775 matches
-
bătrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea „Sfântul Gheorghe” și-a Semilunei Stea. — Ce e asta? - bâigui Metodiu arătând spre mașinărie. — O tiparniță, monșer! - lămuri hanul cel tânăr. — Și ce tipăriți - făcu Metodiu plăcut surprins. — Psaltiri, Cazanii, Lexicoane, „Istoria Imperiului Otoman”, partea cu creșterea. — Bine, bine, da’ fetele? — Sunt de la corectură. Și... el? - șopti Metodiu, trăgând cu coada ochiului spre tătarul cel tatuat. — El? El a câștigat concursul „Dintre sute de tătari”. Să ți-l prezint. îl cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe ilustrul profesor Viorel Cosma, care se apropia întruna, lua dimensiuni din ce în ce mai mari, avea pe față surâsul zeilor din Olimp, căci în ziua aniversării (30 Martie 1923-2013) pe diorame stropite în pulbere diamantiferă se profilau zecile de cărți, studii, articole, «Lexiconul muzical»; era un OMUL fericit și înnobilat de trudnica sa muncă”. Așa vorbește nea Marin, așa se poartă cu prietenii, așa scrie, așa iubește, așa creează capodopere muzicale, cum este bijuteria de construcție muzicală care trebuie să fie o opereta
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Shaip Yusup, Români gramatika (Naša Kniga,Skopie 1980), citim cum 5 persoane au hotărât ce limbă să vorbească romii din România, adică un amestec între 3! dialecte din Șerbia. Aceste dialecte sunt NEÎNȚELESE de romii din România. “Această gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
sau, dacă e cazul, de ediție princeps, decât în legătură cu un volum care a avut cel puțin două ediții. În cazul unei ediții unice, distincția ordinală este inutilă, dacă nu absurdă. Virgil Olteanu (în lucrarea sa Din istoria și arta cărții. Lexicon, București, Editura Enciclopedică, 1992, p. 131) zice despre ediția princeps: „prima e[diție] tipărită a unei scrieri vechi sau clasice, cu deosebire atunci când a fost urmată de reeditări”, dând, dacă e veche, dispensă de calitate unei creații minore și uitând
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
nu se putea desfășura decât prin intermediul limbii materne (limba română), printr-o continuă raportare a slavonei la română. Mărturie în acest sens este metoda folosită de dascăli în activitatea de învățare a limbii slavone, alcătuind, în acest sens, gramatici și lexicoane slavo-române. În prefața gramaticii sale românești, dascălul Staicu de la Târgoviște scrie că pentru a putea învăța pe ucenicii săi limba slavonă, a fost nevoit, mai întâi, să traducă gramatica slavonă în limba română și apoi, pe baza acesteia, să treacă
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
umaniste ale vremii.Adâncirea literaturii clasice și universale și îndemnul oferit de cercetările științifice ale celorlalți ardeleni aflați în capitala imperiului i-au limpezit și mai mult drumul ce avea să-l urmeze.În timpul studiilor din Viena, proiectează întocmirea unui lexicon, în 10 volume, pentru care culege mult material. Tot aici a avut slujba de psalt la Biserica Sf.Barbara, mai târziu a devenit profesor și prefect de studii la seminarul din Blaj, în anul 1787.Datorită faptului că a intrat
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române,Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost "Virtus Romana Rediviva" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
scrierea etimologică: -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -Lexiconul de la Buda este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, include o Disertație pentru începutul limbii române, în care
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea Marinoiu amintește în cartea sa de Lexiconul slavo-românesc a lui Mardare Cozianu ce cuprinde nu mai puțin de 4575 de articole.Despre această lucrare a scris cu nuanță apreciativă și Mihai Eminescu. Investigațiile făcute de autor ne conduce spre afirmarea unui fapt deja înțeles:Istoria cărții vâlcene
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
între pereții goi bibliotecare, muzeografe, ghizi, duhovnici, psihanaliști, apostoli rurali, profesoare și mai ales cadre de-a dreptul pregătite universitar, capabile a-și aduce aportul ca furnica la actualizarea și sporirea sculăriei academice (ediții critice, biografii, arhive, memoriale, pleiade, dicționare, lexicoane, cercetări bibliografice, florilegii, traduceri, sondaje, recenzii, cronici de întâmpinare, ferpare, necrologuri dar și evocări, cărți și periodice online, miniteleviziuni, mobil, kindle, alte instrumente de lucru occidentale) și totodată minți luminate de să tălmăcească marile cuceriri ale cunoașterii și creației contemporane
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
pe ilustrul profesor Viorel Cosma, care se apropia întruna, lua dimensiuni din ce în ce mai mari, avea pe față surâsul zeiilor din Olimp, căci în ziua aniversării (30 Martie 1923-2013) pe diorame stropite în pulbere diamantiferă se preofilau zecile de cărți, studii, articole, „Lexiconul muzical”; era un OMU fericit și înnobilat de trudnica sa muncă. La deschidere, o voce lăuntrică îmi spunea cu insistență: „...Acolo unde va sta profesorul Viorel Cosma, este panteonul celebrităților românești, loc de cinste ce îi revine maestrului" - căruia îi
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
Odobleja de la Lugano, Elveția, a editat în 2006 un „Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă” scrupulos și inteligent alcătuit, care conține definiții de „omonime noi, fundamentale - cu alte înțelesuri sau subînțelesuri decât suratele lor comune din dicționarele explicative, enciclopedii, lexicoane tehnice, standarde, norme și literatură de specialitate cotidiană, actuală”, după explicațiile lui. Unul dintre cele 1100 de omonime este „Armonism” (opusul evoluționismului), definit ca „Sistem de filozofie fenomenală care unifică legile universului” și care ce enunță legea generală și universală
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea Marinoiu amintește în cartea sa de Lexiconul slavo-românesc a lui Mardare Cozianu ce cuprinde nu mai puțin de 4575 de articole.Despre această lucrare a scris cu nuanță apreciativă și Mihai Eminescu. Investigațiile făcute de autor ne conduce spre afirmarea unui fapt deja înțeles:Istoria cărții vâlcene
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
ziare bisericești și laice). - Circa 200 articole prezentate pt. „Enciclopedia teologică rusă” la Moscova (unele au apărut). - Peste 50 bibliografii prezentate pt. „Enciclopedia istoriografiei românești”, ed. II. - Peste 60 bibliografii cu personalități teologice din Ardeal și Bucovina prezentate la un Lexicon austriac la Viena (unele au apărut). - Peste 30 de biobibliografii prezentate pentru Dicționarul enciclopedic în 6 volume (unele au apărut). - 88 recenzii. - 30 note și însemnări. - 60 predici tipărite. - 13 predici funebre tipărite. - 23 prefețe la unele lucrări istorice. - 160
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
minerale ale organismului, susținut de miile de canale lingvistice, trecute prin copilăria auzului. Se ascultă sunete, Se simt unde. Aici se întoarce cuvîntul când nu mai avem vorbe să vorbim. ÎNTOARCEREA ÎN BABILON Recomandarea a fost făcută rapid, am înlocuit lexiconul prin morfeme simplu și ușor de înțeles, independente, cu substrat profund, multiple posibilități de întrebuințare și pronunțare delicată. S-au gândit să semene iarba în interiorul piramidelor crăpate de vreme, să aducă la suprafață un nou mod de conviețuire în comun
ÎNTOARCEREA ÎN BABILON de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360538_a_361867]
-
puncte ... 3.2.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.3. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.3.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.3.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.4. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 3.4.1. Internaționale - 30 puncte ... 3.4.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.5. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.5.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
puncte ... 3.1.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.2. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.2.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.2.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.3. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 2.3.1. Internaționale - 30 puncte ... 2.3.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.4. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.4.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
sau articol publicat într-o revistă de specialitate indexată în baze de date internaționale***) sau în volumele unor manifestări științifice indexate în baze de date internaționale. 15p Teoreticieni: 8 realizări Compozitori: 2 realizări Interpreți: 1 realizare 2.2. Articole publicate in lexicoane și dicționare muzicale internaționale; articole online publicate pe site-urile unor festivaluri internaționale de vârf; rezumate pentru indexarea publicațiilor românești în bazele de date RIPM, RILM, RISM și RIDIM 10p 2.3. Comunicare susținută la o conferință / simpozion / reuniune științifică / workshop
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
puncte ... 3.2.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.3. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.3.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.3.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.4. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 3.4.1. Internaționale - 30 puncte ... 3.4.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.5. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.5.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
puncte ... 3.1.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.2. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.2.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.2.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.3. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 2.3.1. Internaționale - 30 puncte ... 2.3.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.4. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.4.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
Studiu sau articol publicat într- o revistă de specialitate indexată în baze de date internaționale***) sau în volumele unor manifestări științifice indexate în baze de date internaționale. 15p Teoreticieni: 6 realizări Practicieni (compozitori, interpreți): 1 realizare 2.2. Articole publicate in lexicoane și dicționare muzicale internaționale; articole online publicate pe site-urile unor festivaluri internaționale de vârf; rezumate pentru indexarea publicațiilor românești în bazele de date RIPM, RILM, RISM și RIDIM 10p 2.3. Comunicare susținută la o conferință / simpozion / reuniune științifică / workshop
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
puncte ... 3.2.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.3. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.3.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.3.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.4. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 3.4.1. Internaționale - 30 puncte ... 3.4.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.5. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.5.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
puncte ... 3.1.2. Naționale - 40 puncte ... ... 3.2. Volume editate de studii, editare de cataloage de referință de istoria artei sau cercetare vizuală 3.2.1. Internaționale - 40 puncte ... 3.2.2. Naționale - 30 puncte ... ... 3.3. Capitole în volume colective și cataloage, articole în dicționare, enciclopedii, lexicoane 2.3.1. Internaționale - 30 puncte ... 2.3.2. Naționale - 20 puncte ... ... 3.4. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice 3.4.1. Articole în reviste și volumele unor manifestări de artă sau științifice indexate în baze de date internaționale - 40 puncte
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]