1,692 matches
-
că sintagma „chestiune de drept“, la care face referire art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie pusă în corelație cu gradul de dificultate pe care îl ridică aceasta, nefiind suficient să fie identificată, în soluționarea unei cauze, o problemă litigioasă, chiar având caracter de noutate, dacă aceasta nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanșa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudențe neunitare. ... 65. Declanșarea, de către instanța de trimitere, a mecanismului judiciar de unificare a practicii judiciare vizează o problemă
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. ... 16. Prin Decizia nr. 850 din 10 decembrie 2015, paragraful 18, Curtea a statuat că procedura soluționării contestației împotriva actului administrativ-fiscal, deși litigioasă, nu face parte din contenciosul administrativ în sensul dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. k) coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004. Aceste din urmă prevederi de lege definesc contenciosul administrativ
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
rolul Tribunalului Maramureș, hotărâri judecătorești rămase definitive; or, acest număr important de hotărâri judecătorești definitive reprezintă un argument decisiv pentru a se constata existența unei practici judiciare în litigiile cu acest obiect și care susține concluzia neîndeplinirii condiției noutății chestiunii litigioase. ... ... 103. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, anume asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. “ Actul administrativ individual litigios are un efect de limitare a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, deși se susține că premisa esențială sub acest aspect se regăsește în Legea nr. 55/2020, care constituie temeiul legal primar al respectivei restrângeri, adoptată pentru apărarea sănătății publice
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
să capete coerență și unitate. ... 84. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de determinarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
sau prin luarea în considerare „a raporturilor de asigurare născute din contractul de asigurare de răspundere civilă RCA“. ... 96. Prin solicitarea de a i se indica norma care guvernează termenul de prescripție incident, pe care să îl aplice raportului juridic litigios, instanța de trimitere se derobează de la obligația de a da calificarea în drept faptelor ce îi sunt deduse judecății, apelând la mecanismul hotărârii prealabile, într-o manieră nepermisă procedural, câtă vreme un asemenea demers nu poate fi deturnat de
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere. ... 104. De asemenea, tot ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema determinării termenului prescripției extinctive în situația acțiunii în regres promovate de asigurător împotriva propriului asigurat a primit
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
mai fost analizată de instanța supremă, în interpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuprindea o normă legală similară celei a cărei interpretare se solicită prin sesizarea de față. ... 80. Faptul că titularul sesizării a înțeles să reformuleze chestiunea litigioasă supusă analizei invocând o altă formă a aceleiași soluții legislative nu este în măsură să fundamenteze admisibilitatea prezentei sesizări și să susțină caracterul justificat al acesteia, întrucât, indiferent de ipotezele particulare indicate în conținutul sesizării, dezlegările din Decizia de recurs
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
acestui mecanism trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri asupra conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identifica voința legiuitorului, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 54. Atât timp cât legiuitorul a limitat, prin condițiile restrictive de admisibilitate, rolul unificator al mecanismului hotărârii prealabile numai în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare, printr-o rezolvare de principiu și numai
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între excepția de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
în calitate de titulară a instrumentului procesual de la art. 78 și următoarele CPC neapreciind necesară participarea altor entități la judecată și neapreciind necesară nici extinderea cadrului procesual în condițiile art. 16^1 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme actul administrativ litigios este o hotărâre de Guvern, iar autoritatea publică emitentă figurează în proces ca parte pârâtă, anume Guvernul României. Curtea rămâne în pronunțare pe fondul cererii de chemare în judecată. CURTEA, având nevoie de timp pentru a delibera, DISPUNE: Amână pronunțarea
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]
-
actuala situație economică și politică. ... 40. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, având în vedere faptul că prin acestea se suspendă doar exercițiul dreptului la ajutoarele litigioase, în timp ce abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 privește însuși dreptul la respectivele ajutoare, în substanța sa. Textele legale criticate vizează efecte viitoare (realizarea plății ajutoarelor) ale unor situații juridice trecute (dreptul la ajutoare născut la trecerea în rezervă), supuse legii
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
a fost soluționată prin Decizia nr. 67/2022, se constată că prezenta sesizare se circumscrie, în esență, aceleiași probleme de drept care a fost analizată și rezolvată de instanța supremă. Faptul că titularii sesizării au îmbrăcat sub o altă formă chestiunea litigioasă nu este în măsură să fundamenteze admisibilitatea prezentei sesizări și să susțină caracterul de actualitate al acesteia, întrucât, indiferent de ipotezele particulare indicate în conținutul sesizărilor, dezlegarea din Decizia nr. 67/2022 este aplicabilă și în privința problemelor de drept cu
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
2) Sarcinile Comisiei sunt: a) să supravegheze și să analizeze punerea în aplicare a prezentului acord; ... b) să încerce să rezolve ambiguitățile și diferențele de interpretare care pot apărea în modul de interpretare a prezentului acord; ... c) să examineze chestiunile litigioase care decurg din aplicarea și interpretarea prezentului acord; ... d) să facă propuneri pentru promovarea și dezvoltarea prezentului acord; ... e) să înființeze, dacă este cazul și ținând seama de resursele disponibile, grupuri de lucru pentru: – supravegherea și urmărirea evaluărilor transfrontaliere ale
ACORD din 18 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265405]
-
criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. ... 22. Prin urmare, autorii excepției arată că dreptul la o cale de atac efectivă este înlăturat prin suprimarea dreptului de a formula revizuire întemeiată pe încălcarea autorității de lucru judecat a considerentelor, întrucât nu se cunoaște motivarea ultimei decizii care
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată privind aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. ... 39
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
acestui mecanism trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri asupra conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, prin identificarea voinței legiuitorului, și nu determinarea unui anumit mod de aplicare a unei norme legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 54. Analiza din această perspectivă a cerinței de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile se regăsește în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
al procesului pendinte, fondul cauzei - legat indisolubil de limitele învestirii instanțelor devolutive. ... 80. Aceste statuări exclud de plano abilitarea instanței de sesizare de a pune în discuție din oficiu și a analiza aspectul referitor la conținutul, la substanța raportului juridic litigios dintre părți care a generat practic sesizarea instanțelor de judecată, respectiv incertitudinea domeniului de aplicare a legii speciale și posibilitatea adaptării contractului de credit declarat scadent anticipat, aflat în faza de executare silită fără ca imobilul ipotecat să fie valorificat
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
data stabilirii dreptului.“, respectiv că, „Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mic al indemnizației pentru creșterea copilului față de cel stabilit inițial, diferența de cuantum, stabilită de la data acordării, se recuperează de la beneficiar“. Din analiza textului normativ litigios - art. 22 alin. (7) - reiese că, pentru situația veniturilor din salarii și asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului se aplică doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
un cuantum eronat. Altfel spus, norma juridică în discuție instituie posibilitatea unei recalculări limitate și condiționate a indemnizației respective, anume doar în situația în care există un calcul eronat raportat la documentele depuse inițial de persoana îndreptățită. Astfel, norma juridică litigioasă are caracter accesibil și previzibil doar în sensul interpretării limitate la situația erorii în procesarea de către autoritatea publică a documentației inițiale, aspect confirmat de altfel chiar de conduita reieșită din dosarul privind acțiunea reclamantei împotriva Agenției Județene pentru Plăți
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
normele care îl ordonă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (O.U.G. nr. 111/2010 - forma în vigoare la data de 24.06.2016, când a fost publicat în Monitorul Oficial al României textul normativ litigios) prevedea: – art. 2 alin. (1): „Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impozitare care le generează sau în momentul la care contribuabilul/plătitorul este îndreptățit, potrivit legii, să ceară restituirea“. Astfel, în raport cu reglementarea litigioasă a art. 22 alin. (7) din H.G. nr. 52/2011, modificată și completată prin H.G. nr. 449/2016, se impune a se lămuri dacă, potrivit O.U.G. nr. 111/2010, la calculul indemnizației pentru creșterea copilului prezintă relevanță doar (a) veniturile din salarii aflate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
prin plata acestora de către debitor, sau (b) veniturile obținute de persoana îndreptățită pentru perioada amintită, inclusiv acelea care nu s-au aflat efectiv la dispoziția persoanei îndreptățite, plata nefiind efectuată de către debitor din considerente diverse, precum o situație litigioasă vizând datorarea lor, lipsa disponibilităților bănești sau o altă întârziere culpabilă la plată. Spre a răspunde întrebării indicate, din lectura sistematică a tuturor dispozițiilor legale menționate, Curtea reține următoarele idei reieșite din normele legale primare în legătură cu veniturile din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
sintagma „chestiune de drept“, la care face referire textul art. 519 din Codul de procedură civilă, trebuie pusă în corelație cu gradul de dificultate pe care aceasta îl ridică, nefiind suficient să fie identificată, în soluționarea unei cauze, o problemă litigioasă, chiar având caracter de noutate, dacă ea nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanșa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudențe neunitare. ... 72. Chestiunea de drept supusă clarificării prin sesizarea de față constă în interpretarea dispoziției legale de trimitere din
DECIZIA nr. 80 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264027]