219 matches
-
J.) Pragmatique du discours. De l'interprétation de l'énoncé à l'interprétation du discours, Armand Collin, Paris, 1998; Langage et cognition humaine, Presses Universitaires de Grenoble, Grenoble, 2007. Josette REY-DEBOVE (1929-2005), prima femeie lexicograf din Franța, specialistă în semiotică, lexicologie și lexicografie. Coautoare a numeroase dicționare ale limbii franceze, din seria Robert. Lucrări de referință: Etude linguistique et sémiotique des dictionnaires français contemporains, Mouton, The Hague - Paris, 1971; Le Métalangage. Etude du discours sur le langage, Armand Colin, Paris, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării de la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava și cercetător la Institutul de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. A realizat studii referitoare la modernizarea limbii române literare, influența germanei asupra românei literare, lexicologia limbii române, teoria lexicografică, formarea limbajelor de specialitate, teoria și filozofia limbii. Principalele lucrări publicate sînt: Lingvistică și filozofie, Institutul European, Iași, 1992; Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Științifică, București, 1996 (Premiul "Timotei Cipariu" al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 38 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, pp. 605-606. 39 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 40 Ibidem. 41 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pralon, în vol. Septuaginta I, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu, Monica Broșteanu, Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București-Iași, 2004, p. 352. Considerente similare sunt de găsit și în Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, p. 120, unde brehnacea este însă identificată, pe urmele unor ornitologi, cu Aquila clanga. 4 Al. Filipașcu, "Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir", în "Revista muzeelor", nr. 6/1969, p. 488
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îndeobște spații ornamentate cu un luxuriant decor vegetal, ne îndeamnă să vedem în acest gust al epocii o preferință mai curând decorativă decât simbolică." (p. 98). 106 Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, p. 605-606. 107 Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 108 Ibidem. 109 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pralon, în vol. Septuaginta I, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu, Monica Broșteanu, Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București-Iași, 2004, p. 352. Considerente similare sunt de găsit și în Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, p. 120, unde brehnacea este însă identificată, pe urmele unor ornitologi, cu Aquila clanga. 454 Al. Filipașcu, "Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir", în "Revista muzeelor", nr. 6/ 1969, p. 488
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze printr-o componentă ("trăsătură distinctivă") anume, dat fiind că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara gramaticii și a lexicologiei sincronice". 1.3.2. Mai mult, dacă unitățile "discursului repetat" se refuză descompunerii semantice, Coșeriu susține că "locuțiunile" (textemele) din cadrul acestora s-ar situa, ca urmare a caracterului lor "literar", în afara sferei de preocupări a lingvisticii înseși: "studiul lor - stipulează
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
atare doar de către cele trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
putem identifica cinci direcții principale de analiză: frazeologia (de inspirație, în principal, structuralistă), generativismul, cognitivismul, paremiologia și studiile literare (stilistică, poetică, critică etc.). 2.1. Prima dintre aceste orientări ar putea fi numită frazeologică și situată la confluența dintre gramatică, lexicologie și stilistică. Platforma ei conceptuală este una preponderent structuralistă, iar apariția ei coincide, sub raport cronologic, cu momentul refundamentării lingvisticii moderne de către Ferdinand de Saussure. Cu toate acestea, nu autorul Cursului de lingvistică generală a fost acela care a întemeiat
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
disociat de ceea ce lingvistul de la Tübingen numește, pe urmele lui Leiv Flydal, arhitectură 246, adică "ansamblul de raporturi pe care le comportă multitudinea "tehnicilor de discurs" coexistente într-o limbă istorică"247. Această disociere circumscrie, totodată, și "obiectul ideal al lexicologiei structurale", care nu ar putea fi decât "limba funcțională" sau, mai bine zis, structura unei limbi (și nu arhitectura ei!). 4.1.2. Totuși, prin această primă disociere, delimitarea obiectului nu a fost dusă până la capăt. "Structura" unei limbi, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
distincții lexicale care îi sunt proprii unei limbi sau, cel puțin, preferate de ea". Nici acest plan nu constituie nivelul de referință al semanticii structurale, întrucât el se constituie abia pe baza unei schematizări prealabile. Prin urmare, "distincția [...] esențială pentru lexicologia structurală" rămâne aceea dintre sistemul și norma limbii, pe care Coșeriu o descrie în modul următor: "Norma cuprinde tot ceea ce, într-o "tehnică a discursului", nu este în mod necesar funcțional (distinctiv), dar care este fixat în mod tradițional (social
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se pronunță fără echivoc: "În principiu, doar manifestările tehnicii discursului sunt analizabile din punct de vedere sincronic și, din acest fapt, doar tehnica [discursului] este structurabilă. Chiar dacă elementele "discursului repetat" par identificabile fără rest cu elementele "tehnicii discursului", gramatica și lexicologia structurale nu pot să țină cont de ele, din cauza non-comutabilității lor."308 7.2.2. Totuși, ca și în secțiunea precedentă, restricțiile coșeriene trebuie apreciate în contextul lor metodologic. De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Applications, Clarendon Press, Oxford, 1998. Cowie, A. P., "Introduction", în A. P. Cowie (ed.), Phraseology, pp. 1-20. Cowie, A. P., "Phraseological Dictionaries: Some East-West Comparisons", în A. P. Cowie (ed.), Phraseology, pp. 209-228. Cram, David, "The Linguistic Status of the Proverb", în Cahiers de lexicologie, vol. 43, 1983, pp. 53-71. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie. Povești. Povestiri, ediție îngrijită și prefață de Liviu Papadima, Curtea Veche, București, 2009. Dalal, Roshen, Hinduism: An Alphabetical Guide, Penguin Books India, New Delhi, 2010. Dan, Simina-Maria, "Les textèmes comme
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Echinox, Cluj-Napoca, 1999. Moon, Rosamund, Fixed Expressions and Idioms in English. A Corpus-Based Approach, Clarendon Press, Oxford, 1998. Munteanu, Lucia-Gabriela, Câmpul lexical-semantic "DRUM" în limba română, Universitas XXI, Iași, 2004. Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005. Munteanu, Eugen, Lexicologie biblică românească, București, Humanitas, 2008. Munteanu, Cristinel, Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, "Independența Economică", Pitești, 2007. Munteanu, Cristinel, Lingvistica integrală coșeriană. Teorie, aplicații și interviuri, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2012. Munteanu, Cristinel, Frazeologie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Elena Oparina și Irina Sandomirskaya, "Phraseology as a Language of Culture: Its Role in the Representation of a Cultural Mentality", în A.P. Cowie (ed.), Phraseology, pp. 55-78. Thun, Harald, "Quelques relations systématiques entre groupements de mots figés", în Cahiers de lexicologie, vol. 27, 1975, pp. 52-71. Thun, Harald, Probleme der Phraseologie. Untersuchungen zur wiederholten Rede mit Beispielen aus dem Französischen, Spanischen und Rumänischen (Beiheft zur Zeitschrift für Romanische Philologie, Bd. 168), Niemeyer Max Verlag GmbH, Tübingen, 1978. Toury, Gideon, Descriptive Translation
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală [Lezioni di linguistica generale, 1973], traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, ARC, Chișinău, 2000, p. 262. 59 Harald Thun, "Quelques relations systématiques entre groupements de mots figés", în Cahiers de lexicologie, vol. 27, 1975, p. 58. 60 E de semnalat, în această privință, că însuși Eugeniu Coșeriu a pledat intens pentru "utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate", pe care a și schițat-o, de altfel, într-o suită de studii proprii
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie/Phraseology, vol. 1, p. xii. 133 Wolfgang Mieder, Proverbs. A Handbook, Greenwood Press, Westport, CT/Londra, 2004, pp. 16-17. 134 David Cram, "The Linguistic Status of the Proverb", în Cahiers de lexicologie, vol. 43, 1983, pp. 53-71. 135 Stephen D. Winick, "Intertextuality and Innovation in a Definition of the Proverb Genre", în Wolfgang Mieder (ed.), Cognition, Comprehension and Communication: A Decade of North American Proverb Studies (1990-2000), Schneider Verlag Hohengehren, Baltmannsweiler, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 251) 424 Cu privire la importanța fundamentală a conceptului de CONȘTIINȚĂ în creștinism și la modalitățile de lexicalizare a acestui concept în traducerile religioase românești, v. erudita și pertinenta exegeză din Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București, 2008, pp. 362-381. 425 Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a, postfață de Mircea Martin, Paralela 45, Pitești, 2002, p. 220. 426 "[...] O creangă cu frunze de-aur/ Crește-n umbrosul copac
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
Pompiliu Eliade: De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie, Paris, 1898; Histoire de l’esprit public en Roumanie au XIXe siècle, Paris, 1905; La Roumanie au XIXe siècle, Paris, 1914. 10. Calculul Îi aparține lui Constant Maneca, Lexicologie statistică romanică, București, 1978. 11. Titu Maiorescu, „În contra direcției de astăzi În cultura română“, În Critice, vol. I, București, 1908, pp. 145-156. 12. Varianta Amedeo de Savoia apare Într-un document pe care l-am descoperit printre manuscrisele Bibliotecii Academiei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1979. SLOVN.STAROSLOV. = Slovník jazyka staroslovĕnského/ Lexicon linguae Palaeoslovenicae, Academia/ Nakladatelství Československé Vĕd, Praha, 1967 și urm. VULG. = Biblia ad vetustissima exemplaria castigata [...], Antwerpiae, ex officina Christophori Plantini, 1565 [Vulgata Clementina]. b) Literatură secundară Munteanu, Eugen, 2008, Lexicologie biblică românească, Humanitas, București. Munteanu, Eugen, 2011, Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potențial, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutică și traductologie. Lucrările Simpozionului Național "Explorări în tradiția biblică românească și Europeană", Iași, 28-29 octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lingvistice și-și formează deprinderi de scriere și citire corectă în limba română. Însușirea vorbirii și scrierii corecte în limba română constituie un obiectiv prioritar al învățământului primar, realizabil prin dobândirea conștientă, pe suport creativ, a principalelor noțiuni de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, ortografie, ortoepie și punctuație. Ciclul achizițiilor fundamentale (clasele I și a II a) are ca obiective majore acomodarea la cerințele sistemului școlar și alfabetizarea inițială care vizează: asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenționale (scris, citit, calcul
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
multe ori, scopului suprem: studierea funcționării limbii și a limbajului, identificabilă la suprafața unei infinități de texte și de discursuri. Ne amintim aici de strălucita formulă saussuriană prin care ni se transmite ideea că "semiologia, morfologia, gramatica, sinonimia, retorica, stilistica, lexicologia formează un întreg inseparabil". Astăzi nu vorbim despre o criză a științelor limbajului ci, mai degrabă, despre o fărîmițare a lingvisticii în domenii prea specializate. De la programele lingvisticii textuale și analizei discursului propuse de Benveniste și Jakobson, de la Essais de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
istoria literaturii croate în sec. XVI-XVII, București, 1943; Istoria literaturii ruse. Din istoria literaturii sârbe, îngr. Pandele Olteanu, București, 1945. Repere bibliografice: G. Mihăilă, I.C. Chițimia, Lucia Djamo-Diaconiță, Filologia slavă la Universitatea din București, RSL, 1965; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 196-197; Victoria Frâncu, Lecțiile de literatură iugoslavă ale profesorului Petre Cancel, AUB, filologie, t. XXIV, 1975; Victoria Frâncu, Traducerile de tinerețe ale lui Petre Cancel, RSL, 1980. A.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286059_a_287388]
-
N. Chomsky, Aspects of the Theory of Syntax, Cambridge, Massachusetts, MIT Press. Cornilescu 2003 = Complementation in English. A Minimalist Approach, București, Editura Universității din București, p. 381-416. Coșeriu 1975 = E. Coșeriu, "Vers une typologie des champs lexicaux", în Cahiers de lexicologie, 2, p. 30-51. Croft 1991 = W. Croft, Syntactic Categories and Grammatical Relations, Chicago, University of Chicago Press. Cruse 1986 = Alan Cruse, Lexical Semantics, Cambridge, Cambridge University Press. Cruse 2006 = Alan Cruse, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh, Edinburgh University
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]