465 matches
-
se declară și el hotărât „să pună capăt la două probleme deosebit de importante, și anume problema întreruperilor de sarcină și divorțurilor”. Ion Gheorghe Maurer are o opinie diferită: Adevărul este că această lege șDecretul nr. 463/1957, prin care era „liberalizat” avortulț a fost o mare nenorocire și trebuie să-i punem capăt, însă într-un chip rațional, înțelept. Până la urmă problema familiei este din ce în ce mai mult o problemă pe care o rezolvă familia însăși, asta este evoluția societății. Trebuie să ne
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în care persoanele, bunurile, serviciile și banii circulă liber. 7.2. Scurt istoric al politicii comerciale în UE Politica comercială a fost pusă inițial în slujba construirii Comunității Economice Europene. Atât prin uniunea vamală cât și prin PAC a fost liberalizat comerțul între statele membre și au fost stabilite politici comune față de țările terțe. În anii 1960 și 1970 politica comercială europeană a sprijinit guvernele din statele membre în a urma politici industriale intervenționiste și a contribuit la deschiderea piețelor pentru
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
perfecționat și ieftinit, mai ales la piața neorganizată care și astăzi furnizează 2/3 din aparate. Pe fondul nevoii de a ști, expansiunea aparatelor de radio la purtător (dacă ținem cont de perioada mică, tot "explozie" a fost !) s-au liberalizat licențele și de fapt frecvențele atât în UIF (Ultra înaltă Frecvență), în MF (Medie Frecvență) și în banda 88-108 MHz. Apariția postului Unison Radio Vaslui, pe frecvența 67,73 (bandă neutilizabilă astăzi) a fost 123 oficializată prin concursul din 20
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un proces neregulat și prelungit, ultima etapă majoră de liberalizare întârziind până în anul 1997. Mai mult, estimările cu privire la gradul în care prețurile au rămas controlate în perioada de la mijlocul anilor ’90 variază; în multe cazuri, prețurile de consum au fost liberalizate, dar nu și prețurile la materiile prime și materialele de bază; în alte cazuri, prețurile „liberalizate” au fost puternic distorsionate de subvenții, în special, în sectorul agricol<footnote Fondul Monetar Internațional, România - Aspecte economice principale, http://www.fmi.ro/index
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Agriculturii și Alimentației, sub supravegherea Ministerului Finanțelor etc. În etapa următoare (după februarie 1997) s-au urmărit, în special: -liberalizarea totală a prețurilor bunurilor comerciale și celor necomerciale care sunt în mod curent supuse concurenței; -regimul exporturilor va fi substanțial liberalizat și vor fi desființate toate interdicțiile și constrângerile la export; -regimul importurilor va fi mai stabil și previzibil, în acest sens fiind desființate toate privilegiile, reducerile sau exceptările de la taxe vamale etc.; -eliminarea unor practici anterioare ale intervenției administrative în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
aderării la Uniunea Europeană și va mai continua și de aici înainte câțiva ani, prin corecții de prețuri”<footnote Adrian Vasilescu, „Cum jucăm la ruleta inflației”, Jurnalul Național, 7 septembrie 2007. footnote>. În concluzie, majoritatea prețurilor, încă supuse controlului, au fost liberalizate la începutul anului 1997. Prețurile la produsele agricole au fost liberalizate în februarie 1997; regimul comercial fiind, de asemenea, liberalizat în mod substanțial la puțin timp după aceea, prețurile produselor agricole sunt acum determinate de piață. În sectorul industrial, marea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
câțiva ani, prin corecții de prețuri”<footnote Adrian Vasilescu, „Cum jucăm la ruleta inflației”, Jurnalul Național, 7 septembrie 2007. footnote>. În concluzie, majoritatea prețurilor, încă supuse controlului, au fost liberalizate la începutul anului 1997. Prețurile la produsele agricole au fost liberalizate în februarie 1997; regimul comercial fiind, de asemenea, liberalizat în mod substanțial la puțin timp după aceea, prețurile produselor agricole sunt acum determinate de piață. În sectorul industrial, marea parte a prețurilor de comercializare și de producție administrate au fost
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Cum jucăm la ruleta inflației”, Jurnalul Național, 7 septembrie 2007. footnote>. În concluzie, majoritatea prețurilor, încă supuse controlului, au fost liberalizate la începutul anului 1997. Prețurile la produsele agricole au fost liberalizate în februarie 1997; regimul comercial fiind, de asemenea, liberalizat în mod substanțial la puțin timp după aceea, prețurile produselor agricole sunt acum determinate de piață. În sectorul industrial, marea parte a prețurilor de comercializare și de producție administrate au fost liberalizate până în martie 1997, deși s-a păstrat controlul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în februarie 1997; regimul comercial fiind, de asemenea, liberalizat în mod substanțial la puțin timp după aceea, prețurile produselor agricole sunt acum determinate de piață. În sectorul industrial, marea parte a prețurilor de comercializare și de producție administrate au fost liberalizate până în martie 1997, deși s-a păstrat controlul prețurilor pentru o listă scurtă de bunuri oferite în piețele de monopol, notabil în cazul energiei; aceste prețuri au fost ulterior ajustate (în cele mai multe cazuri de Oficiul Concurenței) în concordanță cu evoluțiile
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
regula, niște spectacole unice în felul lor. Punctul delicat este că scenariul foarte bogat al acestor manifestări zgomotoase ne oferă puține elemente din ceea ce ar trebui să însemne, în opinia mea, o lansare de carte. După 1989, de când s-a liberalizat discursul și gestul cultural, am asistat la sute de asemenea evenimente și mă încumet acum să notez, fără pretenția că voi acoperi întreg registrul, câteva trăsături distinctive dintr-o tipologie destul de largă a fenomenului. Mai întâi, să remarc că la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
înainte de a iniția negocierile comerciale 932. Guvernul român și-a desemnat un nou însărcinat cu afaceri la Washington, George Macovescu 933, și tratativele cu privire la revendicări au început pe 16 noiembrie 1959934. Casa Albă încerca în continuare să determine Congresul să liberalizeze legile comerciale americane, mai cu seamă Legea Battle. Europa de Est era interesată de articolele nestrategice și singurii furnizori erau vest-europenii. Întrucît oamenii de afaceri americani nu se puteau împăca prea ușor cu acest aspect, ei au început să exercite presiuni asupra
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
consultativ care făcea recomandări asupra licențelor de export, în funcție de problemele securității naționale. ECRB și-a intrat în drepturi pe 24 mai 1961 și după cîteva zile a trecut la analiza, punct cu punct, a listelor normative, cu intenția de a liberaliza procesul de acordare a licențelor 959. Deși Comitetul de Analiză a Controlului Exporturilor menținea rolul prioritar al Departamentului de Comerț privind controlul exporturilor, aceasta n-a împiedicat Departamentul de Stat să-și continue eforturile pentru a reduce obstacolele impuse de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietic, avînd în vedere amenințările lui Hrușciov. În afară de aceasta, și mai puțini congresmeni erau dispuși să cedeze controlul puterii legislative asupra politicii externe unui președinte care autorizase invazia din Cuba. În iunie, opoziția Congresului față de eforturile noii Administrații de a liberaliza comerțul între Est și Vest a devenit evidentă. Pe 22 iunie, Departamentul de Comerț a anunțat că avea să ridice interdicțiile pentru exportul produselor agricole excedentare, subvenționate către blocul sovietic. Departamentul voia să vîndă alimentele pe dolari americani sau o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele pentru patru țări est-europene: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria și, în sfîrșit, de a liberaliza reglementările turistice pentru Europa de Est1217. Administrația s-a pregătit cu promptitudine să pună în aplicare planurile Johnson. Pe 12 octombrie, Departamentul Comerțului a lărgit criteriile de acordare a autorizației de export pentru cca 400 de mărfuri nonstrategice, destinate Uniunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîțiva republicani înrăiți, precum senatorii John Tower și Karl Mundt erau gata să accepte o lege care să dea președintelui mai multe instrumente de lucru, cu ajutorul cărora să poată extinde comerțul cu Estul, cu condiția ca nu legea însăși să liberalizeze comerțul 1308. Printre aceste instrumente se număra și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate" atîta vreme cît aceasta nu ar fi compromis securitatea națională a Americii 1309. Cu cinci zile mai tîrziu, pe 21 mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
limita dreptul Departamentului de Comerț de a refuza să acorde licențe de export pentru produsele ce se puteau procura de pe alte piețe 2316. Avînd în vedere timpul și banii investiți de corporațiile americane pentru a-i convinge pe congresmeni să liberalizeze reglementările comerciale ale Washingtonului, o depoziție în favoarea Clauzei pentru România n-ar fi ridicat prea multe probleme. Bucureștiul nu mai era, însă, atît de atrăgător ca altădată. Deși comerțul bilateral se menținuse la cifra de 1 miliard de dolari, structura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țară să se îndepărteze de Uniunea Sovietică. În afară de aceasta, el credea că acceptul Congresului în privința acordării "Clauzei" "ar fi putut duce la o mai mare liberalizare internă". În sfîrșit, el considera că prin intermediul "Clauzei", România putea fi determinată să-și liberalizeze politica de emigrare și să le permită evreilor să plece din țară. 1348 Datorită perseverenței cu care a luptat Mondale, în următorii ani, pentru a asigura "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, autoritățile din București au ajuns să-l
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ministru al Economiei între 1949-1963, cancelar între 1963-1966, o longevitate politică remarcabilă care traduce importanța rolului său în istoria democrației creștine. Principiului economiei sociale de piață este de a lega libertatea pieței de egalitatea socială. Programul de la Düsseldorf dorea să liberalizeze piața (privatizarea patrimoniului Statului), să o protejeze (protejarea concurenței, cheia sistemului împotriva dominației cartelelor) și să garanteze pacea socială (garanție a demnității muncii, a participării muncitorilor la gestionarea întreprinderilor stipulată de legile din 1951, 1952 și 1976). Rolul Statului era
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prețurilor, acestea fiind ulterior ajustate, de cele mai multe ori de către Oficiul Concurenței, în concordanță cu evoluțiile cursului de schimb și/sau 24 D. Dăianu (coord), Op. Cit., p. 101 indicelui prețurilor de consum. În prezent, cea mai mare parte a prețurilor sunt liberalizate și ajustările tarifelor la energie sunt în curs de realizare. Controlul masei monetare este deosebit de necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
p. 52 Protocol Adițional 5, Anexă la Acordul European, în domeniul comerțului cu produse agricole de bază. Rezultatele acestor negocieri s-au concretizat în mai multe categorii de concesii: importul în UE al produselor agricole de bază românești s-a liberalizat complet începând cu 1 aprilie 2003 pentru o serie de produse de interes deosebit pentru țara noastră, precum: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii și nucile; convenirea de către ambele părți a unor contingente tarifare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nomenclatorul de produse aferent fiecăreia dintre acestea. a) În domeniul comerțului cu produse industriale, realizarea zonei de liber schimb s-a finalizat, conform prevederilor Acordului, începând de la data de 1 ianuarie 2002, comerțul dintre România și celelalte țări CEFTA fiind liberalizat în totalitate. 10 Acordul de participare a României la CEFTA conține Protocoalele nr. 14, 15, 16 și 17 referitoare la concesiile privind produsele industriale dintre țările CEFTA și România, precum și Protocoalele nr. 18, 19, 20 și 21 care reglementează concesiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
iulie 2002 completă a taxelor vamale de către Republica Lituania în cazul produselor industriale originare din România, țara noastră abolind taxele vamale pentru cea mai mare parte a acestor produse, cu excepția anumitor tipuri de automobile, al căror import a fost complet liberalizat doar de la data de 1 ianuarie 2004. În concordanță cu prevederile acestui acord, ansamblul restricțiilor cantitative la import și export precum și măsurile cu efect echivalent au fost eliminate de la intrarea în vigoare a acestuia, cele două părți nemaiavând posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ianuarie 2002 țara noastră a suprimat taxele vamale de import în cazul produselor industriale nu numai pentru cele provenind din UE, CEFTA ci și pentru țările membre AELS (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și Turcia, în acest fel fiind complet liberalizat peste 80% din comerțul exterior românesc. Cu toate acestea, impactul suprimării taxelor vamale de import din aceste țări (la finalizarea perioadei de tranziție stipulate în acorduri) asupra producției naționale în cazul acestei categorii de produse a fost destul de redus 19
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de concesii tarifare anexate în Lista LXIX, anexă a Acordului GATT. Încă de la constituirea OMC21 în anul 1995, țara noastră și-a revizuit Lista în vederea punerii în practică a Sistemului armonizat în anul 1996 și, în același timp pentru a liberaliza, începând de la 1 ianuarie 2000, comerțul cu produse ale tehnologiei informației 22. De asemenea, pentru a asigura integrarea comerțului cu textile (fire și fibre textile, țesături, produse textile finite și îmbrăcăminte) în cadrul GATT s-a solicitat tuturor țărilor membre eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]