KorAP: Find »[drukola/base=lingual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...16 >

399 matches

Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

Virusul Herpes simplex poate determina leziuni orale fie primare (gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

100 ml/oră la copil ; urină trebuie să fie nonglicozurică și să nu fie rezultatul unei încărcări osmotice pentru a reflecta corect perfuzia tisulara), hematocritul (Ht = 40 60), presiunea venoscentală, puls, TA, dar și semnele clinice ale deshidratării (aspectul mucoasei linguale, persistentă pliului cutanat etc.); echilibrul acidobazic: acidoza metabolica persistentă indică o perfuzie inadecvată și necesită creșterea volumului de fluide administrate (o excepție este acidoza secundară intoxicațiilor cu monoxid de carbon, când acest indicator nu mai reflectă corect volumul circulant). Alegerea

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183

insuficiență cardiacă cronică, bronhopneumopatii, paliditate șoc hemoragic, anemie Biermer, icterul, etc.), cicatricele postoperatorii, elasticitatea (pliul cutanat abdominal poate fi leneș sau persistent evidențiind o deshidratare mai mult sau mai puțin gravă; aceasta este confirmată și de aspectul „prăjit” al mucoasei linguale, jugale, hipotonia globilor oculari și de absența sau reducerea diurezei oligo-, anurie). Peteșiile, echimozele pot trăda o tulburare de coagulare. c. Țesutul celular subcutanat: gradul de dezvoltare al acestuia va confirma aprecierea stării de nutriție prin IMC; se explorează prin

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
acesteia sau creșterea în amplitudine poate semnifica dezvoltarea unei tromboze venoase profunde, infecția plăgii, viroză respiratorie, etc. Febra neregulată, cu valori mari 39-40șC, este caracteristică pentru supurațiile profunde. Aprecierea stării de hidratare se realizează prin: măsurarea diurezei, aspectul urinei, mucoasei linguale, pliul cutanat abdominal; astfel în deshidratare urina este în cantitate redusă (sub 500ml/zi), concentrată, hipercromă, axilele sunt uscate, pliul cutanat „leneș” ori persistent, globii oculari hipotoni. Examenul aparatului respirator și cardio-vascular poate evidenția infecții bronho-pulmonare, aritmii, hipotensiune etc. Drenurile

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289

îi urmează cea a musculaturii somatice. Ea începe în general la 3-4 ore după moarte și este completă după 20-24 ore. Instalarea rigidității se face în ordine anteroposterioara, după Legea lui Nysten, fiind afectați inițial mușchii capului (pterigoidienii, maseterii, mușchii linguali și laringieniă apoi musculatură cervicala, a trenului anterior, a toracelui și a abdomenului și în final, musculatură trenului posterior. La animalele moarte prin spânzurare, rigiditatea se instalează începând cu partea proximală a corpului (Jivănescu I și Paul W., 1973Ă (vezi

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
salmoneloza cât și în limfonodurile și rinichii porcilor cu pesta (Fig. 2.25, Fig.2.26Ă. Fig. 2.25. Cistita hemoragica acută la câine (După Thompson, 1984Ă Fig. 2.26. Glosita hemoragica în bluetongue la oaie. Infiltrații hemoragice în papila linguala (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamația hemoragiconecrotică este o formă mixtă, în care exsudația hemoragipară alternează cu zone mai mult sau mai puțin întinse de necroza. Aspectul este caracteristic în limfonodurile retrofaringiene și mezenterice la porcii cu antrax, în pulmonii

PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro-papulo-eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
evoluției. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 77 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 5.1 Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
înaintea debutului parotiditei urliene se poate instala un sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 106 submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

și limba așezată pe palat s-au consolidat, se efectuează exerciții de respirație verbală, cu inspirație pe nas și expirație prelungită pe gură asociate cu pronunțarea prelungită a unor vocale. Exerciții de gimnastică fono-articulatorie cuprinde exerciții de gimnastică facială, gimnastică linguală, exerciții de pronunțare a fonemelor și exerciții de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
o curgere continuă și lentă prin narine. O oglindă așezată orizontal în dreptul buzei superioare este aburită pe ambele fețe: pe fața superioară de fluxul de aer nazal, iar pe fața inferioară de fluxul de aer oral. În cazul unei ocluzii linguale neermetice a cavității bucale, fonemul n nu se mai produce. Articularea lui n se exersează în silabile de tipul vocală-n unde are o poziție favorizantă în obținerea sonsorizării, după care îl introducem în cuvântul și propoziția de unde a fost

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
plată, arătând logopatului ca limba este „mușcată' între arcadele dentare, într-o atitudine de zâmbet larg. - poziționarea limbii cu o spatulă în timpul emiterii vocalei e cu ridicarea mandibulei până la ocluzia completă interdentală a limbii;indicarea zonei de contact a ocluziei linguale se poate face prin badijonare cu un tampon de vată muiată în suc dulce sau acru sau prin trecerea pe sub arcada dentară superioară a unei bomboane tip acadea; - se acceptă ocluzia interdentală la începutul exerciților, urmând ca retragerea limbii în spatele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
lățită, pe alveolele inferioare, maxilarele ușor deschise, se suflă puternic în expirație pe gură; - exerciții de formare a aspectului de „jgheab' și „lingură' a limbii prin imitația logopedului și cu ajutorul unei spatule din lemn; - exerciții de continență laterală a ocluziei linguale prin expulzia în chivetă a unei „guri de apă'; - mișcări de apăsare a limbii pe alveolele inferioare și pe alveolele superioare; - mișcări de apăsare a limbii pe bolta palatină cu retenția unei bomboane de tip acadea. 4. Exerciții pentru maxilare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
vârfului limbii de pe alveolele incisivilor superiori și, datorită atitudinii semirelaxate, îi imprimă o mișcare de vibrație scurtă, care se transmite datorită elasticității ei în întreg planșeul bucal. Ocluziile repetitive sunt de intensitate foarte slabă și de durată scurtă. Simultan, vibrației linguale i se adaugă și vibrația laringeană responsabilă de caracterul sonor al fonemului. Astfel se pronunță fonemului r anterolingual, ca sunet de bază pentru limba română. Ocluzia - dezocluzia vibrantă responsabilă de producerea sunetului r poate fi evidențiată prin lipirea unei benzi

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de hârtie pe vârful limbii, iar prin palparea vibrațiilor laringo-linguale logopatul se edifică asupra sincronizării și producerii lor. Dat fiind frecvența de utilizare 7,41% - al II-lea sunet ca frecvență după e - apare necesitatea emiterii corecte a fonemului r lingual ca o condiție esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Odată deprins, sunetul r are calitatea că nu se pierde niciodată. Fonemul r obișnuit se produce prin vibrarea vârfului limbii, dar mai există și alte variante: r labial - produs prin vibrarea buzelor, și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
posterior al laringelui. Fonemul r anterolingual are un caracter distinct care asigură transparență sunetelor învecinate prin ușurința de transfer interfonemic al articulării, pe când fonemul r articulat labial sau velar crează o dificultate în legătura interfonematică și îngreunează inteligibilitatea. Deprinderea vibrației linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale este modul de plasare și consistența contactului lingual, precum și modul de dirijare a aerului. Conștientizarea poziției limbii se face prin vizualizarea pronunției consoanei la logoped cu deschiderea maxilară mai mare și capul în extensie și prezentarea unui film demonstrativ cu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale este modul de plasare și consistența contactului lingual, precum și modul de dirijare a aerului. Conștientizarea poziției limbii se face prin vizualizarea pronunției consoanei la logoped cu deschiderea maxilară mai mare și capul în extensie și prezentarea unui film demonstrativ cu simularea poziției și acțiunii limbii în articulare sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și comandăm logopatului un expir scurt și mai energic care va permite să desprindă limba într-o acțiune vibrantă. Uneori, poziția deschisă a pronunțării vocalelor poate permite obținerea vibrantei r prin asocierea acestora în silabele: ro, ru. Deprinderea sincronizării vibrație linguale cu fonația laringiană Uneori sunetul emis de surdomuți conține un aspect de vibrație linguală dar nu conține nici un element de fonație laringeană. Dacă palparea vibrațiilor submaxilare, care sunt unele din cele mai puternice vibrații percepute în articulare, nu au dat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limba într-o acțiune vibrantă. Uneori, poziția deschisă a pronunțării vocalelor poate permite obținerea vibrantei r prin asocierea acestora în silabele: ro, ru. Deprinderea sincronizării vibrație linguale cu fonația laringiană Uneori sunetul emis de surdomuți conține un aspect de vibrație linguală dar nu conține nici un element de fonație laringeană. Dacă palparea vibrațiilor submaxilare, care sunt unele din cele mai puternice vibrații percepute în articulare, nu au dat roade, se poate obține sonorizarea prin transferul interfonemic al vibrației consoanelor și vocalelor vecine

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
unele din cele mai puternice vibrații percepute în articulare, nu au dat roade, se poate obține sonorizarea prin transferul interfonemic al vibrației consoanelor și vocalelor vecine în pronunțarea grupurilor bra, dra sau a cuvintelor brad, drag, vreau. Deprinderea r-ului lingual prin corecția r-ului labial sau velar Deprinderea r-ului lingual este esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Nu trebuie să limităm obținerea sa doar într-o lecție. Deși schema motorie este complexă este de recomandat să se exerseze pronunția lui încă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dat roade, se poate obține sonorizarea prin transferul interfonemic al vibrației consoanelor și vocalelor vecine în pronunțarea grupurilor bra, dra sau a cuvintelor brad, drag, vreau. Deprinderea r-ului lingual prin corecția r-ului labial sau velar Deprinderea r-ului lingual este esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Nu trebuie să limităm obținerea sa doar într-o lecție. Deși schema motorie este complexă este de recomandat să se exerseze pronunția lui încă din primele lecții. În general, toți elevii surdomuți ajung să rostească

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]