212 matches
-
autoepurare a apei în zona nesaturată, C(a), este dată de relația: ... C(a) = h(1) ● I(1) + h(2) ● I(2) + h(3) ● I(3) ......, (1) unde: - h(1), h(2), h(3) - grosimile diferitelor categorii de formațiuni (tipuri litologice) întâlnite; - I(1), I(2), I(3) - indicii corespunzători tipurilor litologice întâlnite în tabelul nr. 1. Dacă C(a) ≥ 1, se estimează că autoepurarea apei în zona nesaturată este completă, fiind posibilă renunțarea la instituirea zonei de protecție sanitară cu
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
relația: ... C(a) = h(1) ● I(1) + h(2) ● I(2) + h(3) ● I(3) ......, (1) unde: - h(1), h(2), h(3) - grosimile diferitelor categorii de formațiuni (tipuri litologice) întâlnite; - I(1), I(2), I(3) - indicii corespunzători tipurilor litologice întâlnite în tabelul nr. 1. Dacă C(a) ≥ 1, se estimează că autoepurarea apei în zona nesaturată este completă, fiind posibilă renunțarea la instituirea zonei de protecție sanitară cu regim de restricție. Dacă C(a) În acest din urmă caz
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
secțiuni caracteristice Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
structurilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluării. Atunci când este necesara prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practică, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice întâlnite și orice parametri că: mirosuri, tipuri de culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare. 2.2. Prelevarea probelor din ape subterane Forajele vor fi executate cu
PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997 (*actualizată*) de realizare a bilanţurilor de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249207_a_250536]
-
structurilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluării. Atunci când este necesara prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practică, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice întâlnite și orice parametri că: mirosuri, tipuri de culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare. 2.2. Prelevarea probelor din ape subterane Forajele vor fi executate cu
PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997 (*actualizată*) de realizare a bilanţurilor de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249208_a_250537]
-
structurilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluării. Atunci când este necesara prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practică, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice întâlnite și orice parametri că: mirosuri, tipuri de culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare. 2.2. Prelevarea probelor din ape subterane Forajele vor fi executate cu
PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997 (*actualizată*) de realizare a bilanţurilor de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249209_a_250538]
-
carbon în vederea stocării în formațiuni geologice subterane; ................................................................................................ g) unitate hidraulică - un spațiu poros, conectat hidraulic, în care transmiterea presiunii poate fi măsurată prin mijloace tehnice și care este delimitat prin bariere ale curgerii, precum falii etanșate, domuri de sare, limite litologice sau prin efilarea ori aflorarea altor formațiuni; ... h) explorare - evaluarea complexurilor de stocare potențiale în scopul stocării geologice a dioxidului de carbon prin intermediul unor activități de penetrare subterană, precum forarea, în vederea obținerii de informații geologice cu privire la straturile din complexul potențial
LEGE nr. 114 din 24 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250937_a_252266]
-
naturale protejate și în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. ... 1.3. Inventarierea resurselor abiotice 1.3.1. Elemente de geologie și potențialul geologic Lacul Bălătău este dezvoltat în spațiul de extindere a gresiei de Tarcău, depozitele litologice depuse la coada lacului fiind reprezentate îndeosebi din nisipuri. Colmatarea intensă a făcut ca suprafața lacului să fie redusă la jumătate din suprafața inițială. Lacul Bălătău s-a format în anul 1883, prin bararea naturală a cursului pârâului Negru, datorită
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
în ansamblu, respectiv, formațiuni de reținere secundare; ... g) unitate hidraulică - un spațiu poros, conectat hidraulic, în care transmiterea presiunii poate fi măsurată prin mijloace tehnice și care este delimitat prin bariere ale curgerii, precum falii etanșate, domuri de sare, limite litologice sau prin efilarea ori aflorarea altor formațiuni; ... ---------- Lit. g) a art. 4 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 114 din 24 aprilie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 26 aprilie 2013. h
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 29 iunie 2011 (*actualizată*) privind stocarea geologică a dioxidului de carbon. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251079_a_252408]
-
de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
podgoria Ivești dispune de 2.500 ha.. Podgoria Ivești este amplasată în Câmpia Tecuciului, între paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004, furnizate de Direcția Regională de Statistică Albă, populația totală a satului Musca și celelalte sate arondate a fost de 1350
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Mehedinți, munincipiul Drobeta-Turnu Severin este de 31 km. Relieful comunei Godeanu ocupă o poziție centrală în cadrul Podișului Mehedinți din care înălțimile sale domină pe cele ale bazinelor limitrofe din jur, cu cel puțin 100 m. Eroziunea diferențiată influențată de structură litologica diferită a reliefului a dat naștere în decursul timpului la înălțimi și fragmentari diferite care au imprimat reliefului valori mari. Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate din cauza adîncimiilor. La această se
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare galben-rosiatică
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Ex: Cheile Râmneților (Munții Trascău), Cheile Nerei, Cheile Bicazului. Când sunt mai largi și mai alungite se numesc defilee. În cadrul lor apar sectoare de luncă și terase înguste (defileul Dunării, Oltului). Canioanele sunt văi adânci, cu versanți terasați cu umeri litologici sau trepte structurale (canionul Colorado). Cursurile alohtone ca și cele autohtone, când traversează o zonă carstică, pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Anieș este foarte strâns legată de evoluția paleografică a masivului Rodnei și evoluția cursului superior al Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor lor din punct de vedere litologic, evolutiv, altimetric etc. Rocile cele mai răspândite , care de altfel constituie și nucleul masivului sunt șisturile cristaline de epizona care sunt orientate pe direcția NV-SE, puternic faliate atât în nord (Falia Dragoș-Vodă), cât și în sud(Falia Rodnei). Partea
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
generalului Giorgio Basta. La data de 8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
confluenta Văii Izvorului cu Valea Lungă sau a Molișețului, vai cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sud-estică a masivului deluros al Dragomirnei, subunitate naturală a Podișului Sucevei. Geomorfologia actuală pe teritoriul comunei Adâncata este rezultatul unei evoluții subaeriene îndelungate, marcate de acțiunea diferențiată ca intensitate și în timp a proceselor modelatoare, nota aparte dând-o alcătuirea litologică și structural. Prin poziția sa în latitudine teritoriul comunei Adâncata se situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]