281 matches
-
fost îndreptată spre relațiile româno-britanice dintre cele două state în jurul celui de-l Doilea Razboi Mondial 7. Totuși, cercetarea influenței culturale a modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
deocamdată le vom prezenta într-o schița de parcurs: 1) că evoluție în trepte; 2) că standard ideal al civilizației politice; 3) că formulă de mediere între contrarii (absolutism - democrație/ monarhie constituțională; centralizare - autonomie locală/ federalism etc.). În complementaritatea studiului lexicografic, se va urmări circuitul scrieri/ idei lansate de Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, James Stuart Mill, ș.a. - fie în textul original, fie în traduceri franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
lucrare monumentala, care îi va consuma savantului aproape 15 ani din viață. După cum se știe, acest proiect grandios nu a fost dus până la capăt, din dicționar nefiind publicate decât trei tomuri, până la cuvântul bărbat. Nemulțumită de ritmul alcătuirii acestei opere lexicografice, Academia îi va suspenda lui Hașdeu, în 1897, dreptul de a mai lucra la Etymologicum 4. Dar lovitură cea mare, care îl zdruncinase sufletește, fusese moartea fiicei sale, Iulia, la nici 19 ani, în 1888. Dat fiind faptul că Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
TRINCA Lucia POPA Dicționarul asociativ al limbii române Prefață de Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Volumul I (de la stimul la reacție) Editura Junimea Iași 2016 Prefață Pentru unDicționar asociativ al limbii române În accepție uzuală, termenul dicționar trimite la o "operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei, alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină". Tipologia dicționarelor conturează interesul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei, alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină". Tipologia dicționarelor conturează interesul pentru domeniul dicționarelor și, implicit, direcțiile demersurilor lexicografice, reflexe ale unor necesități și preocupări de cercetare sau de comunicare. Monolingve sau bilingve, dicționarele reprezintă în sine un nomenclator al cuvintelor dintr-o limbă. O analiză orientată a intrărilor de dicționar și a articolelor lexicografice ale acestora pune în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și, implicit, direcțiile demersurilor lexicografice, reflexe ale unor necesități și preocupări de cercetare sau de comunicare. Monolingve sau bilingve, dicționarele reprezintă în sine un nomenclator al cuvintelor dintr-o limbă. O analiză orientată a intrărilor de dicționar și a articolelor lexicografice ale acestora pune în evidență relațiile sistemice existente în limba/limbile respective. Or o definiție lexicografică nu se poate realiza decît prin "raportarea cuvîntului la sistemul lexicului din perspectiva semnificației lui, a posibilităților de combinare cu alte cuvinte și a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Monolingve sau bilingve, dicționarele reprezintă în sine un nomenclator al cuvintelor dintr-o limbă. O analiză orientată a intrărilor de dicționar și a articolelor lexicografice ale acestora pune în evidență relațiile sistemice existente în limba/limbile respective. Or o definiție lexicografică nu se poate realiza decît prin "raportarea cuvîntului la sistemul lexicului din perspectiva semnificației lui, a posibilităților de combinare cu alte cuvinte și a rolului lui în activitatea umană" [9, 165]. Dintre tipurile de raporturi pe care se bazează o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deveni stimuli de un anume fel, înțelesurile trebuie să fie produse ale experienței cognitive, foarte adesea desfășurate într-o perioadă lungă de timp și să fie, prin urmare, purtătoare ale acestei experiențe" [6, 251-251]. Fundamentul teoretic al unui asemenea demers lexicografic îl constituie punctul de vedere conform căruia elementele din continuumul realității înconjurătoare, receptate de om, sunt reflectate în conștiința umană în așa mod, încît această reflectare fixează legăturile cauzale și spațiale dintre realii și emoțiile condiționate de acestea. Studiul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a cunoștințelor primare despre lume, pentru că reprezintă cunoștințele extralingvale, ce reflectă modul unei etnii de a vedea lumea, și cunoștințe lingvale, ce constituie rezultatul unor reflecții pe marginea limbajului, aprecieri și atitudini față de anumite realități; * rațiuni de sincronizare cu demersul lexicografic operat pentru alte limbi, pentru că elaborarea dicționarelor asociative este, la etapa contemporană, una dintre direcțiile prioritare în cercetările de lingvistică și psiholingvistică, iar, pînă la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din Vermont, SUA); Surse literare ale proverbelor europene și din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei grecești moderne (Evlampia Chelmi, Univ.din Atena, Grecia); Micro- și macrofuncțiile proverbelor în literatură (Grzegorz Szpila, Univ.Iagelonă din Cracovia, Polonia); Două
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
actualizat permanent: pentru că numele încarnează tocmai actualitatea: apar personaje publice noi, legate de anumite teme de interes, în vreme ce altele ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în mai multe versiuni și formule lexicografice, cît mai adaptate cerințelor publicului. E foarte bine, de aceea, că a apărut de curînd un nou Dicționar ortografic, ortoepic, morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul (versurile) pentru fixarea identității lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-a făcut selecția lexicografică este, desigur, cea a lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de frecvența cuvîntului) și o listă în care lemele sînt organizate în funcție de
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
droguri: în diferite contexte (cronică senzațională, reportaje, analize sociologice sau medicale) și în varii registre de limbaj (standard, științific sau familiar-argotic). Discursul jurnalistic rămîne totuși unul destul de sumar, repetitiv, vehiculînd o informație minimală în raport cu amploarea fenomenului. Din păcate, nici instrumentele lexicografice nu sînt în acest caz de mare ajutor cititorilor: dicționarele noastre generale nu reușesc totdeauna să țină pasul cu realitatea limbii actuale. în limbajul curent, nu e nici o îndoială că termenii cei mai uzuali ai cîmpului semantic sînt substantivul drog
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
manipulați, fie, pur și simplu, în solda președintelui e, în cel mai bun caz, o mârlănie. A persista în idee, așa cum face cel poreclit ,bursucul veninos", descrie un clar simptom de pierdere a frâielor. În loc să încerce să explice, cu instrumentele lexicografice pe masă, că acuzatorii săi sunt în eroare, dl Severin face încă un pas în bezna relei-credințe, calificându-i pe cei care nu-i împărtășesc părerile rasiste privitoare la ,tătarul" Băsescu drept ,frustrați", ,complexați", ,veleitari ratați", ,culturnici exaltați și analiști
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană - fett, în italiană - grassetto sau neretto. Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe o metaforă vizuală care a fost probabil imitată
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
și asupra cercetărilor și a instrumentelor lingvistice. În cazul dat, nu mă gîndesc în primul rînd la domeniul etimologiei - unde, din fericire, existența elementelor turcice vechi e bine cunoscută și studiată cu seriozitate de către specialiști - , cît mai ales la lucrările lexicografice, la modul de consemnare a acelor sensuri care depind de o interpretare istorică. Noțiunile organizării politice au presupus - mai ales în perioada comunistă - raportarea la o dogmă și la o grilă interpretativă ideologizată, în spirit fie marxist, fie, mai des
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
actualizată. Pentru această primă ediție, informația include anul 2003, ca limită finală. Cinci ani deja trecuți și încă cel puțin trei-patru până ar putea apărea o nouă ediție înseamnă aproape zece ani de decalaj, enorm de mult pentru o lucrare lexicografică în care informația e un aspect esențial. Care sunt direcțiile principale de acțiune pe care le văd eu ca necesare pentru îmbunătățirea DGLR într-o nouă ediție? 1) Informația trebuie actualizată până cel mai aproape de momentul unei noi apariții, ceea ce
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
mea va face diferența”, evenimentul.ro); se apropie, astfel, de statutul unei adevărate locuțiuni verbale. Tiparul a intrat și în alte limbi (fr. fait la différence, it. fa la differenza etc.). Interesant e că în franceză construcția exista deja; sursele lexicografice (Wikipedia, Trésor de la langue française informatisé) o ilustrează prin citate din Voltaire („C’est la seule vertu qui fait la différence”) sau Michelet („Sans doute l’éducation fait la différence”). Expresia este deci mai veche și dezvoltată în interiorul limbii franceze
Face diferența by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5890_a_7215]
-
corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte recente, de Florica Dimitrescu, ed. a II-a, 1997, înregistrează sintagma telefonie (mobilă) celulară, cu citate din presa din anii 1992-1993. Valoarea simbolică a obiectului generează
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
realizat în ultimul an, sub forma a trei volume impozante, Viorel Cosma, adunând aproape tot ceea ce cuceririle documentare ale unei vieți de studiu au acumulat.rimul a apărut în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" din toamna trecută sub titlul "Un portret lexicografic" și pune în pagină, în prima parte sub formă de microstudii, câteva aspecte ale biografiei și personalității compozitorului urmate de liste ample: cronologie, bibliografie, discografie, catalog de creație etc. Fără îndoială, este oțios să te întrebi de ce materialul este organizat
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
a peste 20 de volume din literaturile scandinave, fondator al cursurilor de limbă daneză și suedeză la Universitatea București, deținător a numeroase premii și distincții pentru activitatea sa în domeniul scandinavisticii, regretatul Valeriu Munteanu oferă publicului românesc o nouă lucrare lexicografica pe care, din păcate, nu a putut să o vadă în forma sa finală: Dicționar suedez-român. / Svensk-rumänsk ordbok, Polirom, 2002, lucrare publicată cu sprijinul Fundației Konung Gustaf VI Adolfs Fond FOr Svensk Kultur. Este primul dicționar suedez-român de o asemenea
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
importanța excepțională a Bibliei de la Blaj, din 1795, model urmat îndeaproape de traducerile ulterioare). De la autor nu putem să nu așteptăm o continuare, anunțată printre rînduri, a investigației asupra influențelor sintactice ale traducerilor din limbajului religios - și, desigur, alte contribuții lexicografice asupra cuvintelor și sensurilor religioase, în evoluția lor fascinantă.
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
acestea le transmit, aptitudinea lor de a sprijini elogiul sau blamul. În cazul unor termeni al căror sens cuprinde noțiuni morale, lucrurile se pot complica și mai mult. Maliție, malițiozitate și malițios sunt exemple interesante pentru inevitabila limitare a surselor lexicografice. În explicarea lor apar de obicei termenii răutate și răutăcios (maliție: „înclinarea de a fi malițios; răutate, malițiozitate. Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă”; malițios: „răutăcios, caustic”, DEX), a căror componentă negativă e neîndoielnică. Răutăcios prezintă totuși o situație mai complicată, vizibilă
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
Pil, Pungescule, și pe urmă aport... - Oare? - Dă colb agiei pă sdreavăn. - Dă la mertepea? - Țeapăn...” (II, 7). Din fericire, toate elementele sale sunt cuprinse și explicate în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA/DLR), parțial și în alte instrumente lexicografice. Pil și aport provin din franceză, fiind preluate prin intermediul jargonului de vânătoare: pil e „strigăt cu care vânătorul îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului; apucă! prinde!”, din fr. pille, DLR, tomul VIII, partea a 2-a, 1974); aport (apporte
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
mult, nici mai puțin decât varianta autohtonă a intraductibilului cuvânt nemțesc. De fapt, relația e și mai subtilă, sensurile celor două cuvinte nesuprapunându-se complet, ci completându-se la nevoie cu nuanțe. Profesorul Cazimir găsește, pentru a ilustra întregul scenariu lexicografic, o sugestie de o formidabilă plasticitate: „Cunoașteți procedeul anaglifelor? Prin contopirea a două imagini ușor diferite, privite cu ochelari bicolori (o lentilă verde și una roșie), se obține o uimitoare senzație de relief. Același efect îl dă contemplarea paralelă a
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]