528 matches
-
costumul cenușiu de gabardină, părea curat și proaspăt. Poate Santa are nevoie de ajutor. Mă tem să nu fi căzut. — A ieșit din cameră doar de un minut. O să se-ntoarcă. Podelele astea sunt periculoase, remarcă doamna Reilly, privind atent linoleumul. Poți să cazi și să-ți crăpi capu’. În viață omu’ trebe să fie atent. — E foarte adevărat. Eu sunt totdeauna atentă. — Și eu. Merită să fii atent. Sigur că da. Asta-mi spunea și Ignatius acu’ câteva zile, minți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
văd mișcând un pic picioarele. Ochii mici, negri ca tăciunele, se încruntau spre ea de pe polița căminului, în timp ce ieșea veselă din cameră. Cei trei musafiri, transportați de ritmul îndrăgit al patefonului, cercetau în tăcere pereții trandafirii și modelul floral de pe linoleum. Apoi, dintr-o dată, doamna Reilly strigă spre cei doi domni: — Vai de mine! Ignatius tocma’ dădea drumu’ la apă-n cadă când am plecat și pun pariu c-a uitat s-o-nchidă. Văzând că nici unul nu-i răspunde, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Tzara (urmată de participarea la întîiul Congres al Constructiviștilor europeni, desfășurat în 1922 la Düsseldorf) se datorează, în bună măsură, poziției sale moderate și „constructive”. Ca și Ion Vinea, dar în domeniul artelor plastice (a realizat picturi în ulei, gravuri, linoleumuri, sculpturi cinetice, colaje, reliefuri pictate, decoruri pentru teatru ș.a.), Iancu a desfășurat o acțiune de mediator modern între mainstream și avangardă, prețuit de cele mai diferite grupări ideologice (Gîndirea, Viața românească, Criterion ș.a. - printre admiratorii săi din epocă se numără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puternic sentiment al vieții integrale”. O altă notiță consemnează expunerea la Galeria Sturm din Berlin a „operilor constructiviste ale pictorului și poetului maghiar Lajos Kassák”. La aceeași rubrică, dar în numărul 47 al Contimporanului (pe a cărui copertă apare un Linoleum de L. Kassák), o nouă informație despre Ma indică un contraserviciu maghiar: „versuri de I. Vinea, traduse de Tomas (sic) Aladar și gravuri de Marcel Iancu”. Alături — o consemnare a revistei lui Herwarth Walden, Der Sturm, cu — între altele — colaborări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
intitulat „49“ al aceluiași și un poem fără titlu de Aladár Támas. Pe verso — continuarea articolului lui Kassak, un poem intitulat „Tabala-lied“ de Robert Reiter și un poem fără titlu al lui Josef Nadass. Ca ilustrații — o reproducere după un Linoleum de Moholy-Nagy și o alta după un desen constructivist (Chioșc) de Lajos Kassák. Toate poemele avangardiștilor maghiari exilați la Viena sînt în limba germană. Articolul semnat de directorul revistei Ma ridică problema „promovării artei maghiare” în străinătate, promovarea artistică externă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mesaj Întâlnit din zece În zece pași. Pentru că aici dedesubt, și poate că oriunde În univers, persoanele trebuiau să respecte regulile de circulație. Pe partea stângă a galeriei, pe unde treceau pasagerii În direcția opusă, dincolo de linia galbenă care despărțea linoleumul În două benzi de circulație, Îl prevenea un alt anunț stradal, inconfundabil, În alb și roșu: SENS INTERZIS. Sensuri interzise. RESPECTAȚI SENSUL DE MERS. Emma evita să-l privească pe profesor. SPANIA, SPANIA, SPANIA, spuneau panourile de pe pereții tunelurilor. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o vadă, plănuind ceva în mintea ei. Nu se mai auzeau nici măcar câinii cartierului. - Bine, uite, încercăm, dar să știi că ai putea să mori. Dezbracă-te! Adică dă-ți chiloții jos. Giulia s-a așezat pe spate, acolo, pe linoleum, în timp ce femeia își punea o mănușă chirurgicală, nu-ți fac nimic, îți bag o sondă în uter, uite, furtunul ăsta micuț, să stai liniștită și să lași burta moale. Mda, e destul de mare, pare să aibă mai mult de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
minute. Toți clienții se Îmbrăcaseră; Într-o liniște mormântală, Îi priveau pe infirmierii care o ridicau pe Christiane, o așezau pe o targă. Bruno urcă lângă ea În ambulanță; erau foarte aproape de Hotel-Dieu. Bruno așteptă câteva ore pe coridorul cu linoleum pe jos, apoi internul de gardă veni să-i vorbească: Christiane dormea; viața nu-i era În pericol. În duminica următoare, fu operată: i se prelevă măduvă osoasă; Bruno reveni pe la ora șase. Se Înnoptase, o ploaie măruntă și rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Kerch se trezește. Sare din pat dintr-o singură mișcare și dă la o parte perdelele de la ferestre și soarele roz-arămiu de la răsărit curge în odaie. Dar când privește în jur nu recunoaște nimic. E o cameră aproape goală, cu linoleum pe jos, cu pereți cojiți. Într-un colț e o pianină care trebuie că a stat pe fundul unei ape ultimii cincizeci de ani. Pe un perete e un raft metalic, așa cum se găsesc prin garaje sau pivnițe, pentru borcane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cu prietenie în timp ce eu mă avântam afară din mașină. Să vă ajut? Sally dispăru invocând o scuză subțire, în timp ce eu și Bez înfundarăm gențile prin intrarea îngustă, de-a lungul unor coridoare aglomerate, și în jos, pe scările acoperite cu linoleum, până la subsol. Când trecusem pe acolo cu o zi înainte, avusesem o confruntare macho, tipică, de la distanță, ca să vadă dacă am habar în ce mă băgasem: ne pusesem mâinile în sân, cu picioarele bine înfipte în pământ, în timp ce Bez mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Avea o mână rece și uscată. —Vrei să vii puțin până în biroul meu? continuă ea. Nu durează mult. Era clar că Margery Pickett mă pândise. Curioasă, deși un pic obosită, am urmat-o în birou. Diferența față de podeaua acoperită cu linoleum găurit și lumina simplă, fluorescentă de pe holuri era așa de mare, încât mă oprii în prag, cu gura căscată. Apartamentul de lux al lui Margery Pickett avea un birou dotat cu tehnologie de ultimă oră, o măsuță pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca, în cursul cercetărilor sale, să nu afle că eu chiar omorâsem pe cineva la un moment dat. Nu știu de ce, dar simțeam că asta ar fi făcut-o să redevină suspicioasă în ceea ce mă privea. Capitolul șaptetc "Capitolul șapte" Linoleumul de pe coridor și vopseaua jegoasă care se cojea de pe pereți erau un adevărat șoc cultural după cuibușorul confortabil al lui Margery. Reflectând la cât de repede ne obișnuim cu confortul burghez, am pornit-o în jos pe scări ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ăsta! Uite așa se-apucă omul de băutură! Făcu stânga-mprejur și ieși din cameră. În liniștea care se așternu îl auzirăm cum se îndepărtează cu pași repezi, plin de furie, de parcă ar fi călcat în picioare treptele acoperite cu linoleum. Ridicai din sprâncene, gândindu-mă că Ben părea să-și fi încurcat un pic prioritățile. Totuși, îmi părea rău că-l călcasem pe nervi. —Ben e un monument de dârzenie, zise Margery, văzând că fusesem luată prin surprindere și încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să fi lucrat prin intermediari și să nu-l fi ucis chiar pe el? Capitolul șaptesprezecetc "Capitolul șaptesprezece" M-am cățărat din nou pe scară și am trecut prin trapa de deasupra ei. După ce am sărit pe podeaua acoperită cu linoleum, m-am oprit un moment, scuturându-mă de praf și uitându-mă atent la cabina care se afla fix în fața mea. Pe ușa ei, era atârnată o bucățică de carton, înrămată, pe care scria: „Dra Hazel Duffy/ Helena“. Din impuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Într-un final, tipa avea să cedeze. Așa se întâmpla întotdeauna. —Un curs prenatal. Cu toate astea, doctorița Watson n-a cedat. În schimb, i-a explicat pe unde s-o ia. După mai multe cotituri pe coridoarele labirintului cu linoleum cenușiu, Hugo a găsit, în sfârșit, ușa pe care o căuta. A bătut și a deschis-o, ca s-o descopere pe Amanda într-un semicerc de oameni, stând în tensiune și clocotind de nervi. Lângă ea se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dintr-o benzinărie. De ce mama dracului, se întreba el, nu era Amanda la Cavendish? Doar făcuse atâta tămbălău în legătură cu locul ăla. Nu era deloc probabil ca pe Amanda s-o fi lovit vreun impuls economicos de ultimă oră. Coridoarele cu linoleum cenușiu îi erau familiare și totuși necunoscute. Hugo lăsase de mult în urmă ultimele indicatoare care îl ghidaseră către centrul de nașteri. —Uuuf! Dintr-odată, însă, indubitabil, Hugo s-a blocat. A deschis larg ochii numai ca să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să cerceteze, din nou, ideea lipsei lui de sentimente; cu toate că, totuși, exista un sentiment copleșitor pe care-l resimțea de la momentul nașterii încoace. Asta dacă nu lua în considerare durerea pricinuită de contactul pe care maxilarul lui îl avusese cu linoleumul spitalului. Sentimentul cel copleșitor era acela că avea nevoie de o băutură țeapănă. Hugo știa că spitalul Cavendish punea la dispoziție și un bar cu băuturi gratis. Văzuse încă de la sosire salonul enorm de la parter. Hugo își amintea focul pâlpâitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să se descurce cu Theo. Îi părea rău că trebuia să accepte o viață de nopți nedormite, de teamă de separare și, desigur, de încercări rizibile de a schimba scutecele copilului. Apoi Hugo a observat ceva mic și maro pe linoleumul din fața lui. Părea a fi un portofel. Portofelul lui Alice? Hugo s-a repezit asupra lui așa cum s-ar fi repezit un om lihnit de foame asupra unei farfurii cu pește și cartofi prăjiți. Portofelul lui Alice! Trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
-o pe doctoriță depărtându-se, mișcându-și părul negru, strălucitor. Ulterior, și-a dat însă seama că nu mai știa drumul. Îl uitase. Trecuse aproape un an și jumătate de când încercase să găsească sala de curs prenatal și labirintul cu linoleum cenușiu al spitalului era la fel de misterios ca și prima dată. Hugo a luat-o la goană pe coridor, depășind și vreo două bifurcații. I-au mai trebuit încă cinci minute marcate de panică până când, într-un sfârșit binecuvântat, a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
neschimbat : frigiderul vechi, care torcea cu zgomotul obișnuit al frigiderelor Arctic din anii optzeci, servanta cu geamuri pătate de puncte negre de muște, gălețile de scos apă din fântână, amândouă pe jumătate goale, cu nelipsita depunere de țărână de la fund, linoleumul de pe jos, rupt și găurit pe alocuri, Șaman 201 vița-de-vie care se vedea pe geam. Doar pereții, vopsiți În partea de jos Într-un verde palid cu flori aurii șterse de vreme, erau mai scorojiți decât Îi știam, Însă pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
neschimbat : frigiderul vechi, care torcea cu zgomotul obișnuit al frigiderelor Arctic din anii optzeci, servanta cu geamuri pătate de puncte negre de muște, gălețile de scos apă din fântână, amândouă pe jumătate goale, cu nelipsita depunere de țărână de la fund, linoleumul de pe jos, rupt și găurit pe alocuri, vița-de-vie care se vedea pe geam. Doar pereții, vopsiți în partea de jos într-un verde palid cu flori aurii șterse de vreme, erau mai scorojiți decât îi știam, însă pe cel de lângă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de vîjÎit În urechi, era doar vîntul. Totul pornise dintr-o clinică inuman de curată, așa, pentru că pe acolo parcă nu treceau oameni, ci duhuri, nici urmă de murdărie, microbi, viruși, bacterii, totul era frecat, lustruit, dezinfectat, mereu spăla cineva linoleumul, gresia, chiuvetele, clanțele ușilor, geamurile, Împrăștia În aer spray-uri, nu zăreai muscă, țînțar. Izbutise, odată, chiar cînd se afla Thomas acolo, să intre un fluture, a fost distrus În cîteva secunde: două asistente l-au gazat, oricum era o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
nichelul meu te dorește, sifonul meu a bolborosit tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe și el vasele cu resturi de conservă de pește te-au și îndrăgit. vino, și ai să scânteiezi toată noaptea, deasupra regatului de linoleum crăiasă a gândacilor de bucătărie. (Poema chiuvetei) Este evidentă aici, pe lângă verva parodică (avem de-a face cu o trimitere explicită la Luceafărul eminescian), aceeași aplecare către personificarea obiectelor mărunte (chiuveta, gaura de la perdea, vasele cu resturi de conservă de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
clienții statornici se mutau la bloc. Mai rămăseseră megieșii de pe străzile vechi, cu case strânse unele într-altele, de frica buldozerelor. Vara se scoteau câteva mese și scaune de nuiele, pe trotuar. În rest, bodega avea o cameră măricică, cu linoleum pe jos și o tejghea înaltă, proptită de peretele din spate. Singura lumină venea de la un bec agățat de tavan cu două fire împletite și atârnând atât de jos, încât cei mai înalți trebuiau să se aplece, să nu-l
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
corect sarcină dată (transdisciplinaritatea). Activitate practică/ Aria pătratului I.1 Aflați aria unui pătrat care are perimetrul de 84cm. I.2 Un hol în formă de dreptunghi cu lungimea de 16m și lățimea de 8m se tapetează cu bucăți de linoleum în formă de pătrat cu latura de 2m. Cât va costa amenajarea, dacă o bucată de linoleum are prețul de 250lei? Pe parcursul acestei unități de învățare‚am observat că elevii răspund cu promptitudine sarcinile trasate dovedind deprinderi de mobilizare pentru
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]