279 matches
-
masculin având o accentuată mărire a agresivității, iar răzbunarea nu domolește violența, sacrificiul fiind acela care stinge agresivitate, iar agresivitatea din societate domesticită aparent în instituții, este folosită de stat. Abstracție făcând de cazurile de regresiune naturalistă, sau de degenerare libertină, unul din puținele contexte în care spiritul gregar se evidențiază în sport, în forma sa nudă constă în riturile și serbările orgiastice colective. Oscilația spiritului gregar a publicului este rezolvată în sensul de sacrificiu. Formele de sacrificiu reprezintă ceva intermediar
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din comunism și că se devalorizează tot mai mult. Autorul adaugă că "Finlanda a trecut exact prin această problemă. S-a dezvoltat și la ei televiziunea pe undeva prin anii '60-'70, iar cultura nordică este una cu modelele destul de libertine. În consecință, s-a ajuns la o cădere bruscă și abruptă a calității învățământului ca de altfel în mai multe state nordice"647. Totuși, Finlanda a reușit să ajungă numărul 1 în clasamentul PISA. Întrebarea este, însă, "Ce a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în armata română trimisă în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie” a războiului, utopiile social-politice și libertina frenezie erotică. În Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Veacul de Mijloc, în orașele din România și Germania, femeile măritate nu reprezentau mai mult de 35-50% din totalul populației feminine 26), merită o identificare lipsită de orice fel de conotații (chiar dacă unele dintre ele treceau frontiera către o viață libertină). Unele văduve - crede cercetătorul evocat mai sus -, „scăpate de soți zgârciți și urâcioși”, „își trăiau văduvia ca pe o eliberare” și - aflate totuși sub ochiul veghetor al celor din jur (propria familie, familia defunctului soț, care, mai ales dacă văduva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la pasivitate și riscă să conducă la o cultură intelectualistă și superficială, formală. După același autor, metodele noi sunt cele care pornesc de la principiulpotrivit căruia „școala este făcută pentru copil și nu copilul pentru școală”. Acestea sunt grupate În: - metode libertine, anarhiste: inspirate din ideile lui J.J. Rousseau, L. Tolstoi, experimentul de la Hamburg etc., soldate cu eșec și sortite abandonării, și - metode active: inspirate din sistemele pedagogice care s-au bazat pe progresele cunoașterii copilului. Acestea se interesează, În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un ratat irecuperabil, dezvoltînd sumbre reverii diurne, cu iz freudian. Visează să-și ucidă soția casnică, supraponderală și mereu nemulțumită și își urăște pînă la disperare studenții rudimentari. În sfîrșit, în urma unui lanț de evenimente suprarealiste, declanșate la o petrecere libertină (unde nu dorise să participe, dar a cedat la insistențele ultimative ale consoartei), Wilt reușește să fie arestat și anchetat, sub suspiciunea de omor. La bairamul amintit, protagonistul, în stare de ebrietate, fusese umilit public de amfitroană, o americancă postmodernă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
organizată' și 'tăinuire de abuz de bunuri sociale' la sosirea sa, marți dimineață, la cazarmă, unde a fost audiat toată ziua. Fostul șef al FMI, în vârstă de 62 de ani, urma să fie interogat în legătură cu o serie de petreceri libertine la care ar fi luat parte, mai ales la Paris și Washington. Scopul anchetatorilor era de a stabili dacă DSK știa că femeile care participau erau prostituate.
Arestul lui DSK va fi prelungit () [Corola-journal/Journalistic/58683_a_60008]
-
de libertate totală, în care toată lumea e a ta și nimic nu este imposibil. Cu oarecare cinism însă, lipsa de responsabilitate este taxată. Anarhia libertății este amendată: Filumena trebuie să dea socoteală în fața celor trei fii din flori despre viața libertină. Soriano de asemenea. Și nu numai atît. Este vorba și despre asumarea actelor iresponsabile pînă la capăt: în final, căsătoria lor anulată se reface cu acordul ambelor părți, cei trei fii vor avea un tată, un nume, o identitate socială
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
interes, dar inteligent, lucid și uneori primejdios de slobod la gură (fecior de valet de casă mare, era căsătorit cu o evreică, fiica foștilor stăpîni, pe care o înșeală pe toate drumurile deși continuă să o iubească) pînă la tînăra libertină Ursula, care devine în final o mamă perfectă, sau nimfomana și cinica Melanie, capabilă și ea de schimbări imprevizibile de conduită și sentimente, de porniri de duioșie și recunoștință. Multe din trăsăturile de caracter ale acestor femei sînt dealtfel explicate
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
târzii din franceză). În Trésor de la langue française informatisé, sensul curent al substantivului și adjectivului libertin, -e este „(cel, cea) care are o conduită, moravuri foarte libere; care se lasă fără rețineri în voia plăcerilor carnale”. Și în engleză, termenul libertine are sensurile principale marcate negativ („persoană neconstrânsă de convențiile moralității”, „care duce o viață dezordonată” etc., cf. Merriam- Webster). Dicționarele menționează de obicei și sensurile istorice ale cuvântului - de la cel din latină („sclav eliberat”) la accepțiile din secolele trecute, în
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
Massim (1876) cuprindea termenul libertin, pe care îl definea pornind de la latină („în același sens cu libert”) și ajungând la accepția curentă din franceză („care abuză de libertatea morală și duce o viață desfrânată: acel june e mare libertin; feminele libertine sunt desprețiate de toți oamenii”). Extinderea semantică actuală nu este însă susținută de vreun calc după sensurile mai vechi sau după cele intelectuale. Negativitatea poate fi anulată nu doar de complexitatea culturală și de contextul filosofic, ci și de ignoranța
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
sau după cele intelectuale. Negativitatea poate fi anulată nu doar de complexitatea culturală și de contextul filosofic, ci și de ignoranța cotidiană: „La o emisiune cu vorbe și vedete am auzit o tânără blondă spunând despre sine: «Eu sunt mai libertină de felul meu». Cred c-ar fi vrut să spună că e jună, belă și de nimeni nu depinde, și i se părea că «libertin» este un sinonim mai pretențios pentru «liber». Pronunțată cu mândrie, propoziția a sunat destul de amuzant
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
că percepția curentă asupra libertinajului e mai degrabă negativă” (Lucia Terzea-Ofrim, recenzie la Didier Foucault, Histoire du libertinage, în Dilema Veche, 11.08.2010). Ambiguitatea semantică actuală e prezentă și în discursul modei: „în această primăvară, femeia Dior este o libertină șic, cu un aspect androgin, dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată și foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au păr scurt și nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotația negativă este anulată
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
Dilema Veche, 11.08.2010). Ambiguitatea semantică actuală e prezentă și în discursul modei: „în această primăvară, femeia Dior este o libertină șic, cu un aspect androgin, dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată și foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au păr scurt și nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotația negativă este anulată sistematic doar atunci când renunțarea la morală este presupusă de intenția mesajului, ca în anumite anunțuri de mică publicitate („Cazare
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
care au păr scurt și nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotația negativă este anulată sistematic doar atunci când renunțarea la morală este presupusă de intenția mesajului, ca în anumite anunțuri de mică publicitate („Cazare gratis pentru studente libertine”).
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
rolul pe care trebuie să-l joace și modelul pe care trebuie să-l imite...” În Anglia secolului al XVIII-lea, romanul luase deja inițiativa liberalizării moravurilor. În Franța, acesta fusese, în același secol, rostul lui Diderot și al scrierilor libertine. În timpul Restaurației, romanele o iau înaintea moravurilor consacrate de tradiție. Ele deschid ochii nu doar indivizilor, dar și societății înseși. Avem un răspuns la întrebarea, deseori pusă în deceniile din urmă, de ce astăzi literatura e doar un personaj secundar în
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
să confirme, rotund, observațiile legate de caracterul scizipar al referințelor culturale din scrisul lui Florin Iaru. Elegant în general, cu toate excesele și bufonadele sale, acesta comite două texte (anume Zile și viol și râs și Uneori mai regret) destul de libertine ca limbaj. Cum cartea a apărut chiar în 1990 (bunul de tipar e din 15 mai), e de presupus că ele vor fi fost scrise în perioada imediat postrevoluționară. În orice caz, cel de-al doilea poem evocă agitația și
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
mărturisirea - alungă oarecum monotonia tăierii firului în patru, având totodată grijă să includă și faza post-traumatică, ulterioară rupturii, jurnalul de vise cu ea, gesticulația îndrăgostitului încă nevindecat (de vreme ce refuză avansurile fierbinți ale unei colege - fata de la Dărăbani - de fapt prea libertină pentru puritatea studentului-geolog), cele câteva întâlniri de-a lungul deceniilor cu de-acum profesoara P. Maniera lui Ion Lazu de a nara prin idei-senzații, minate de patetism și lipsa umorului, se învederează și din faptul că protagonistul cărții iubește precum
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
ar fi jucat șăgalnic. Într-adevăr, cartea a fost scrisă inițial glumeț pentru și despre prietena ei iubită Vita Sackville-West, moștenitoarea unei familii aristocratice deținătoare de mari proprietăți, femeie cu oarecari veleități literare, cunoscută însă în societatea contemporană pentru atitudinile libertine, marcate de personalitatea ei androgină, sau, ca să spunem pe șleau, de orientarea ei sexuală bivalentă. Tânărul nobil Orlando - care-și ia numele de la eroul shakespearian din comedia Cum vă place, deținător al tuturor perfecțiunilor fizice și morale, dar și al
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
preocupare obsesivă sau să crezi, spune T. Mai e o posibilitate: să te gândești că ceilalți vor continua să trăiască. Este în sentimentul ăsta ceva bun - ca și speranța naivă că vei continua să-i interesezi. Citesc (recitesc?) L'ingénue libertine. Deși nu e Proust, există la Colette, în conversațiile mondene, fraze atât de fine încât îți spui că, de fapt, nu-i aparțin ei ci limbii franceze, așa cum degeaba ai încerca să găsești un anumit ton al ironiei seci dacă
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6229_a_7554]
-
pădure infestata de carnivori? De ce nu s-a dus chiar Mama la Bunica sau de ce nu a însoțit-o pe Scufiița Roșie? Nu ni se spune nimic despre nici un tată, deci putem presupune că mama Scufiiței avea niște relații mai libertine și fiica-sa îi stătea în drum. Vânătorul. Nu e un vânător real. Ce practică vânătoreasca e asta: să tai burtă unui lup cu toporul, s-o umpli cu pietre și să-l arunci în râu? Este un personaj imatur
Scufița Roșie, analiza psihologică care te va șoca by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62804_a_64129]
-
să povestesc o serie de istorii de acest fel! Aceste schimbări de opinie nu privesc doar politica, ci și moravurile în general, feminismul mai întâi ascendent, apoi descendent, admirația urmată de dispreț pentru "noul roman", puritanismul revoluționar șters de pornografia libertină, ideea Europei denigrată ca reacționară și neocolonialistă de către cei care apoi au desfășurat-o ca pe un drapel al Progresului etc. Și mă întreb: își aduc sau nu aminte de atitudinile lor trecute? Păstrează oare în memorie istoria acestor schimbări
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
francezi de azi au o părere foarte proastă despre literatura indiferentă la anumite tradiții estetice naționale și cu gust pronunțat pentru prozelitism ( cum este cea semnată de Houellebecq) și purced în schimb la instituționalizarea altor două direcții: autoficțiunea ( unde tradiția libertină și nietzscheană, alături de cea romantică a egotismului se îngemănează cu feminismul) și minimalismul ( unde tradiția avangardistă este îmblînzită de eleganță formală, discreția referinței anatomice și ironie). De pildă, între 21 și 31 iulie a. c. se desfășoară la centrul cultural internațional
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
negat că s-ar fi pronunțat în acest sens, informează Mediafax. „Nu am zis niciodată. Am citit atât de multe lucruri despre ce aș fi zis sau ce aș fi gândit eu încât nu mi-am dat seama câtă energie libertină sau moralistă există în media românească. M-am bucurat. Nu am nicio problemă cu nimeni. Poate fiecare să facă ce vrea atât timp cât respectă legile țării. Nu am comentat în niciun fel, nu am apucat să zic nimic. Ieri, după conferința
Ponta: Mă declar învins de Roxana Golban. Nu sunt apostolul noii moralităţi () [Corola-journal/Journalistic/48982_a_50307]
-
mele apariții în Caietul albastru, de curînd publicat, îmbogățind literatura română de azi. În notele amintite, cel mai des apare Ion Negoitescu, a cărui existența savuroasa umple paginile cărții. El, care cel dintîi vorbea cu atît umor despre condiția să libertina, cu atîtea consecințe pentru el și ceilalți și în general pentru lumea estetică a Bucureștiului. Cel mai bine ne simțeam în prezența lui, - Balotă și cu subsemnatul. Din perioada aceea mi se și trage numele de Costăchel pomenit în Caiet
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]