778 matches
-
înnoirea și și au luat calea pribegiei, stabilindu-se în toată lumea. S-au refugiat pentru mult timp în Basarabia, în pădurile de tei, în limba rusă ,,lipa'' înseamnă ,,tei'' și de aici se presupune că ar veni originea termenului de ,,lipoveni''. La origine pescari din zonă râurilor Don și Nipru, ei s-au stabilit cu preponderență în Dobrogea și Bucovina, la gurile Dunării și Nistru unde au practicat această meserie până în zilele noastre. Specificul acestei etnii este păstrarea limbii ruse vechi
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
obiceiurilor și tradițiilor vechi. Un rol hotărâtor în păstrarea identității proprii l-a avut biserica. Slujbele se țin în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se folosește calendarul Iulian decalat cu 13 zile. Un rol important în viața lipovenilor îl are baia cu o semnificație sacră, considerate leac universal împotriva tuturor bolilor (purificare trupească și morală).Obiceiurile rușilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase. Cel mai bine s-au păstrat obiceiurile de Lăsata Secului (Maslenita), de Florii, Paște, Crăciun
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
recunoscuți buni pescari, ei se ocupă și cu agricultura (buni grădinări), albinărit, morărit, etc. Deasemenea sunt constructori de bărci foarte apreciați, de case ( cu acoperiș din stuf ), iar majoritatea bisericilor și mânăstirilor au fost construite și pictate de renumiți meșteri lipoveni. Majoritatea rușilor-lipoveni este concentrată în regiunea Dobrogea în localitățile: Tulcea, Sulina, Sarichioi, Carcaliu, Jurilovca, Slavă Cercheză, Slavă Rusă, Constanța, Ghindaresti, Năvodari și în regiunea Moldovei în localitățile Târgu-Frumos, Bratesti, Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
regiunea Dobrogea în localitățile: Tulcea, Sulina, Sarichioi, Carcaliu, Jurilovca, Slavă Cercheză, Slavă Rusă, Constanța, Ghindaresti, Năvodari și în regiunea Moldovei în localitățile Târgu-Frumos, Bratesti, Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cele mai multe păreri nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinti (cum este numit de către localnici) din județul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Moldovei în localitățile Târgu-Frumos, Bratesti, Manolea, Climauti, Suceava. ,,Primele așezări cunoscute ale rușilor-lipoveni sunt cele din Bucovina. Cele mai multe păreri nominalizează satul Lipoveni sau Sokolinti (cum este numit de către localnici) din județul Suceava ca fiind cea dintâi localitate înființată de rușii lipoveni (1724). O altă localitate lipovenească este Climauti din județul Suceava, atestată în 1780, printr-un act de donație semnat de egumenul mănăstirii Putna, Ioasaf, prin care li se permitea staroverilor ruși așezarea pe moșia mănăstirii. În 1784 este înființată localitatea
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
decât mine, insistând pe valoarea practică la catedră a acestor informații, ele mi-au fost de mare folos în orele de dirigenție și în orele de istorie, unde elevii au întrebat despre aceste raporturi româno-musulmane și despre cele cu etnicii lipoveni. Practic am fost confruntată recent cu o situație conflictuală la clasa unde sunt dirigintă și am rezolvat-o, cred eu, destul de mulțumitor. Un elev de etnie turcă, mai violent din fire, utilizând frecvent forța fizică sau violența verbală, fiind mustrat
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Nicoară,Teodor ,,Istoria și tradițiile minorităților din România'' 2005, ediție on line www.aliantacivilizatiilor.ro/ro/.../minoritati.../43-tartarian-minority www.ziarelive.ro/.../traian-basescu-comunitatea-musulmanilor-din-ro... Referință Bibliografică: Dobrogea-model de colaborare multietnică de-a lungul secolelor -Studiu de caz: comunitatea turco-tătară și cea a lipovenilor / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
la Tulcea, așteptând nava rapidă pentru Sfântu Gheorghe. Navă care nu a mai venit deloc, deoarece ni s-a spus că este arestată în port pentru neplată de taxe. Atunci, localnicii din Sfântu Gheorghe au sunat după prietenii lor (unii lipoveni, alții cazaci ucrainieni) care au venit și ne-au luat. Contextul a devenit dintr-odată unul foarte inedit, prin așteptarea prelungită care ne-a apropiat, dar și prin călătoria propriu-zisă, făcută pe grupuri și ambarcațiuni mult mai mici. (Rețin și
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
și și-a tăiat buricul degetului mic, așa, să consfințească Unirea prin ceastă ofrandă sângeroasă!]... Sigur că da!... Mitică-i foarte convins de spiritul vindecător al coclaurilor dobrogene, de spiritul filantropic și blând al turcilor și al tătarilor și al lipovenilor aciuați pe locurile de baștină ale regelui bălților, Vasile Ștefan, supranumit Terente!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Mitică se uită scurt la ceas... (“Atlantic” mecanic adus “de-afară”, ceas cu ale cărui cifre și limbi
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
Lacului Lebedelor!... Ivan Patzaichin este unul dintre sportivii lumii care exemplifică faptul că, la fel ca lacrimile, transpirația de la muncă nu se desprinde înghețată de pe față, ci numai retopită, din nou prin lacrimi, din nou prin muncă! Fostul canoist român, lipovean, născut la Mila 23, în comuna Crișan, județul Tulcea, este cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, din 1968, 1972, 1980, 1984 și triplu laureat cu argint. Cariera sa sportivă a început la Clubul Dinamo, recomandat fiind de consătenii
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
Când, la 4 august 1948 s-a publicat Legea pentru regimul general al Cultelor (abrogată odată cu emiterea Legii nr. 489/2006 privind “Libertatea religioasă și regimul general al cultelor”), erau recunoscute 14 culte: ortodox, romano-catolic, armeano-gregorian, creștin de rit vechi (lipovean), reformat (calvin), evanghelic-luteran C.A., sinodo-presbiterian, unitarian, mozaic, musulman, baptist, adventist de ziua a șaptea, penticostal și crestin după Evanghelie, toate având organizarea lor specifică și lăcașuri de cult. La 19-20 octombrie 1949, Sfântul Sinod a votat Statutul pentru Organizarea
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2209 [Corola-blog/BlogPost/344371_a_345700]
-
cu porumb, care era încă verde, și nu se vedea nimic. Pe iarba din livadă era priponită Joiana, care a supraviețuit războiului. Lângă ea, un vițel mare. După un timp s-a ivit în mijlocul porumbului un om cu barbă, ca lipovenii, înnegrit de soare, care, auzindu-mă, s-a prăbușit la pământ. Eu am sărit gardul din sârmă și m-am dus la el, iar când și-a revenit, prima lui întrebare a fost : <Unde-s Mihai și Ilie? >. Și n-
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
străine, și-i aduc morți, cu tricolorul. Biserica Ortodoxă românească, Biserica neamului ar trebui întrebată... Ce e un om în fața istoriei, când poate să dispară mâine-poimâine? NU SUNTEM SOVINI! Luați albumele din Bucovina scoase de stareța Mihaela Cozmei, să vedeți lipoveni, evrei, turci, tătari, rromi... N-am fost niciodată șovini si nu suntem șovini! Suntem atât de primitori, încât străinului îi dai casa ta, masa ta, sufletul tău, dar numai până în momentul în care se leagă de credința copiilor tăi. O să
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
conferințe „Dunărea - Rinul Europei Centrale și de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu a lipsit borșul de pește preparat la fața
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
Когда отплыть готовы половицы И печь по словущучьему шагать !... И где-нибудь, где глохнет грай вороний, Где волчье око пьет сырую мглу, Сидит лягушка в огненнойкороне И стережет проросшую стрелу. ------------------------------- Бухарест. Музей села, 1977 CASĂ LIPOVENEASCĂ lui Dumitru Balan Casă de lipoveni. Din colț icoana Blagoslovește plutele cu scut, Căci, iată, biată așchie ca pana, Din schisma dură unde ai căzut ! E strâmbă, dar, corabia salvării, Un trup de bârne brut, rudimentar. Stătea cerdacu-n cântecul uitării Și-n soarele revoltei tributar. Ce
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
dobrogeni Am petrecut cu mulți săteni. Cu duba să pluteși pe ape, Să uiți de rele și de toate, Să te afunzi în stufăriș, Să îți transpui viața în vis. Plecați la pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii, cu duba și gabara, De pește își umplu cămara. Specialități cu gust gătite, De dobrogencele iubite, Plachie, saramură, ciorbă pescărească, O țuică bătrână și-o Fetească. O geampara și-o muzică lăutărească, Românul știe să trăiască, Într-o petrecere și-
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
aici un loc bun la umbră să mâncăm,” și se așezau cu el la masă mâncând împreună. Odată, în timp ce îl strigau unii din cei ce-și cheltuiau mai toți banii pe băutură și apoi nu mai aveau de pachet, un lipovean ce lucra cu noi în echipă îi spuse: „Ionel urcăte într-un copac ca să mănânci doar așa vei reuși să mănânci singur.” Însă Ionel avea impresia că dacă împarte mâncarea sa cu acei oameni își face noi prieteni, însă mai
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
al cerului, culoare simbol a Deltei Dunării, și prin vitalitatea cântecului izvorâtă din adâncul sufletului unor oameni crescuți parcă din energiile naturii. Pe scena în aer liber și-au arătat măiestria glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
ca obiectiv achiziționarea de armonici noi. Formația "Juraveli" (Cocor) din Jurilovca este alcătuită din 15 membri de vârste diferite, de la 10 la 60 de ani. Au ca scop dobândirea terapiei prin muzică și evidențierea fondului folcloric tradițional specific comunității rușilor lipoveni din Jurilovca. Femeile poartă costume tradiționale cu care merg la biserică: platoc „batic înflorat” pus pe umeri, pe cap chicică, reprezentând simbolul femeii măritate, fustă înflorată, creață, în culori vii, pe fond grena, negru, roșu. Interpretează cântece inspirate din lumea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
vedea nimic, în afară de barca lor neagră cu pânze albe și ramele înverzite de atâta stat în apă. El îi îndeamnă pe ceilalți pescari să depună eforturi mari și cu ajutorul brațelor lor puternice să poată învinge furtuna. Ansamblul "Katiușa" al rușilor lipoveni din Mahmudia este vechi de aproximativ 20 de ani și este alcătuit din femei, bărbați, tineret, copii. Membrii ansamblului poartă costume tradiționale specifice lipovenilor din această localitate. Costumul femeiesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albă cu mânecă lungă, sarafan de
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
depună eforturi mari și cu ajutorul brațelor lor puternice să poată învinge furtuna. Ansamblul "Katiușa" al rușilor lipoveni din Mahmudia este vechi de aproximativ 20 de ani și este alcătuit din femei, bărbați, tineret, copii. Membrii ansamblului poartă costume tradiționale specifice lipovenilor din această localitate. Costumul femeiesc este alcătuit din cămașă (rubașcă) albă cu mânecă lungă, sarafan de culoare albastră, lung, până la călcâi, cordon (pois), pe cap au chicică (un fel de scufiță de culoare albă, cu paiete, care se așază ca
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
de motive tradiționale românești și rusești. Pe cămașă sunt aplicate panglici albe, roșii și albastre, albastrul fiind culoarea ce-i unește cu apele, cu cerul și cu Dumnezeu. Printre cântecele interpretate s-a aflat și „Lipavani” reprezentativ pentru comunitatea rușilor lipoveni de la Mila 23, inspirat din viața pescarilor care indiferent de starea vremii pleacă la pescuit. Este iarnă și în pofida gerului și a ceții, ei se întorc cu bărcile pline de pește. Bărcile plutesc ușor pe întinsul ghiolului în armonia cântecului
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
o îndeamnă și pe iubita lui să își găsească un alt iubit. O parte din membrii ansamblurilor sunt fiice de pescari care au învățat cântecul în legănatul bărcii și al lotcii. Prezența copiilor și a tinerilor în majoritatea ansamblurilor rușilor lipoveni și ucrainieni din Delta Dunării ne face să credem că portul și cântecele tradiționale păstrate cu dragoste și grijă de la bătrâni vor reuși să supraviețuiască, în ciuda influențelor moderne și a plecării multor tineri la oraș și chiar în străinătate. Din partea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
creștinismului. Credincioșilor din parohiile buhușene, Sf. Ier. Nicolae, Sf. Înviere, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. Trei Ierarhi, Schimbarea la Față, li s-au alăturat preoți și credincioși din parohiile Protopopiatului, în număr de 39 și două mănăstiri (Români, Siliștea - I, II - Bărcu, Lipoveni, Hociungi - I, II - , Moldoveni - I, II - Broșteni, Țuscani, Bahna, Izvoare, Țârdeni, Valea lui Ion, Blăgești, Buda, Lespezi, Lescana, Gârleni, Gârlenii de Sus, Racova, Hălmăcioaia, Gura Văii, Dumbrava, Itești, Berești Bistrița - I, II - Climești, Galbeni, Onișcani, Filipești, Hârlești, Cârligi, Ciolpani, Runc
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
înainte de 1918 și care reflectă viața unor comunități din Vechiul Regat, dar și din ținuturile românești încă neunite cu Țara: Banatul, Ardealul, Crișana și Maramureșul, Basarabia și Bucovina sau a celor de la Sud de Dunăre, ori ale minorităților turco-tătare, armene, lipovene etc. 1se păstrează la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Tr Severin, unde se valorifica în mod specific muzeal și științific. Pentru a putea înțelege mai bine această diversitate a patrimoniului muzeului trebuie să rememoram un pasaj de istorie
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]