2,625 matches
-
bază informații obținute din SUA de serviciile secrete sovietice, dar au fost descoperite noi soluții tehnice, astfel că în final a rezultat o bombă superioară celei americane. Marți, 12 august Lingvist și filolog eminent În anul 1933 a murit eminentul lingvist și filolog român Alexandru Philippide, creator al școlii filologice ieșene, membru al Academiei Române. Opera sa fundamentală este considerată „Originea românilor“ (2 vol.), dar trebuie amintite și „Istoria limbii române“, „Principii de istorie a limbii“ sau „Gramatica limbii române“. Timp de
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
în sensul de ierarhi ai spiritului. Firește, actul de creație artistică este unul strict individual, dar orice creație presupune o anumită experiență de viață și o treaptă de instruire, oferite generos de universitate. Universitatea - sub auspiciile primului ei rector român, lingvistul Sextil Pușcariu - a fost în măsură să pregătească, să stimuleze și să întrețină creația literară a Transilvaniei, veștejind orice aserțiune răuvoitoare despre capacitatea de originalitate a românilor, născuți, după unii, să fie și să rămână supuși. Universitatea a devenit - demonstrează
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
vot admiterea României ca membru cu drepturi depline al acestui organism. Astfel, România a realizat unul din primii pași importanți în procesul de aderare la structurile euro-atlantice. Luni, 29 septembrie IORGU IORDAN În urmă cu 115 ani s-a născut lingvistul și filologul român Iorgu Iordan. Licențiat al Universității din Iași, și-a continuat studiile la Berlin, Bonn și Paris. A pus bazele Institutului de Filologie Română „A. Philippide“ din Iași; a fost director al acestuia, apoi al Institutului de Lingvistică
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
o fabrică la Magdeburg, o uzină la Rheinhausen (care a devenit cea mai mare din Europa) și a pus pe picioare șantierul naval la Kiel. Miercuri, 18 februarie NICOLAE DRĂGANU În urmă cu 120 de ani s-a născut filologul, lingvistul și istoricul literar Nicolae Drăganu. A publicat cel dintâi studiu monografic consacrat compunerii ca procedeu de îmbogățire a vocabularului românesc, a scris numeroase studii asupra literaturii clasice în revistele vremii, a publicat texte de literatură veche și lucrări de sintaxă
Agenda2004-7-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282076_a_283405]
-
în 1930, a fost general de corp de armată și viceamiral. În 1938 s-a căsătorit cu o femeie divorțată și a fost nevoit să părăsească România, luându-și numele de Nicolae Brana. Cultivarea limbii Acum 15 ani a murit lingvistul Alexandru Graur, membru al Academiei Române. A adus contribuții foarte importante în domeniul etimologiei și onomasticii, a studiat evoluția limbii și a fost preocupat de cultivarea ei. Joi, 10 iulie Schismă În anul 1533, papa Clement VII l-a excomunicat pe
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
niciunde, în scriptele cercetate ale vreunei biserici ortodoxe sârbești din România sau Serbia, vreo notiță care să confirme faptul că Dimitrije Obradović, cunoscut îndeosebi sub numele de călugăr Dositej, s-ar fi născut la Ciacova, județul Timiș. Concluzia îi aparține lingvistului Mirco Jivcovici, un eminent dascăl de limba sârbă la Universitatea din București. De altfel, chiar pe fațada casei memoriale de la Ciacova există două date de naștere, pe două plăci memoriale diferite. Pe cea în limba sârbă scrie ca an al
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
lucrări de doctorat, pe care le-au citit, doar conducătorii, din rațiuni lesne de înțeles. În ceea ce privește opera propriu-zisă și restituirea ei, ne aflăm într-o nefericită situație încă din 1976, când a apărut primul volum sub îngrijirea total neinspirată a lingvistului și filologului Al. Andriescu, un cunoscător, îndoielnic, al creației lui Gib. I. Mihăescu, așa cum a probat-o, recent, și criticul literar Ion Simuț în paginile revistei România literară. Aceste sumare și indulgente observații mi-au fost sugerate de relectura celor
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
totul aparte în peisajul continental. Seminții, culturi, obiceiuri se întrepătrund aici într-un conglomerat de un eteroclism unic, lumea latino-eleno-slavă devenind după țarate, voievodate, bănate, jupânate, cnezate și alte „ate“, bașca pașalâcuri, monarhii sau republici, un tal-meș-balmeș în studiul căruia lingviștii, etnografii etc. sunt cuprinși ca într-un nou Labirint al lui Dedal. Un mixtum-compositum așadar, acest spațiu balcanic, tributar întru totul istoriei sale mai schimbătoare decât o femeie frumoasă, un melanj câteodată intenționat din rațiuni politice, alteori pentru că „așa ne-
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
românește. Vorbind despre aromâni, cineva spunea că singura diferență dintre ei și români este un „a“ protetic. Cei mai numeroși dintre ei - farseroții - își spun însă, simplu, rămâni, ceea ce denotă existența unei conștiințe populare privitoare la apartenența lor la românitate. Lingvistul german Gustav Weigand a fost primul care i-a numit aromâni și, de atunci, acest termen s-a încetățenit. În prezent se mai poate vorbi sigur de 500-700 de mii de vorbitori ai dialectelor aromânești la sud de Dunăre, împărțite
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
dinspre cărțile populare spre plăsmuirile folclorice, nu și invers. Cunoscând până la exhaustiv bibliografia și datele biografice ale autorilor, Iordan Datcu ține să facă un act de dreptate, aducând la lumină adevăruri, în timpul comunismului, ocultate: faptul că un remarcabil etnolog și lingvist, precum Petru Caraman a fost interzis și prigonit, sau ca personalități de mare anvergură, ca Vasile Voiculescu, Anton Golopentia, Harry Brauner, Ion Diaconu au fost deținuți politici. , apărut la Editură Saeculum I. O., este un fundamental instrument de lucru, realizat
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
sau sînt din categoria celor care publică peste tot precum H. Zalis. Textele lor, pe teme în care sînt specialiști, sînt interesante și bine scrise. * Dintr-un alt unghi de vedere, revista ecumenica ar putea fi obiect de studiu pentru lingviști și psihologi, un material bogat în acest sens oferind contribuțiile directorului și redactorului șef. Primul a înlocuit limba de lemn comunist cu lemnul de esență popeasca, la fel de găunos cît timp e folosit că unealtă primitivă de propagandă. O iasca fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Basarabia din trupul țării noastre. Noua carte a d-lui Michael Bruchis, o culegere de studii, are un caracter polemic mai pronunțat, păstrîndu-se însă în cadrul acelorași dramatice preocupări. Autorul nostru polemizează, pînă a atinge zonele pamfletului, cu acei istorici și lingviști din Basarabia, care denaturează adevărul. Uneori chiar se reface istoricul acestei manipulări, făcîndu-se referiri la pseudolingvistul I. Ceban, la rolul nefast al Institutului de Istorie al RSS Moldovenești, la aberantă teorie a unui Mohor care s-a străduit să demonstreze
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
care se pretează a fi util, azi, antiromânismului din Basarabia. Autorul nostru, dl Bruchis, da lungi liste de autori care, în diferite perioade, au slujit acolo Diavolului. Dar citează și nume de istorici adevărați - că dl A. Mosanu, S. Madievschi, lingviștii S. Berejan, N. Mătcas și scriitori că I. Drută, Grigore Vieru, N. Dabija, D. Matcovschi, I. Hadîrcă, A. Busuioc, - care au apărat, în Basarabia, valorile românești - cu multe și mari riscuri - și continua să le apere. Referindu-se la românofobi
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al Stilisticii sale din 1944. Examinînd listele bogate de exemple furnizate de cei doi lingviști, se observă că nu sînt multe formațiile expresive anterioare care să intre în modelul construcției cu prepoziția de: un aparent similar bine de bine a fost deja explicat de Iorgu Iordan că frază eliptica, în care de e conjuncție ("e
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
în sine este fluenta și decisă, cuceritoare, așa cum mai era numai frază lui Mircea Eliade. După câteva decenii de ședere la Paris, Dumitru Tepeneag se doveste a fi un desăvârșit și exuberant cunoscător al limbii române, îndeosebi al celei vorbite. Lingviștii ar putea extrage și studia din textele sale sute de expresii de genul: "ne-a dus pe toți cu zăhărelul", "nu mișcați în front!", "ne-am legat la cap fără să ne doară", "se oțări la el", "singurul care a
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
Z. Ornea Spirit de Renaștere, prin enciclopedismul și varietatea preocupărilor, Hașdeu este, după caracterizarea lui Călinescu, "un geniu universal și se poate afirma că a izbutit aproape peste tot". Acest monstru de erudiție, cunoscător a nenumărate limbi, filolog, lingvist, istoric, folclorist, prozator, poet, dramaturg, publicist, care știa totul pînă la detaliu în domeniile științifice în care s-a ilustrat a fost, totuși, un autodidact. Nu și-a terminat, la Chișinău, măcar liceul și nici facultatea juridică a universității din
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
inteligența, dar comunicarea abila și aleasă este semnul de manifestare a unei minți strălucite. Cele două - vorbire și inteligența - nu pot exista una fără cealaltă. Iată cum încă din secolul al XVII-lea Baltasar Gracian descoperea un principiu pe care lingviștii moderni l-au stabilit că teorema fundamentală abia mult mai tîrziu, catre începuturile secolului nostru. Respectul lui Gracian pentru vorbire ține de o atitudine mai generală existența în secolul al XVII-lea, nu reprezintă doar poziția lui individuală. La vremea
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
Pe urmă, am avut o idee clară în ce privește misiunea mea de scriitor: să fiu martorul existenței etniei mele, să las posterității o probă, o mărturie de viață romanșă. Chiar și romanele istorice sunt axate pe viața reală. Prof. Arnold Spescha, lingvist, scriitor, muzician, mi-a fost elev. El mi-a furnizat o serie de documente și fotografii pentru romanul meu istoric Bârlogul vulturilor. Acțiunea romanului se petrece în satul lui natal, la Pigniu, iar generalul rus Suvorov a stat chiar în
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit, în ultima vreme, polemicile pe tema folosirii unor cuvinte și expresii în presa scrisă și, mai ales, în mass-media. Polemici este, poate, mult spus. Mai degrabă, dispute. Ele nu au antrenat lingviști, ci ziariști și oameni politici. O discuție serioasă e cu atît mai necesară, cu cît discursul (și vocabularul) public au o mulțime de implicații morale și sociale. S-a ajuns la invocarea cenzurii pentru a bloca vulgaritățile tot mai frecvente
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al doilea război mondial. Cu toate deosebirile dintre ei, maiorescienii noștri critici au avut, cu toții, pregătire filosofica sau literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
volumul citat; în ansamblu, e vorba de texte apărute în perioada 1949-1952 în "Lupta de clasă", "Scînteia", "Cum vorbim", "Studii și cercetări lingvistice" etc. Multe din textele articolelor de critică, direcție și demascare, exprimînd "revoltă", "durere" sau "indignare" față de ingratitudinea lingviștilor care au "înșelat așteptările maselor populare" (p. 76), care "au înșelat nădejdile puse în știință și în devotamentul lor" (p. 85) anunțau sau confirmau represiuni, epurări, suprimări de reviste și interziceri ale apariției unor cărți (tipărirea în forma propusă a
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
a constitui o surpriză, e întotdeauna frapanta în asemenea selecții de documente de epocă bruscă modificare semantica a termenului științific, care își pierduse atributele constituite de tradiție pentru a deveni simplu indiciu al respectării dogmei în vigoare la momentul dat. Lingviștii cei mai importanți, autoritățile științifice în domeniu - în primul rînd mării absenți - Sextil Puscariu, I.-A.Candrea, Sever Pop -, apoi Al. Rosetti, I. Iordan, Al. Graur, în fine elevii lor - sînt acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism, imperialism, fascism; scrierile lor au caracter retrograd, antipopular, antinațional, antiștiințific, șovin, necombativ, neprincipial, nemarxist; tot ceea ce îi privește și nu e vădit negativ trebuie precedat de semnalul distanței demascatoare: "așa-ziși lingviști istorici ai limbii" (p. 75); "un dicționar așa-zis ăacademică" (p. 76), "așa-zișii lor elevi" (p. 77). Adevărată știință e în schimb "combativa", "intervine activ", "ia atitudine". Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi - ocupație oricum retrogradă
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
la lectoratul de limbă, literatura și cultură românească de pe lângă catedră de romanistica a Universității din München, unde avea să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România și Germania, la care a asistat și celebrul lingvist și istoric literar romanist Karl Vossler, Virgil Tempeanu (1888-1985) avea deja în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis (Imnuri către noapte, 1914 și Cântări religioase, 1930), Goethe (Iphigenia în Taurida, 1925), Fr. Grillparzer (Sappho, 1927, Medea, 1930
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]