografice elementare. A doua accepțiune, indisociabilă de cea evocată anterior, este aceea de „catolic”. Într-o altă definiție consemnată lexicografic, „frânc” Îi desemnează pe toți cei care sunt catolici și se supun Bisericii latine. Această accepțiune prezintă o puternică sinonimie cu termenul „lătin” sau „letin”, prezent de asemenea În toponimie și mai ales În folclor, deci la nivelul expresiei populare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu o ierarhizare a diferitelor subclase, în funcție de gradele de "invariabilitate" a adjectivelor din interiorul diferitelor clase și subclase. Cea mai mare parte a inventarului de adjective invariabile este înregistrat în dicționare, dar au fost adăugate și adjective neînregistrate în lucrările lexicografice, extrase din diverse surse. Pentru întocmirea acestui inventar, au fost folosite, în primul rând, cele două ediții ale DOOM-ului. Interesează însă uzul adjectivelor invariabile în limba română actuala și, pentru a stabili elemente care îmbogățesc permanent clasa, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
care nu are niciun ban, lefter", biv "fost", izabel "(de) culoarea cafelei cu lapte, galben-murdar", maia (etnic), ultimul înregistrat că maya. Neologice în totalitate, marcate în DOOM2 printr-un semn distinctiv care să indice noutatea lor ("*"), preluate selectiv din surse lexicografice apărute ulterior primei ediții, precum și din mass-media, din texte publicate pe internet sau din limba literară vorbită actuala, sunt următoarele adjective invariabile: afro, à la russe, alb-negru, alto, all right, anticorupție, anticriză, antidoping, antidrog, antifurt, antiglonț, antimafia, antipersonal, antipolio, antiporno
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Precu, stăpînul crîșmei aflate Între Șomuz și Între satul Broșteni, undeva În apropierea Fălticenilor, un român Înalt, adus puțin din spetele late, pentru a cărui nevastă, mătușa Anghelina, nu-i găseai păreche În toată țara Moldovei. Scorneli scriitoricești! Invocarea pluralismului lexicografic caracteristic marilor culturi moderne pare a-l Îndreptăți pe V. Stati să-și exprime liber ideile pe tema aici În discuție. Și ar putea fi așa dacă prin ceea ce face nu ar macula numele unor oameni onești, desfigurîndu-le și stîlcindu-le
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ticurile motrice au continuat. Însușirea vocabularului s-a făcut într un mod activ, în cadrul unor activități variate. Primele cuvinte au fost legate de necesitățile imediate, de mediul personal, de jocuri sau jucării care i-au făcut plăcere logopatului. Realizarea actelor lexicografice (în special a celor grafice) s-a obținut cu relative dificultăți deși se reușise parțial terapia vorbirii orale. Vorbirea reflectată a devenit mai corectă și s-a realizat cu o mai multă ușurință. Avându-se în vedere progresele obținute, cât
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a venit bucuros de la București. 4. Șapte sape late și alte șapte sape late să le car pe toate în spate. 5. Fata lui Fănel face fasole frecată. d) Jocul „Telefonul fără fir” - recunoașterea cuvintelor spuse în șoaptă. Sub aspect lexicografic a făcut progrese remarcabile, reușind pe parcursul anului școlar să-și ordoneze și organizeze o scriere lizibilă, corectă, estetică, cu o bună organizare macrospațială. În privința scrierii citirii, T. L.-P. a legat greu literele de sunete, le-a memorat cu destulă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
datorez orice pas înainte. octombrie 2012 Irina Nicula CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................................... 6 CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE.................................................................................................................... 6 1. Introducere............................................................................................................ 6 2. Ce este percepția ?................................................................................................ 11 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2. Domeniul auditiv................................................... 71 3.2.2 Percepțiile de "contact"........................................................... 72
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
face necesară, de la început, definirea conceptelor percepție/a percepe prin raportare la sensul lor restrâns, specializat, dar și la sensul extins, generalizat. Având în vedere natura procesului percepției, am coroborat definiția propusă în lingvistica cognitivă cu definiția dintr-un dicționar lexicografic de uz general, DEX 2009. 2. Structura volumului Pe lângă introducere și concluzii, cartea cuprinde patru capitole, la care adăugăm o anexă a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm doar sensul primar al acestora. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție. Pentru unele delimitări, vom folosi o perspectivă comparativă, dat fiind că fenomenele pot fi surprinse mai bine prin comparația cu situația din alte limbi, care dispun de concepte comune și mijloace parțial diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul a scruta, pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a simți este nonspecificat cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura semantică [-Intențional] și unitățile de mai jos, în cazul cărora definițiile lexicografice nu înregistrează explicit componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite anumite sunete"; (14) a mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite Polisemia 50 este definită ca acea proprietate a celor mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context; (ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor enunțare, fără a adăuga indicații suplimentare de natură lexicografică, "activează" în mintea vorbitorilor o serie de asocieri semantice comune, nonambigue. Pornind de la definiția verbului a vedea din DLRM, unde se inventariază 12 sensuri ale acestuia, Evseev identifică ca sens indepedent de context "a percepe cu ajutorul văzului", prezent în structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apare cu formă reflexivă (Se vede trimis să le rezolve problemele colegilor), ca reflexiv impersonal (Se vede că nu te-ai odihnit destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să nu cazi!). 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele, indiferent de modul de organizare a materialului lexicografic, disting, în cazul celor mai multe verbe din această clasă, mai multe sensuri. Consultând lucrările lexicografice, se observă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]