194 matches
-
Păsările sunt mai bine reprezentate prin cele de apă și de pădure. Deși s-au împuținat, există totuși un număr apreciabil de păsări sedentare sau migratoare ca : diferite specii de rațe, gâște mari, gârlițe, stârci, pescăruși, nagâți, becațini, sitari, cufundaci, lișițe, țigănuși. Lebede au fost un timp pe suprafața lacului Balaban. În stepă și chiar în localități trăiește un număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
cu profil arheologic și baltă Tânărogul, unde se găsesc câteva pâlcuri de plante formate din relictul terțiar, foarfecă băltii ("Stratiotes aloides") și alte specii de plante rare. Pe luciul apei pot fi văzute o sumedenie de păsări, în funcție de anotimp, precum lișițe, rate mari, sarsele de vară, lăcari, iar în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară chiar și stârci mici, stârci galbeni, găinușe de baltă, stârci de noapte ș.a. Rezervatia naturală de protecție acifaunistica Rotbav face parte din Situl NATURĂ 2000 Dummbravita
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America, prin Turcia, în 1850, pentru a fi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ar fi: cormoranul mic ("Phalacrocorax pygmaeus"), cormoranul mare ("Phalacrocorax carbo"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), egreta mare ("Egretta alba"), rața mică ("Anas crecca"), rața roșie ("Aythya nyroca") rața cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), ferestrașul mic ("Mergus albellus"), lișița ("Fulica atra"). Climatul Parcului Natural Porțile de Fier este influențat de circulația aerului cald de origine mediteraneana sesizabil cu precădere în zona montană unde temperature aerului înregistrează valori mai ridicate comparativ cu alte regiuni montane ale tării. În apropierea Defileului
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului. Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede, gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte. În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta") sau fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). Reportaj
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
păsări cu corn; specii tropicale, cum ar fi tucanul, trăiesc în provincia Misiones. Pampasul și pădurile-galerii sunt pline de păsări mici: tero (nagâțul sudic) și bandurria (ibisul cu gât alb). În zonele umede din puna se găsesc păsări migratoare, precum: lișițe, gâște, rațe sau flamingo. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des condorul, pe când specii de păsări care nu zboară (choike) se găsesc în stepele din nord-vest și din Patagonia. De-a lungul coastei trăiesc albatroși cu sprâncene negre, petrei uriași
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
stâncoase abrupte. Este o pasăre de pradă puternică hrănindu-se cu diverse animale, un necrofag ocazional (se hrănește cu hoituri) și pirat, având o gamă largă de pradă în funcție de locație și de sezon. Hrana include pești, broaște, șerpi, păsări (rațe, lișițe etc.), ouăle și puii din cuib; mai puțin frecvent, mamifere (iepuri, popândăi etc); în multe regiuni peștele este probabil cea mai importantă hrană. Hoiturile pot fi deosebit de importante în hrană pe timpul iernii, sau chiar pe tot parcursul anului în anumite
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
importantă; în Scoția concurează direct cu acvila de munte ("Aquila chrysaetos") pentru hoituri. Se hrănește cu pești vii de apă dulce sau de mare, mai ales cu cei găsiți lângă suprafață. Prada aviară include cufundarii ("Gavia"), corcodeii ("Podicipedidae"), rațele ("Anatidae"), lișițele ("Fulica"), pinguinii nordici ("Alcidae"), pescărușii ("Laridae") și alte pasări cu o mărime până la dimensiunea gâștelor și lebedelor adulte. Mamiferele care servesc ca pradă includ un spectru larg de la șoareci și lagomorfe (iepuri) până la animale de dimensiunea puilor de cerbi sau
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), egretă mare ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), prigoare ("Merops apiaster") și nagâț ("Vanellus vanellus").
Popasul păsărilor de la Sânpaul () [Corola-website/Science/325434_a_326763]
-
purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus"), lăcar ("Acrocephalus arundinaceus"), sfrâncioc (din specia "Lanius collurio") sau rață roșie ("Aythya nyroca"). În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură bărboasă ("Emberiza cirlus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
cenușiu ("Circus pygargus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), lișiță ("Fulica atra"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), cufundar mic ("Gavia stellata"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia decaocto), bufnița (Bubo bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
complexul lacustru "Șontea - Furtuna". Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: țigănuș ("Plegadis falcinellus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), țipar ("Misgumus
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]