2,130 matches
-
limfatici au dezvoltarea maximă în copilărie până la pubertate, apoi involuează lent până la transformarea scleroadipoasă de la bătrânețe. În ganglioni, pătrunde prin zona convexă, mase aferente limfatice de unde limfa se filtrează în sinusurile subcapsulare, perifolicular, medular, sinusuri care confluează în două vase limfatice eferente care părăsesc ganglionii prin zona concavă (în zona hilului). Circulația sanguină nutritivă a ganglionilor, este formată din: artera aferentă - care pătrunde prin zona hilului, se ramifică repetat în arteriole și capilare, formând câte un plexus bogat, în jurul foliculilor. Sângele
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
interior parenchimul. Pe fața internă, capsula prezintă mai multe travei conjunctivo vasculare, care împart ganglionii în compartimente inegale. Sinusurile subcapsulare - se află între capsulă și parenchim, fiind format dintr-o rețea de fibre reticulinice în care se deschid unele aferențe limfatice, la nivelul sinusurilor având loc o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
deschid unele aferențe limfatice, la nivelul sinusurilor având loc o primă filtrare și barare a microbilor și celulelor canceroase. Stroma - este o rețea reticulinică tridimensională cu două tipuri de ochiuri: ♦ ochiuri alungite și tapetate cu celule reticulo-endoteliale, formând capilarele sinusoide limfatice, capilare care, împreună cu limfocitele vecine, formează țesutul limfoid lax (lacunar) - cu rol de filtrare a limfei. ♦ ochiuri rotunjite, poligonale, căptușite cu celule reticulare fixe, în care se găsește parenchimul limfoid ganglionar, format din țesut limfoid dens. Parenchimul - răspândit în toată
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
macrofag - care participă la prelucrarea antigenelor fagocitate ♦ celule foliculare dentritice - cu prelungiri lungi citoplasmatice în care antigenul este reținut timp îndelungat Originea limfocitelor din ganglioni, este triplă: majoritatea sunt autohtone, dar există și o populație alohtonă - ajunsă în ganglioni pe cale limfatică sau sanguină (limfocitele ,,T”). Părăsirea ganglionilor limfatici de către limfocite are loc pe cale limfatică și sanguină, când ele străbat pereții venelor postcapilare. Pentru investigarea tipurilor de celule din ganglionii limfatici se efectuează adenograma - ce rezultă din examenul calitativ și cantitativ al
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
citoplasmatice în care antigenul este reținut timp îndelungat Originea limfocitelor din ganglioni, este triplă: majoritatea sunt autohtone, dar există și o populație alohtonă - ajunsă în ganglioni pe cale limfatică sau sanguină (limfocitele ,,T”). Părăsirea ganglionilor limfatici de către limfocite are loc pe cale limfatică și sanguină, când ele străbat pereții venelor postcapilare. Pentru investigarea tipurilor de celule din ganglionii limfatici se efectuează adenograma - ce rezultă din examenul calitativ și cantitativ al frotiurilor obținute prin puncție ganglionară și colorare May Grunwald Giemsa. Pe lângă funcțiile de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ochiuri mici și cu structură în două moduri: o rețea în jurul ramificațiilor arteriale, care formează teci perivasculare limfoide timodependente; nodulii (foliculii) splenici (corpusculii Malpighi), sunt echivalenții foliculilor limfoizi din ganglioni și sunt bursodependente. Dacă foliculii limfatici erau dispuși în sinusurile limfatice, foliculii splenici se găsesc în jurul unei ramificați arteriale (arteriole). Ca structură și evoluție, foliculii limfoizi ganglionari și splenici sunt asemănători la naștere, dar și țesuturile limfoide amigdaliene și intestinale au aceeași structură și se numesc - foliculi primari - cu aspect uniform
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
un determinant antigenic oarecare pot aparține la doi izotopi diferiți (exemplu imunoglobulina M și imunoglobulina G), dar poate avea același idiotip, dacă provin dintr un singur individ. S-a dovedit recent că, pentru neutralizarea limfocitelor izolate de la pacienți cu leucemie limfatică cronică, se găsesc atât receptori imunoglobulinici M și imunoglobulinici D, ei prezentând aceeași specificitate idiotipică. 3.4. DESCRIEREA CLASELOR DE IMUNOGLOBULINE Imunoglobulinele sunt proteine heterogene, în special în raport cu greutatea moleculară. Aceasta se datorează atât diferențelor în structura lanțului „H”, cât
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
terapeutice și vindecarea pranică sunt câteva exemple ale terapiei energetice. Automasajul anumitor puncte de pe corpul nostru conduce la eliberarea de endrofine, hormoni produși de organismul uman, denumiți „hormonii fericirii”. Acești hormoni facilitează destinderea sistemului nervos central, favorizează circulația venoasă și limfatică, conferă o senzație de bine, prin calmarea durerilor și migrenelor, datorită proprietăților lor analgezice. Exercițiile fizice practicate în mod regulat contribuie de asemenea, la creșterea secreției de endrofine, considerate ca fiind drogul natural fabricat de organismul uman, însă care nu
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
circulației spre inimă iar pe gât se îndreaptă de la cap spre omoplați și umeri. Principalul și cel mai important efect al alunecărilor este activarea circulației sângelui din venele și capilarele superficiale, accelerarea scurgerii limfei în spațiile intercelulare și pe căile limfatice. Alunecările ample și ușoare executate ritmic sau însoțite de vibrații pot să diminueze iritabilitatea unor persoane sensibile și să scadă durerea sau contracția musculară a regiunii sau a segmentului masat. Aplicându-se netezirea înaintea altor manevre mai puternice se obține
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
proprietăți antibioticeă și se folosesc în băi locale indicate tratării bolilor de piele. Băile de plante medicinale sunt utile într-o serie largă de afecțiuni datorită faptului că prin tegument sunt absorbite multe substanțe active, care apoi intră prin circulația limfatică și sanguină în întregul organism, explicându-se astfel acțiunea lor terapeutică. Pentru afecțiuni reumatice se recomandă băi cu coajă de salcie, din care se face un decoct concentrat cu 100g/l, care se adaugă în apa de baie. În același
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Efectele terapeutice ale factorilor marini (apa de mare, aerosolii, atmosfera încărcată cu ioni negativiă se concretizează prin stimularea nutriției celulare, printr-o revigorare generală și prin îmbunătățirea asimilării substanțelor minerale. Băile marine au un efect tonifiant asupra circulației sanguine și limfatice, favorizează eliminarea toxinelor din organism prin creșterea cu 10-15% a metabolismului. Apa de mare are efecte antiinflamatorii și intensifică metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, calciului și fosforului. Deosebit de reconfortante sunt dușurile cu apă de mare, băile calde sau masajele, care se
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor nutritive, în condiții bazale și de activitate, rolul circulației capilare cuprinde și aspecte particulare, cum ar fi implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Hg (Po luminală), la care se opune o presiune însumată de 21 mm Hg, iar presiunea rezultantă este negativă (7 mm Hg), determinând reabsorbție, ce reprezintă 9/10 din lichidul filtrat, restul de 1/10 revenind în circulație prin intermediul vaselor limfatice. Presiunea hidrostatică la nivelul capilarului depinde de presiunile arterială și venoasă, precum și de rezistențele pre și post-capilară, astfel că o creștere a presiunii venoase influențează mai puternic presiunea în capilar decât o creștere similară a presiunii arteriale, datorită rezistenței scăzute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându-se în proporție de ~85% prin capilarele sanguine și restul prin cele limfatice. In circulația pulmonară se produce absorbție pe tot parcursul capilarului, iar limfa se formează la acest nivel sub acțiunea unei cantități de proteine plasmatice ce trece în interstițiu. Coeficientul de filtrare capilară este factorul de proporționalitate k din formula debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în atrii. 16. Circulația limfatică Sistemul limfatic este o cale derivată de drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
drenaj a lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]