78,164 matches
-
decît un bărbat slab, mereu depășit de situație: fiul său face parte dintr-o bandă de recuperatori, motiv pentru care este urmărit de poliția secretă. Este un loc comun la Daneliuc: bărbații, deși violenți și rudimentari, sînt extrem de slabi, de lipsiți de apărare. Marilena și cîteva voluptăți (1999) este cartea "dinastiei Marilenelor", femeia chinuită în fel și chip în România ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un personaj generic extrem de puternic. întîlnirea Marilenei cu bărbații nu înseamnă decît o
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
Nicolae Manolescu DACĂ mi-ar arde de glumă, aș spune, cu vorbele lui Caragiale, că societatea civilă românească este astăzi sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Imediat după 1989 s-a făcut mult caz pe tema refacerii acestui țesut social distrus de comunism. Au apărut numeroase organizații și asociații care promovau ideea, între care cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
ziua NATO, ca sărbătoare națională, înțelegînd prin asta o zi de odihnă pentru populație și parăzi militare și alte manifestări sărbătorești pentru a marca ziua cu pricina, după cum au relatat mai toate ziarele centrale pornind de la un anunț Mediafax. Mai lipsește ziua Uniunii Europene și în același calendar al sărbătorilor integratoare, n-ar fi rău dacă România ar începe să serbeze și ziua Grupului celor șapte. Cine știe...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
ar mulțumi orice adept al postmodernismului. Din acest punct de vedere, cartea constituie un manual de erudiție, manevrata cu degajare: aluziile care merg de la literatura clasică până la seriale T.V. și benzi desenate se încadrează firesc într-un stil fluid, nu lipsit de meandre, amintind de latura eseistica a scriiturii feminine (o paralelă cu Hélène Cixous e mai mult decat plauzibilă). O altă fațetă a cărții e pedagogia metodologica pe care o expune. Această observație se aplică în special celor trei ese-uri
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
decat plauzibilă). O altă fațetă a cărții e pedagogia metodologica pe care o expune. Această observație se aplică în special celor trei ese-uri strânse sub titlul Masculin/ Feminin. Arhetipul războinicei e explorat detaliat în manifestările sale mitologico - literare, fără a lipsi o tentă de critică psihanalitica. Singurele obiecții privind acest grupaj de eseuri ar fi că autoarea "derapează narativ" uneori și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
acutele verbale, gesturile violente și alergatul pe scenă fiind considerate de interpretă și, desigur, de regizor, suficiente pentru configurarea personajului, apreciere evident eronată. Didina Mazu e superficial jucată de Mariana Presecan și trece aproape neobservată. Doru Fârte e un Pampon lipsit de umor și cu un redus coeficient de originalitate, iar Alexandru Rusu (Iordache) își rostește replicile de la începutul spectacolului într-un mod greu de urmărit. Mai trec prin peisaj, cu rezultate variabile, George Voinese (chelnerul său părând preocupat mai curând
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
parte, de buna realizare a proiectului său. Astfel, autorul constată că tinerii "din ziua de azi" trebuie să-și disciplineze și să-și adecveze dorința de a cunoaște fenomenele în esența lor la un savoir-faire pe măsură, care deocamdată le lipsește. Prin urmare, revăzându-și însemnările din timpul celor zece ani de activitate didactică, respingând totodată ideea redactării unui manual, autorul își propune să fie nu mai mult decât "o călăuză". De altfel, el consideră că iconologul trebuie să-și asume
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
pentru o clipă trecătoare de sub tivul lungii rochii, și-ar da seama deodată, măi înspăimîntat că oricînd, ca în ceață aceea uniformă, se află o mulțime de persoane de sex feminin, famelice și apatice ori excesiv de zgomotoase și cu totul lipsite de pudoare. Creaturi cu siguranta ticăloase, care vor fi comis fapte de rușine, din moment ce au fost tunse și im-bracate în zdrențe. Între toți a-cestia ar vedea și personaje colorate, cu sclipici și cîrpe tipa-toare, ca la circ. Iată și o
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă - într-un pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un sistem simplu gradele de integrare a împrumuturilor. E important și îmbucurător că din această panoramă nu lipsește româna. Partea românească - tratarea cuvintelor în dicționar, studiul teoretic și prezentarea critică a bibliografiei - a fost redactată cu acuratețe și competență de trei autoare: Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu. Așa cum arată coordonatorul lucrării în introducerea la dicționar, repartizarea
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
între centrul Londrei și cartierul de margine, autorul unui serial TV de succes. Laurence Passmore, poreclit Tubby din cauza corpolentei, are 58 de ani, căsătorit și tata al doi copii așezați la casele lor, e inexplicabil nefericit, desi nimic nu-i lipsește. Soția e frumoasă, există și o prietenă care-i măgulește vanitatea, tinerețea e menținută prin sport, gloria și banii curg, călătoriile exotice sunt suficiente pentru a stimula spiritul de aventură. Laurence seamănă din acest punct de vedere cu Lodge, dar
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
autodefinească. Surprinzătoare afirmație pentru cine, curios a-i pune pe hârtie toate numele citate pe parcursul "jurnalului" descoperă o adevărată lume față de care își arată un atașament mai mult sau mai puțin entuziast, într-o neobosită verificare de valori. Demistificări, opțiuni lipsite de echivoc, accentuat subiective ale unui om despre care nu știu cât era de sociabil decât după cum descria felul de a suporta viața istoricește determinată. În schimb, reiese fără echivoc, după hârtiile păstrate în dosarul său de epocă, scrisori, invitații la colaborări
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
pentru închegarea unui portret mai viu decât orice dată strict informativă. Ele dezvăluie trăiri paradoxale între limitele dintre planul trăirii profunde, tăcute, și aceea a unei clevetiri filosofice și cu accentuată aplecare spre comparativism. Un scriitor li-vresc căruia nu-i lipsește însușirea de a scruta simpatetic omul, de a face adevărate fiziologii. Portretele lui N. I. Herescu, Victor Buescu, Basil Munteanu, Constantin Baciu, Cioran, Cotruș, C. Brâncuși, Pallady îi pun în valoare spiritul de observator cu accentuată notă critică, concretețea afirmațiilor, neaderarea
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
-și găsească timp și pentru altceva decât pentru studiu. Ai timp să citești? Ceea ce citești te ajută în muzică? Al.T. Cititul este una dintre pasiunile mele. Sunt atașat de cărți. Când sunt departe de țară mai multă vreme - am lipsit de curând aproape patru luni - cititul reprezintă una dintre legăturile cu limba română, cu casa. Sunt cărți care mă pasionează; unele îmi schimbă starea de spirit, îmi schimbă felul de a vedea lucrurile. Am citit aproape tot ce a scris
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
ZILEI ne asigură că faimosul nr. 2 al mineriadei din 1991 a fost localizat în Austria. E vorba de Silviu Popescu, cel care se dădea drept ofițer C.A.DA. * La capitolul Parlamentul visează și tot el votează, care le lipsește colegilor de la ACADEMIA CAȚAVENCU, înregistrăm o propunere a șase parlamentari ca vechimea în mandat să fie calculată ca vechime la pensie, cu tot cu banii aferenți, ca și cum alegătorii i-ar fi trimis la strung pe d-nii parlamentari, nu parlamentarii i-ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
și culoarea elegantă, un bleumarin brumat, m-au emoționat și m-au intimidat. în portbagaj am găsit o sticlă de șampanie din partea firmei. Le-am mulțumit aducătorilor mașinii, dar susceptibil, ca orice român pățit, am observat repede că din portbagaj lipsea trusa de scule. "Mi-au adus o sticlă de șampanie - m-am gândit - ca să-mi distragă atenția..." Le-am și spus: - Gestul cu șampania e frumos. Dar unde e trusa de scule? Cei doi s-au uitat unul la altul
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
uitate de tehnică, ele își oferă mai mult partea estetică, - șerpi de bronz încolăciți, închipuind mânere de ridicat țeava, peștii de bronz de tot felul având și ei același rol și din când în când printre ele in-scripții latinești. Nu lipsește câte un N mare, din când în când, semn că țevile respective cântărind multe tone bubuiră la Austerlitz, la Jena, Rivoli, Wagram și cine mai știe pe unde, înainte de a ajunge niște obiecte ciudate de muzeu... Se trăgea așadar cu
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
atunci cînd faci mișcări fizice deosebite, dar asta face parte din distracție" ...No comment. În rolul fratelui geamăn salvator evoluează un tînăr actor de culoare, Chris Rock, al cărui temperament, zurbagiu și exploziv, se completează de minune cu morga nu lipsită de bonomie a lui Anthony Hopkins. La proiecția de presă a filmului, cei prezenți au primit, ca de obicei, cîteva pagini cu "note de producție", un fel de caiet-program sau pliant publicitar, un material util, în principiu, oricărui ziarist. Acolo
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
numele virușilor fiind întotdeauna șocant. Există presupunerea că născătorii de viruși sunt plătiți de companiile de soft ajutându-se astfel reciproc "să câștige un ban cinstit". Avem apoi secta hacker-ilor. Ăștia sunt băieți deștepți dar frustrați. Într-o lume lipsită în mare parte de criterii de valoare, ei dovedesc că inteligența nu poate fi stocată în totalitate și nici controlată integral de instituții. Prin geniu și curaj ajung în cele mai secrete baze de date și vâră spaima în organizațiile
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
teatru de la Avignon, au constituit atracția și revelația ediției. Cristi Juncu, Radu Afrim, Radu Apostol, Theo Herghelegiu, Sorin Militaru sînt cîțiva regizori tineri care s-au aruncat în acest joc, care au făcut echipe de actori - din care n-au lipsit numele importante Mariana Mihuț, Valeria Seciu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Coca Bloos și desigur, tineri sau chiar debutanți. Am petrecut seri minunate la Teatrul Act, am simțit că fără aventură, fără protecție, fără nebunie, nu există spiritul adevărat
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
minimol, coțitul, bozonar, oltima), dar în destul de multe cazuri și de transformarea ă / o (focut, fogodoiești, co): "Io cred c-o so-mi dea dromol...". E foarte posibil ca ipoteza Rada / Rădica / Rodica să fie contrazisă de informații care îmi lipsesc - privind alte surse sau alte variante onomastice vechi, populare și regionale. Mi se pare însă important să amintesc că etimologia numelui în chestiune nu e tocmai rezolvată...
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și o tînără din sat. Povestea e cu totul modernă, lipsa de pudoare o face să semene cîteodată cu un film pentru adulți și de multe
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la doi, pentru că cei care scriu despre cultură fac ei înșiși o dublă greșeală: scriu despre prieteni pe de-o parte, deci intră în jocul compromisului, iar pe de altă parte par să
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
deci intră în jocul compromisului, iar pe de altă parte par să accepte cu seninătate ideea că domeniul cultural e prin firea lucrurilor unul plicticos și tot ce rămîne de făcut e victimizarea. Nu se luptă, nu sînt bătăioși, par lipsiți de orgoliu, nu-și folosesc atuurile, ci se retrag într-un colț și chicotesc. O strategie cu totul ineficientă. Povestea de dragoste e scrisă în aceeași cheie a urîtului, chiar dacă de cîteva ori luminată de imagini memorabile. Ceaiul de iasomie
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
o senzație de gol și care creează un personaj feminin ciudat în proza românească: o femeie nici frumoasă, nici urîtă, mai degrabă tînără, care nu are și nici nu caută răsfățul și care este într-un mod dramatic, dar nesentimental lipsită de iluzii. Toate aceste trei cărți sînt extraordinar de bine scrise, cu o atenție care ne face să ne gîndim la felul în care sînt scrise cărțile în lumea civilizată: cu ajutorul unui redactor atent, care corijează, dă sugestii, elimină impuritățile
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
acelea ale conștiinței estetice, pentru că indivizii, în cadrul unei culturi încăpătoare, se orientează mai ușor în direcția acțiunii decît în aceea a speculației sau a creației. Despre o doctrină literară, la scriitorii noștri din jurul anului 1830, nu poate fi vorba. Le lipsea acel spirit de grupare în cenacle, unde se frămîntă manifestele artistice, precum și tradiția literară, care asigură continuitatea sau stîrnește reacțiunile înnoitoare. De altă parte, prestigiul romantismului francez se echilibra, în cadrul generației respective, cu autoritatea clasicilor francezi, din programa didactică de la
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]