27,087 matches
-
alcoolului, în urma unor divergențe privind muzică rock, s-au luat la ceartă, unul dintre aceștia lovindu-l pe un altul cu un scaun în cap”, a mai spus Pralea. Cei trei tineri sînt cercetați pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice și lovire sau alte violențe. Sursa: Cotidianul Ziarul de Iași | Autor: Adrian Opriș
S-au luat la bataie in fata barului din cauza muzicii [Corola-blog/BlogPost/94468_a_95760]
-
contact. Majoritatea românilor sunt obișnuiți că de 1 mai să iasă la grătar cu prietenii sau să iasă la distracții noctrune, eu unul prefer un 1 Mai pe Transfăgărășan, o plimbare în natură, un peisaj cum doar în filme vezi, liniște și relaxare. În apropierea Hotelului Piscul Negru sunt mai multe atracții turistice locale: 3 Peșteri declarate monument al naturii, Cetatea Poenari, Lacul și Barajul Vidraru, Cascadă Capră, Lacul Capră și Lacul Bâlea. Cred că le-am vizitat pe toate, dar
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
Dragostea mea pentru tine este ca un cer senin după o dimineață înnorata, ca roua în zori de zi, ca razele soarelui de primăvară, ca florile din luna mai; vocea ta îmi aduce bucurie în suflet și gindul la tine liniște. Te iubesc! 9. Oricât de simplu, pe atît de complicat, sper ca îndată ce-ai văzut mesajul, ai închis ochii și în gândul tău m-ai sărutat. 10. Dacă iubirea mea s-ar măsură, îți spun acum, dragul meu, că
Mesaje de Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94705_a_95997]
-
umed de pe inima scrijelată în joacă cu un briceag și le-am stricat forma colțuroasă și încruntată și le-am luat sânge și le-am stors de lumină și de poveste și ele tot nu se vindecă de prea multă liniște de prea multă moarte dar eu frământ pietricele în palme în zilele fără tine și încerc să găsesc o limbă în care să îți vorbesc și tu chiar să mă înțelegi când îți spun că nu există sfârșit pentru că există
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
Să nu spulbere-ntre noi însutite corăbii Încărcate cu miere și fum. Cine m-ar crede că până și astă ninsoare O presimțisem acut, ca pe-o durere în coaste Doar pe jumătate adevărată Și fiecare atom de zăpadă sparge liniștea lunii Dând ora exactă-n cetatea de frig. Nu vreau s-o aud și de aceea nu te strig, Adorm precum caii-n picioare Altminteri, dacă te-aș privi, aerul ar sângera Și de-acolo-ar începe clipa încă nerepetată
Poezie by Carmen Focșa () [Corola-journal/Imaginative/3554_a_4879]
-
s-o termini ca pe o luptă plină de speranță (mi-a spus prințesa mea gabriela ) jucându-se cu gândul său din viitor clipele incluse pretutindeni (aripioare de îngeri în supa dorinței) ni se transmit și ne inspiră Sugestie cu liniștea morții într-o mână și cu neliniștea vieții în cealaltă echilibrez partea nesupravegheată de nimeni încerc să însăilez strigătul singurătății doza mea de responsabilitate goliciunea mea tristă și neconsolată și sugerez oricui să renunțe
Versuri by Teodor Preda () [Corola-journal/Imaginative/3630_a_4955]
-
au mângâiat abia pieptul: simțeam apa urcând prin platoșă Palmele ei delicate preiau greutatea fierului, parcă și scutul și-a pierdut firea În giulgiul Eufratului. Dinspre sud se aude larmă și mirosul de carne friptă săgetează întunericul nopții Înaintăm în liniște, doar Selene tovarășă, iubită, soră Mă știți prea bine, sunt legendarul copil spartan care furase vulpea Fiara mi-a intrat în carne, a scormonit cu botul însetat prin carnea pântecului Până s-a oprit în piept, acolo o port cu
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
vreascuri putrezite doar carnea luminii e trează lacrima ta adormiți nebunii în regele lear scapătă grija frumoasă a tresăririi apa părăsită din ciuturi somnul vulnerabil al fecioarelor în așteptarea învingătorilor lasă răsplată învinșilor vicleșug moștenit după trădare bătaie clopotului în liniștea copilăriei mai tânăr cuibului de vulturi împletește-n gard de nuiele clipele zilei poartă stăpânii somnului frica învinșilor aprinde rug numele lor înșiră ecoul formă de pieptene ține în mâini sărutul ca pe-o-mpietrire-n zăbavă a crucii formă de inimă păsării
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
-n grădină beam ceai de flori de măr printre statui la toate ferestrele ieșeau clovni înlăcrimați același soare călătorește pe spatele porumbiței și pe burta unui pește mort năpădit acum de muște de-o săptămână cireșul din curte e o liniște din care curge sânge lumina aude respirația paginii Nimeni n-a venit pe lume decât copil în ziua aceea ai văzut scris cu degetul pe nisip că nimeni n-a venit pe lume altfel decât copil acum soarele de-atunci
Poezie by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3985_a_5310]
-
odată cu universul ci după o îndelungată ciocnire sfâșietoare clocire-n vibrații stranii meteori ne-au adus în gheața lor viață și mamele noastre au fost trimise aici de jalea și cântecul sferelor și asta nu ne mai dă pace și liniște ne frământă ca pe sfintele moaște căutăm să ieșim din noi și să ne ridicăm spre stele cu nostalgia că odată stele am fost NE ÎNDULCIM ÎN PREFĂCANIE Ne-ndulcim în prefăcanie Voci uitate în butoaie cu smoală Glasuri muiate
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
de patul tău, cu sexul ras la sânge, Tot mai umflat. Care îți va șopti: „E timpul, Domn al Oștirii!” „Care oștire?” „Nebiruita Oștire-a Credinței”. Înconjurat De gurile lor lacome și umede, vei striga: „Dar eu vreau pace și liniște, vreau să dorm”. Iar gurile Lor știrbe, cu buze roșii și groase vor râde: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să nu adormi. Nu. Rămâi cu ochii deschiși, privind în tavan. De sus Va începe să
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
cu patru mâini, patru picioare și sexul cu dinți de oțel. Se va opri la un metru deasupra ta. Iar sexul ei Cu voce răgușită îți va spune: „E timpul, Domn al Durerii!” „Dar eu nu vreau durere! Vreau bucurie, liniște, pace...” Din ochii ei de rubin vor țâșni Două lacrimi cenușii, de mercur, care-ți vor arde retina Iar râsul ei ți se va strecura ca o durere-n urechi: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
te apleci și să le culegi.) La fel și apa de la izvor, zmeura de pe marginea potecii, Alunele, merele sălbatice, boabele de scoruș. Sunt singur. Nici un ghid, nici un paznic, Nici un alt vizitator. E mai bine așa. Pot să mă plimb în liniște. E ultima Promoție a lui Dumnezeu, înainte Ca muzeul să fie închis. Și-n locul lui Să se deschidă un supermarket, iar prețurile Să urce până la cer. Triptic de toamnă Fereastra mea e-un triptic de toamnă: Un călăreț cu
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
multe femei frumoase. îmbătrânesc și visurile mele suferă de reumatism. îmi scriu scrisori lungi și vesele la care îmi permit să nu răspund niciodată. *** plămânii mei au pierdut amintirea strigătului. vecinii îmi bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. *** am scris cândva: „sunt tânăr, rup foile din calendar cu nerăbdare”. îi furam Morții bicicleta și pedalam îndrăcit până sărea lanțul. *** eram tineri și ne convenea să vorbim despre moarte. *** să desfaci o conservă de pește cu gândul la
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
-n volan. am vreme să descopăr crăpăturile din frumoasele case de altădată, să schimb câteva vorbe cu mine, să pun întrebări, să răspund. până la primul stop e o lungă întoarcere-acasă. liniștea vecinii bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. pata întotdeauna, cât sunt plecat, în casa mea se sinucide o femeie frumoasă. niciodată nu ajung la timp pentru a o salva. găsesc doar umbra ei, pe podea, ca o pată de sânge.
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
-i enormă, spun. Din ruinele ei m-am ridicat, fără să știu pentru ce, până când. Iubește viața așa cum iubești ghizii ei fără sens - îngân ca un cuc, azvârlit într-un cuib străin, așteptând. Ce-i de văzut în cuibul pierdut? Liniștea? Așteptarea, ca un șarpe unduit prin valul de sare? Ce vuiet, ce hohot, ce muget afund... Moartea e vie, e peste tot. În mijlocul vieții - aceeași suferință mare. . (Din volumul Orbita zeului, în lucru)
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
un rost să se înșire În vîrful de lumină e alt gând; Și e mereu prăpastie adâncă În care cazi bezmetic și fricos, Când pare că piciorul e pe stâncă Adâncul de-nțeles e mult mai jos; Dar, sângerând prin liniștea fierbinte Spre întruparea gândului topit, Să bați sfios cuprinsurile sfinte, Străluminat de lame ca-ntr-un schit Voi toți Nu vă mirați că pot să vă-nțeleg În orice limbă ați urca la cer, Când ochiul vremii s-a deschis
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
de lumini ori de noroi; Voi toți plecați cu mine spre apus, Iar eu răsar de-a pururea cu voi Doar lângă cer N-a fost să fie, clipa n-avea casă, Eu rătăceam pe dealuri, fără țel. Îndrăgostit de liniștea rămasă După plecarea toamnei de mătasă Spre naltu-nchipuirilor castel; Nici așteptarea nu știa să fie, Iarna părea doar un târziu de gând, O depărtare albă și pustie Cu trup de vânt și haine de stafie Spre care fuge vremea tremurând
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
îndepărtează capul de picioare și nicidecum nu uit acel simț nici în inevitabila succesiune istovită a uitărilor deja în ne-creșterea trupului și a lăsării puțin câte puțin a capului mai spre picioare... 2 ...după care va fi iarăși atâta liniște în jur încât se va re-auzi creșterea ierbii și cum razele de lună vor lovi în geam dar mai ales pentru prima oară de atâta liniște se vor auzi pașii lui Dumnezeu chiar dacă s-ar întâmpla ca tălpile Sale să
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
câte puțin a capului mai spre picioare... 2 ...după care va fi iarăși atâta liniște în jur încât se va re-auzi creșterea ierbii și cum razele de lună vor lovi în geam dar mai ales pentru prima oară de atâta liniște se vor auzi pașii lui Dumnezeu chiar dacă s-ar întâmpla ca tălpile Sale să nu atingă pământul... Oraș (Tarkovski) stalker Oraș stalker. Doar trecerile de pietoni trec unele peste altele (ca zebrele ce ar face dragoste s-ar putea spune
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
lui f. în care eram întrebată ce-mi doresc la aniversare. un pui de tigru bengalez. un medalion. dar cea mai mare plăcere mi-ar face-o un ospiciu bine echipat. știu însă că voi primi doar medalionul. e o liniște nefirească în jur. ce simt acum am simțit și când am asistat prima oară la hipnotizarea unei bolnave. întâi spaima adâncă de parcă mă aflam într-o casă în întuneric necunoscută până atunci din care mă agitam să ies lovindu-mă
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
Pântea în sărăcie nici moartea nu prinde rădăcini ne-a spus bătrânul ce ne-a întâmpinat în prag surâzător ne-a întins o mană că o frunză uscată doar aurul focului lucea îngropat în sobă de țuci auzeam mierla și liniștea din livadă acum părăsita plânsul elementar al materiei copacii uzi adormiți și albul pereților de văr ca paloarea sfinților din icoane în sărăcia aurita nici moartea nu prinde rădăcini îl mai aud și acum pe bătrânul ce ne-a întâmpinat
Dascăli de țară by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4744_a_6069]
-
îmi amintesc flăcările proiectând sânii și brațele ei pe un perete de var sub care ticăia ceasul cu arc al așteptării tale de femeie ce mă atrăgea ca o prăpastie cînd sufletul bătrânului abia respira printre coaste auzeam mierla și liniștea prin care se mișca umbra caldă a femeii curate pe care ascunși o înghițeam cu ochii o femeie în rut ca o livadă înflorită genunchii ei săltau ca iezii îmi amintesc calma solemnitate a arborilor ce se pregăteau să intre
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
tare demult Acum, adormi! Visează! Te vei trezi cîndva În iarba înflorită din lunca de odinioară: Zumzăie mii de gîze, la umbra stejarului e vară Și tu scrii-n caietul dictando o nouă poezie. Ea Te face să zîmbești? Sau liniștea care coboară În tinerele membre, în mintea care ar vrea Să-adoarmă cu ochii deschiși, să vadă ceva Ce nimeni n-a mai văzut. În tine e o scară, Pe care, urcînd, vei ajunge mai sus de nori. Știi asta sigur
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
cu toții poezia locului. Aurel Pop îmi șoptește că pe-aici oamenii se-ntrec în construire, fără a ști apoi să locuiască, defilează mândri-n mașini duminicile, de la un cap la altul al așezării, doar spre a fi văzuți. E-o liniște de timp oprit și-n curăția ăstui aer clădiri încrâncenat durate, cu oarecare vrajbă și-n emfaza unui triumf imaginar, scălâmbe par toate, în comparație cu vraja priveliștii. De unde-i ea? Asta ar trebui să căutăm toată viața, dar n-o facem
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]