713 matches
-
dar la persoane mai mature, la el uimea faptul că fiind atât de tânăr era atât de decăzut. Oare ce drum străbătuse în viață, ce influențe sinistre se abătuseră pe cărarea vieții lui, încât pe acel chip numai deslușam nici o licărire cât de mică de omenie ? Dar poate cine știe în străfundurile ființei lui ceva din el încă mai simțea omenește. Văzându-l cum stă așa descumpănit în mijlocul trotuarului în apropiere de mine l-am întrebat: „Nu ai primit nimic?” Ma
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
de fapt culorile multiple ale stărilor pe care le trăiește. Astfel, ca extensii ale propriilor reverberații, artista își dăruiește bucuria de a picta prin: culorile metamorfice ale frunzelor toamnei, bogăția cromatică a florilor de câmp, în fânețele proaspăt cosite, în licărirea apelor din pădurea inundată, în anotimpurile ce se perindă cu ciclicitate și nonșalanță. Artista mai pictează flori. Flori, neasemuit de frumoase! Le simți culoarea și contemplându-le frumusețea, parcă le percepi și aroma. Personal, am iubit dintotdeauna florile. Le-am
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului mă-ntrepătrund cu cerul căutând răspunsul care va lămuri misterul ascuns în fiecare în cosmicele ritmuri găsi-voi bucuria pierdută-n infinituri și-n ele armonia din licăriri de stele desprinde-voi istorii ce-s încrustate-n ele să le preschimb în glorii ca să-nțeleg creația și nașterea, schimbarea, desigur divinația-mi va ușura căutarea și-am să-nțeleg lumina ascunsă-n curcubeu uitând de nehodina netrebnicului eu
MĂ-NTREPĂTRUND CU CERUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348679_a_350008]
-
prezentat, printr-o repartizare riguroasă a poeziilor, sub aspectul conținutului lor, atingând apogeul cu Visul reîntâlnirii, așezat la final, asemenea unui semn de adio încărcat de o firavă speranță ori de resemnare lipsită de ranchiună: Mai sunt în noi doar licăriri, Relicvele unei iubiri, Ce încă dor, însă trăim, Sărmane suflete hrănim Cu AMINTIRI... Nicolaie Dincă se dovedește a fi un autor original, interesant, cu abordări diverse - versuri de factură clasică, versuri albe, fabule și pamflete, dramaturgie. Și-a exersat condeiul
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
rog să mă crezi că eu sunt o femeie cinstită; eu n-am amanți! Îmi iau drept martor pe Dumnezeu că singurul bărbat pe care l-am cunoscut a fost cel hărăzit de soartă drept soț. Dacă a apărut o licărire de vis, acea licărire ești tu pe care vreau să te-ngrop, nu-n romane, ci-n searbăda mea inimă. Cum ai putea tu crede că eu în această seară te-aș fi părăsit pentru acei limbuți și peltici cavaleri
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
că eu sunt o femeie cinstită; eu n-am amanți! Îmi iau drept martor pe Dumnezeu că singurul bărbat pe care l-am cunoscut a fost cel hărăzit de soartă drept soț. Dacă a apărut o licărire de vis, acea licărire ești tu pe care vreau să te-ngrop, nu-n romane, ci-n searbăda mea inimă. Cum ai putea tu crede că eu în această seară te-aș fi părăsit pentru acei limbuți și peltici cavaleri? De ce ești slab acolo
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
fulgerului. Te ridici stingher din scaunul fără spătar, rotești privirea jumătate goală, jumătate plină de visele abia părăsite. Deschizi poarta, privești în cele patru puncte ale crucii în care, ai lăsat trădările, durerile, fricile, fericirile -jumătăți de infinit brodat cu licăriri de speranță, apoi întorci scaunul cu trei picioare și bați un cui în mijlocul spațiului în care așezi, toată greutatea unui trup pe care nu-l mai vrei. Mergi înainte cu el pentru că ești convins că o ruptură a tunelului te-
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
rata niciun prilej de a-i simți trupul aproape. Într-o seară, la lumina lumânărilor, într-o încăpere ce se afla în clarobscur, au făcut din nou dragoste. Rashid a mângâiat-o pe păr, apoi pe piept și, într-o licărire de nebunie, i-a șoptit în ureche, cuprinzându-i lobul cu buzele: „Rashia... Rashia...”. Fata a tresărit la auzul acestui nume, dar nu a răspuns nimic. Brusc, într-o izbucnire de furie, șahul s-a ridicat în picioare și a
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
de deja-vu. Toate au timpul și locul lor, nimic de prisos, nimic lipsă. E foarte important, cu flacăra de sine, să poți să faci Lumină pământului. Dar mai important este, după spusele poetului: „din tot parcul se îmbie o singură licărire / spre ea mă îndrept strângând cu putere din dinți” (pustiul din mine). S-ar putea spune că această singură licărire, este luminița care ne călăuzește spre capătul tunelului, acolo unde ne vom afla cândva. Cu vocea fioros de blândă, poetul
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
să poți să faci Lumină pământului. Dar mai important este, după spusele poetului: „din tot parcul se îmbie o singură licărire / spre ea mă îndrept strângând cu putere din dinți” (pustiul din mine). S-ar putea spune că această singură licărire, este luminița care ne călăuzește spre capătul tunelului, acolo unde ne vom afla cândva. Cu vocea fioros de blândă, poetul, precum profetul, îi admonestează și-i bincuvântă în felul său, nu numai pe oameni: „fiți și voi binecuvântați” - dar și
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
mulți la un bar pentru a bea, ceea ce nu înțelegeam pe atunci, era faptul cum putea să se avânte în atâta stricăciune: beții, preacurvie, bătăi etc. Și totuși să-și mențină acea parte a ființei lui caldă, umană că o licărire de bunătate într-o mare a păcatului. După ceva timp a plecat în Moldova unde locuiau socrii săi, cred că după trei ani, timp în care am lucrat în altă parte în alt oraș am revenit la asfalt, între timp
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
corul comunal. Din partea comunei vorbește dl. V. Dimitriu, președintele comisiei interimare predându-i Diploma de onoare a orașului Dorohoi. Din partea județului dl. prefect Eduard de Burbure arată cu multă pietate amintiri din copilăria sărbătoritului, de când au început să pâlpâie primele licăriri ale geniului muzical. Impresionantă a fost cuvântarea domnului C.N. Iancu, directorul Școlii normale de învățători din Șendriceni, care arată că sărbătoritul e un uns al Divinității, ca să sintetizeze în sublima sa artă tot geniul doinei și al zbuciumului sufletesc de
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
A luminat camera Ca un steag alb. Bulevarde largi Mă așteaptă în ochii tăi, Visele Sunt fără semafoare. ÎNTRE DOUĂ IUBIRI Cerul leagăn, ...Nor de berze. Un glonț rătăcit În castelul de nisip... La slujba stâlpilor Sub naosul cu stele, Licăriri pe ritmuri de infarct Ploaie de scântei sărate. Oare lumea are început? Și ziua de ce este noapte? Iubirea flămândă ca o lupoaică Dă puilor să sugă Înainte să moară. LA COASĂ Vârful coasei dă cep, mustul verdelui se încarcă aerul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
și crăpat de atâta soare. Deși încă dimineață, aerul mirosea intens a pământ încins. Liniștea adâncă, era întreruptă doar de zumzetul miilor de gâze, invizibile totuși în acea lumină orbitoare, care curgea de pretutindeni, inundând pământul și întrupându-se în licăriri roșii, albastre, aurii, de maci albăstrele și spice. Și îi părea că însăși ea, lumina, zumzăie încet, tolănită printre spicele ce-și plecau capetele spre pământ, într-o mișcare de ascultare atentă. În surdină, tropotul ritmic al copitelor, răsuna calm
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
4. Lacul castaniu, cel dinaintea furtunii, lacul pe care ninge toamnă. 5. Acum se prefacea în amintire, îndoita de propunerea ritmului amețitor al jăratecului. 6. Se ivea încet, o pălărie îi acoperea ochii, dar am văzut ieșind de sub pervaz o licărire prin fanta perdelei tipărite greu. Și atunci ochii i s-au aprins înveninați de durerea serii. Fusese doar exercițiul ei de Yoga din grădina învecinată cu iazul căprui. 7. Pentru că nu avea cum să părăsească micul dejun în căutarea unei
DETALII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366371_a_367700]
-
avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau de fiecare dată câtă dreptate avusese! Îi priveam cu admirație fiecare gest, fiecare trăire și tresărire a mușchilor feței, fiecare licărire din privirea lui ageră și inteligentă, pe parcursul relatărilor pline de miez și tâlc, minunându-mă de felul în care transmitea informația și reușea fără prea mult efort să captiveze pe cel ce-l asculta și să-l încânte. Neîntrecut artizan
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
refăcute în fața inginerului. - Așa da ! Dar stai !.... Somația a fost picătura care a umplut paharul. - Stai puțin. Scrii aici, în stânga paginii „ Întocmit, ” îți treci numele și te semnezi ! Vrei să răspund doar eu ?! Dacă în minte ar fi avut o licărire a aprecierii făcută de președinte, cu ceva timp în urmă, s-ar fi conformat întocmai. Dacă ar fi izbucnit într-un potop de vorbe dând naștere unor discuții aprinse ar fi avut, foarte probabil, câștig de cauză. Spre neșansa lui
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
Poteci de vise am să țes din ea,/ Ascunde-n lună iar a ta privire/ Și cuibul meu va deveni o stea.” (...) „Mi-e teamă că adormi în nemurire/ Ascunsă între stele, fără glas,/ În veci te voi chema prin licărire,/Iubirea ta e tot ce mi-a rămas! („Cerșind amintiri”). Rugămințile prin care poeta își cheamă iubitul au devenit tăceri, în”toamna tristeții”, dorințele adorm în „în umbra nerăbdării”, regretele o năpădesc: „Respir dorințe și păcate,/ Privesc la ceas necontenit
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
Dar fericirea e aici, aproape. Horațiu - Toți își cer partea succeselor, dar înfrângerile se trec numai pe seama altuia. Tacit - Acesta e omul, domnilor. Rezistă la multe, dar câteodată îl doboară golul din jur. Octavian Paler - Mergi în viață cu o licărire în ochi, cu un zâmbet pe față și cu un scop măreț în inimă. William James - Cea mai bună cale pentru a-ți împlini visele este să te trezești. Paul Valery - Nu râdeți de proști, fiindcă-și vor închipui că
CITATE MEMORABILE (88) de ION UNTARU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361621_a_362950]
-
a căzut? Într-o societate cu sentimente împietrite, pentru ce vină execută pedeapsa un condamnat cu sentimente umane? Ce jocuri cifrate încarcă pedeapsa lui Gigi Becali atât de greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți? Plânsul nefericiților nu rupe obstacolele libertății unui om aruncat în fundul pușcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roșca îl plânge, îi glăsuiește balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceștia, loviți cândva
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
Oglinda aceasta nu ne poate minți și nici nu se sparge vreodată. „Acest portret al artistului la tinerețe fără bătrânețe - spune Nicolae Băciuț - nu vrea decât să completeze un album al unui destin și al unei opere, cu încă o licărire de viață. E o clipă recuperată din actul de identitate al unui poet. Poate cel mai mare după Eminescu, cum spunea cineva. Un poet adevărat. Care a trăit ca un poet și a murit în numele poeziei. Și care a rămas
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
solitudinea efectului în creație al poetului. El depășește dimensiunea telurică, se unește cu spațiul cosmic, ondulează regretul și îl coboară în sufletele oamenilor. În inima lui am putea crede că există două fonduri: luminos, care se revarsă în mediu prin licăririle ochilor și întunecos, care vuiește prin voce în unde sonore, perturbând existența. Orice vibrație rezultă din melancolie și distruge în poezia bacoviană normalul, transformându-l în regret. Regretul este tocmai taina funerarului pe care îl adâncește în lumesc: O femeie
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
ce-n vraja-i ne prinde, omături pornite să cearnă cu pacea din sfinte colinde. Iubește-mi trăirea-n escală pe-a ploii tulpină stelară! Iubește-mă-n toamna vernală și-n roua răcorii de vară. FEMEIE, FLOARE DE CAIS Licăriri seducătoare, gust de miere adunând, Opalină zeitate pe-anotimpuri lăcrimând; Tu, făptură diafană, dalbă floare de cais, În livada vieții mele, ești poema ce n-am scris. Parfumatele ocheade strâng toți fluturii din crâng Și-n eterică simțire, îngeri în
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
-un bostan- deasupra e ceața (IV) Amețit de rășină fluturele visează— vârtej de polen Murmurul sevei în măr— imnul naturii cântat în Prier Cercuri pe apă— dansează gâzele în pădurea de alge Pe zidul vechi al casei fluture galben— o licărire Nimeni pe bancă în parc— din pământ iese cărăbușul de mai Bastonul bătrânului lângă perete— se-aprind licurici Stropit de rouă— busuiocul atinge sânul fecioarei (V) S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada Pe geamul vagonului lucesc
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
bară en illusion? Ett spöke - i ögonblickets glimtar - Eller en skugga av en illusion blând illusioner. UMBRE DE ILUZII M-ai hrănit atâta timp cu iluzii, încât mă întreb dacă nu sunt și eu doar o iluzie? o nălucire - în licărirea de-o clipă - sau o umbră a iluziei printre iluzii. VEM ÄR JAG? Jag kommer aldrig att veta vem jag är så länge mitt minne är graven av mină oräkneliga återkomster. Men jag vet att jag kommer att återfödas varje
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]