193 matches
-
suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul Prut, al doilea ca mărime din republică. Orașul Lipcani a fost întemeiat în sec. XV și populat de lipcani, de unde-i vine și denumirea. Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
sec. XV și populat de lipcani, de unde-i vine și denumirea. Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era pe drept cuvânt unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul republicii
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era pe drept cuvânt unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul republicii, cât și din întreaga țară. După cel de al doilea război mondial, Lipcaniul se transformă într-un important centru industrial. În oraș s-au
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
multe alte unități economice. În prezent este spre finalizare construcția podului peste râul Prut, fapt ce va da un imbold relațiilor de colaborare dintre agenții economici de pe ambele maluri și va permite înviorarea economică din oraș. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Lipcani activează 93 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 74 sau 80% sunt întreprinderi individuale
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
agenții economici de pe ambele maluri și va permite înviorarea economică din oraș. În anul 1998 orașul Lipcani a încheiat un acord de colaborare cu orașul Siret din România. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Lipcani activează 93 agenți economici, dintre care cea mai mare parte 74 sau 80% sunt întreprinderi individuale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială a unei fabrici de încălțăminte, autogara și gara fieroviară, SRL agricola "Cariops". Infrastructura de drumuri este tipică unei localități mici, însă orașul Lipcani este intersectat de magistralele internaționale Brest-Chișinău-Odesa și de drumurile naționale în diverse direcții - Costești, Tîrnova etc. Prin oraș trece calea ferată Cernăuți-Larga. Sistemul de educație din oraș este format dintr-o grădiniță de copii, o școală medie rusă, o școală
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
Medveja este o localitate-centru de comună în Raionul Briceni, Republica Moldova. Amu, cică, a fost odată... Așa încep frumoasele basme moldovenești. Așa, probabil, ar începe și legenda Medvejei. Oamenii bătrîni spun că pădurea de lîngă Lipcani în vremuri cărunte era mare-mare, cică, ocupa tot acest ținut, dar atît de mare că într-însa huzureau de bine pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
medvejenilor, care sunt nevoiți să ia porumb și orz cu împrumut de la zemstvă, datorie, pe care urmează s-o achite cîțiva ani la rînd. Apoi se întîmplă că chiar la sf. sec. o jumătate din ocina Medveja intră în volostea Lipcani, iar o altă jumătate în volostea Chelmeneț. În școala parohială predă religia preotul Vasile Bîhovschi, un om stăruitor și energic, care e menționat cu mulțumiri. Școală ministerială satul încă nu are, dar impozit plătește. La înc. sec. XX mulți oameni
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
Drepcăuți este o localitate-centru de comună în Raionul Briceni, Republica Moldova. Drepcăuți este așezat la nordul Moldovei pe magistrala auto Chișinău-Cernăuți. Cândva avea și un drum Drepcăuți-Hotin. Distanța pînă la stația de cale ferată Lipcani - 9 km, pînă la centrul raional Briceni - 33 km, până la Chișinău - 265 km. Drepcăuții de azi denotă o denumire comună pentru câteva sătișoare mici, care pe vremuri se dezvoltau pe una și aceeași moșie mare de pe malul Prutului. Stâpânii lor
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
aparține de Raionul Briceni, Republica Moldova. Este unicul sat al comunei cu același nume, fiind și reședința acesteia. Satul este situat pe râul Lopatnic, la o distanță de 25 km de orașul Edineț, la 21 km de stația de cale ferată Lipcani și la 230 km de Chișinău. Vecinii săi sunt: la nord comuna Beleavinți, la nord-est - Caracușenii Vechi, la est - Trinca, la sud-est - Fetești, la sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
354 desetine de păduri, iar restul de 2000 de desetine se afla în stăpânirea țăranilor. Conform „Dicționarului geografic al Basarabiei” din 1904 satul Corjeuți făcea parte din Ținutul Hotin, volostea Edineț, fiind așezat pe șoseaua ce mergea de la Edineț spre Lipcani. Avea 298 case, cu o populație de 2310 suflete; biserică; o școală cu 60 elevi din 160 copii de vârstă școlară; 814 vite mari. Datele statistice din 1910 indică populația satului de peste 2800 de persoane, iar aici funcționau: o biserică
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se află la cîteva zeci de kilometri unele de altele. Savanții arheologi
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
Ministru al sănătății al Republicii Moldova în cabinetele lui Ion Ciubuc și Ion Sturza. s-a născut la data de 27 aprilie 1936 în satul Nesfoaia, raionul Noua Suliță, județul Hotin (pe atunci în România). După absolvirea Școlii Nr. 2 din Lipcani (1953), și-a continuat studiile la Institutul de Medicină din Chișinău (1953-1959), devenind medic ginecolog. În anul 1959 și-a început activitatea de medic obstetrician-ginecolog în orașul Lipcani. Eugeniu Gladun urmează cursuri de doctorat, la absolvirea cărora în anul 1964
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
județul Hotin (pe atunci în România). După absolvirea Școlii Nr. 2 din Lipcani (1953), și-a continuat studiile la Institutul de Medicină din Chișinău (1953-1959), devenind medic ginecolog. În anul 1959 și-a început activitatea de medic obstetrician-ginecolog în orașul Lipcani. Eugeniu Gladun urmează cursuri de doctorat, la absolvirea cărora în anul 1964 și susținerea tezei de doctor în medicină (1969), este angajat în învățământul superior în calitate de asistent, conferențiar și apoi profesor. A fost decan al Facultății de Pediatrie (1968-1983), iar
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
două piețe, 4 filiale ale băncilor și o filială a unei companii de asigurare. În oraș sunt 11 instituții de învățământ, inclusiv 3 licee cu predare în limbile (română, rusă și ucraineană), școală sportivă, școală muzicală, 2 școli auto (filiale Lipcani și Chișinău), 3 grădinițe de copii, etc. În oraș activează un colegiu privat. În toate instituțiile de învățământ își fac studiile 2.300 elevi și lucrează 156 profesori. În oraș funcționează biblioteca raională "Bacău", cu secții de literatură română, rusă
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
perimetru de 34.92 km. Din componența comunei fac parte 2 localități: Larga și Pavlovca. Suprafața totală a localităților din cadrul comunei alcătuiește aproximativ 6.84 kilometri pătrați. Satul Larga este situat la 19 km de orașul Briceni, 12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populația satului Larga constituia 5062 de oameni, 47.00% fiind bărbați și 53.00% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 97.57% - moldoveni, 1.66% - ucraineni
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 188 metri, în partea de sud-vest a raionului Chelmenți, pe valea râului Medveja, în apropiere de frontiera Ucrainei cu Republica Moldova. Aici funcționează punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Localitatea Chișla-Zamjieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla Jamjiului. Satul este amintit
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
autoritățile țariste în anul 1817, satul Chișla-Zamjieva (denumirea rusificată a satului Câșla Jamjiului) făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Chișla-Zamjieva a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
inițiale provenind din limba turcă. Începând din anul 1991, satul Chișla-Zamjieva face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând punctul local rutier de trecere a frontierei Podvirivca - Lipcani, între Ucraina și Republica Moldova, doar pentru cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei care locuiesc permanent în raioanele administrative de frontieră. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chisșla-Zamjieva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). Conform
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
ani, care i-a relatat istoria întrevederii cu regele suedez Carol al XII-lea. Așa se face că în poemul „Poltava” Pușkin menționează Basarabia . În 1825 se construiește Catedrala „Schimbarea la față”. În perioada țaristă Tighina cuprinde următoare cartiere: Priteahailăuca, Lipcani, Boriseuca și Ghâști. La începutul secolului al XX-lea în Tighina sistemul de învățământ era reprezentant de un progimnaziu de fete; o școală primară județeană și câteva școli elementare. La 1901 în Tighina funcționa o fabrică de crupe; 2 mori
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
sunt atacate de inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovka și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
de tunuri - adăpostit în cetate și i-au produs inamicului mari pierderi de oameni: morți și răniți.” Sunt formate mici garnizoane pentru apărarea gărilor, localităților și materialelor, iar în Tighina este oprit doar un batalion. Artileria ocupă poziția Borisovca și Lipcani având obiectiv podul și satul Parcani. Este trimis un detașament de o companie și jumătate și o secție de artilerie în direcția S-E de Tighina, având misiunea de a alunga inamicul. Bolșevicii profită de dispersarea trupelor române și fiind
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) - Tighina-Chișinău - Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni - Bălți - Ocnița - Lipcani - Cernăuți (Ucraina); Tighina-Basarabeasca-Reni (Ucraina). Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
13:00, Duminică: oră 12:00, plecare din Cernăuți de la autogara mare - str. Golovna/Principala zilnic la ora 7:10) Cernăuți - Storojineț - Crasna - Vicovu de Sus (coexiune cu Putna) - Marginea (coexiune cu Rădăuți) - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei Cernăuți - Boian - Lipcani (coexiune cu Soroca, Bălti și Chișinău) - Rădauți-Prut - Bivolari - Popricani - Iași Aeroportul Internațional Cernăuți Cernăuțiul este înfrățit cu următoarele orașe:
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
al Academiei Române. s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, " Alarma", apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se
Grigore Vieru () [Corola-website/Science/298182_a_299511]