1,076 matches
-
pentru a fi implementate atât în zona de nord (între Stăvilar Periboina și Stăvilar Edighiol), cât și în litoralul sudic (Mamaia, Constanța/Tomis, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Venus, Saturn, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și 2 Mai). Principalele măsuri urmăresc prevenirea eroziunii litorale și limitarea efectelor negative ale acesteia asupra litoralului românesc, prin desfășurarea activităților de reabilitare și protecție, inclusiv extinderea artificială a plajelor, construirea de structuri costiere conectate sau paralele cu țărmul, recife artificiale, apărările de mal/diguri pentru a stabiliza malurile/falezele, zidurile
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
tranzitorii marine și costiere întrucât aceștia reprezintă principala cauză a eutrofizării. Sursele de poluare cu nutrienți sunt surse punctiforme și difuze de pe uscat și mare, înregistrându-se depășiri semnificative ale limitelor precizate de legislația în vigoare. ... f) În zona litorală a Mării Negre, eroziunea costieră reprezintă un risc pentru mediu, fenomenul manifestându-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 245 km ai litoralului, măsurați de la nord la sud, de la brațul Chilia (golful Musura) și
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
la Inundații, Ciclul I, raportate de către cele două state la Comisia Europeană. Ultima întâlnire a avut loc în martie 2016 la Sofia. Administrațiile Bazinale de Apă riverane Dunării sunt Banat, Jiu, Olt, Argeș - Vedea, Buzău - Ialomița, Prut - Bârlad, Dobrogea - Litoral. În Tabelul 33 se prezintă întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (întâlniri ale Comisiilor hidrotehnice, Subcomisiilor pentru apărarea împotriva inundațiilor, Întâlniri ale experților pentru verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Subcomisiilor pentru hidrometeorologie și gospodărirea cantitativă a apelor) România
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
urmare a topirii zăpezii. ... (c) inundație din apă freatică - inundare datorată ridicării/creșterii nivelului apei freatice peste nivelul suprafeței terenului (băltire generată de lipsa drenajului natural sau artificial); ... (d) inundație de tip marin - reprezintă inundarea terenului cu apele mării, în zona litorală, estuare sau lacuri costiere. Aceste inundații pot fi produse de mareea înaltă, furtuni cu valuri mari, tsunami, remuul apărut pe râurile costiere ca urmare a acțiunii valurilor în perioada furtunilor marine. ... (e) inundare din barare artificială/infrastructură de apărare - inundarea terenului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
include și obturarea sistemului de canalizare, blocarea canalelor deschise sau a secțiunii podurilor ca urmare a dezghețului, transportului de plutitori sau alunecărilor de teren. ... (e) altele - inundare ca urmare a altor mecanisme, de exemplu inundații provocate de vânt în zona litorală sau a lacurilor. ... (12) Inundațiile, în funcție de caracteristicile relevante, se clasifică în: (a) viitura rapidă (flash-flood, produsă pe bazine mici) - conduce la inundarea unei suprafețe de teren, într-o perioadă scurtă de timp, ca urmare a unor precipitații intense
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
ninsoarea din ce în ce mai puternică. Ginerele schimbase cauciucurile de iarnă cu cele de vară și ne era teamă de derapaje. Ne bazam pe faptul că se rula oricum sub 80 km la oră și că avea cauciucuri noi. Ne îndreptăm spre zona litorală numită Lofoten după numele unui oraș aflat la peste 250 de km de noi, la ocean. Zona din Oceanul Atlantic numită și zona comercială pe o distanță de cel puțin 45 km se numește Marea Norvegiei sau Marea Nordului funcție de zona litorală. Conform
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
zona litorală numită Lofoten după numele unui oraș aflat la peste 250 de km de noi, la ocean. Zona din Oceanul Atlantic numită și zona comercială pe o distanță de cel puțin 45 km se numește Marea Norvegiei sau Marea Nordului funcție de zona litorală. Conform normelor internaționale așa se socotesc granițele maritime ale țărilor riverane cu o mare sau cu un ocean. De la mal spre interior la o distantă de 12 mile marine este granița de stat și până la 45 kilometri este zona comercială
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
m (între 325 - 352m altitudine), este prezentă placa calcarului de Repedea, constituită din calcare oolitice, calcare lumașelice și nisipuri. Importanța științifică a profilului de aici este mărită de bogata faună fosilă, îndeosebi de moluște (lamelibranchiate și gasteropode), caracteristice pentru zona litorală a domeniului marin salmastru, în care s-a sedimentat cu 10 -12 milioane de ani în urmă complexul litologic de mai sus. Revizuirea recentă a faunei, duce la concluzia că abundența exemplarelor de Mactra podolica și prezența speciilor Cardium fittoni
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
disconfort, din cauza mirosului neplăcut, iar cantitatea de substanță organică produsă depășește capacitatea de mineralizare, determinând ca surplusul să se sedimenteze în asemenea proporții încât uneori poate atinge nivelul de colmatare integrală a lacului. Probe recente au indicat că și apele litorale pot fi grav amenințate prin procesul de “eutrofizare”, întrucât azotul provenit de la o mulțime de surse stimulează creșterea algelor într-o asemenea măsură, încât acestea micșorează cantitatea de oxigen și blochează pătrunderea luminii solare de care au nevoie alte plante
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de ani a dus la o redescoperire a importanței legăturilor externe, a comerțului, a schimburilor etc. Deci a importanței mării și a regiunilor de coastă. Nu este vorba numai de faptul că Zonele Economice Speciale au fost înființate în regiunile litorale. Pe măsură ce China se dezvolta, avea nevoie să exporte ceea ce producea și să importe mașini, materii prime, dar și idei, abordări etc. Zonele litorale au devenit un gen de vas de expansiune a dezvoltării continentale. Dar ele au reprezentat și porțile
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de coastă. Nu este vorba numai de faptul că Zonele Economice Speciale au fost înființate în regiunile litorale. Pe măsură ce China se dezvolta, avea nevoie să exporte ceea ce producea și să importe mașini, materii prime, dar și idei, abordări etc. Zonele litorale au devenit un gen de vas de expansiune a dezvoltării continentale. Dar ele au reprezentat și porțile de acces al unor noi comportamente și atitudini dinspre lumea dezvoltată spre China. Aceste zone s-au dezvoltat mai rapid pentru că au beneficiat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de care am amintit, pentru că au facilitat tranzitul dinspre continent spre lume și invers, dar ele au prosperat și pentru că s-au modernizat mai rapid, au asimilat norme, standarde, în general rigorile lumii de astăzi. Așa se face că zonele litorale din sud și sud-est au cunoscut în acești 30 de ani o dezvoltare explozivă, adăugând Chinei un alt paradox: clivajul dintre regiunile de coastă și cele din interior. Atât de evident este acest decalaj, încât el este considerat o trăsătură
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren, surpări, rostogoliri), fluviatile (eroziunea, colmatarea), litorale, glaciare, etc. Manifestarea proceselor geomorfologice depinde de: caracteristicile geologice, ale reliefului, ale climei, de modul de utilizare a terenurilor ș.a. Cauzele intensificării proceselor geomorfologice pot fi: manifestarea brutală a fenomenelor naturale, utilizarea nejudicioasă a teritoriului/resurselor, neglijență în activitatea de
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
De fapt aci s-a găsit o inscripție romană, aflată acum în inventarul Muzeului din Constanța, care ne spune că țăranii din Petra și-au construit o baie, alimentată desigur din pârâul satului. Turcii dobrogeni au botezat practic toate lacurile litorale cu nume ce le caracterizează într-un fel sau altul: Tașaul, de la taș = piatră, cu maluri stâncoase; Siutghiol, de la siut = lapte, aspectul lăptos fiind dat de izvorârile din lac; Agighiol, de la agi = otravă, datorită apei amare; Tekirghiol, de la tekir = vărgat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufișurile și vegetația ierboasă de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri mișcătoare sau partial mișcatoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate și plajele). Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică); Orașe și sate (așezări urbane și rurale) Scurt istoric privind protecția naturii în Delta
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
ghiduș. Mai luam câte o gură din sticla care se termina - dar nu era singura sticlă din care băusem, în urmă cu ceva timp băusem și o oarecare cantitate de vin alb (am uitat cum îi zice, era o rezonanță litorală, ceva cu P). Nu prea îmi vine, dar nu mă pot împiedica să-mi amintesc de primele întâlniri cu băutura, când fiecare halbă era scrupulos adnotată, corelată și comparată cu paharul de vin sau cu țuica sau cu vodca (că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de gheață înalți și de 30 de metri, ca printr-un canion. Când am ajuns sus, am privit înapoi: se zarea până departe, pește câmpiile intens cultivate, până spre deșert. Spre vest, priveliștea era tot atât de generoasă: întreaga câmpie litorala din sus de Seattle, până jos, la Olympia, golful și peninsula Olympia în depărtare. Când am ajuns înapoi în Seattle, pe la șase seară, m-a rugat să o duc la birou. - Să văd și eu unde lucrezi, de vrei să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
specie de maimuțe din Europa, ce poate fi întâlnită în zona Madagascarului, dar și în nordvestul Africii; are coada scurtă și fața roșie. MANGROVĂ formațiune de arbori și arbuști sempervirescenți, adaptată la condițiile specifice de flux și reflux din regiunile litorale tropicale și subtropicale. MALGAȘ locuitor din Insula Madagascar (Africa). MANIOC arbust de origine tropicală, din a cărui tuberculi se obține o făină numită tapioca, folosită în alimentația umană. MAQUIS amestec de tufișuri și arbuști țepoși veșnic verzi, format în urma defrișării
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
se pot obține atât cuprul cât și acidul sulfuric. PLAJĂ întindere plată la țărmul mării sau a unui lac, acoperită cu nisip sau cu pietriș. PLANCTON totalitatea organismelor animale (zooplancton) și vegetale (fitoplancton) care plutesc liber în apele marine. PLATFORMĂ LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o rețea deasă de rădăcini de stuf și alte plante acvatice. PODIȘ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
pe grupe a unei populații, în funcție de diferitele ei caracteristici demografice, culturale și socio economice. STURIONI pești cu schelet cartilaginos, care depun icre de culoare neagră (morunul, cega, nisetrul, păstruga); prin prepararea icrelor negre se obține caviarul. SUBMERS sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
râurile pe care le strânge (mai importante, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut), fluviul curge maiestos spre Marea Neagră. La vărsare, formează o vastă Deltă, în care uscatul se îmbrățișează cu marea, iar strânsoarea lor se continuă de-a lungul Platformei litorale. f. Locul nostru în lume Nu doar conformația reliefului, ci și poziția geografică a dictat valoarea strategică a meleagurilor noastre și, implicit, cursul istoric. Devenirea noastră nu putea decât să urmeze atât sensul, cât și locul pământurilor pe care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
configurare spațială, caracterizat printr-o foarte inegală repartiție a căilor ferate pe cuprinsul domeniului arabofon (Tabelul nr. 60). Astfel, cea mai mare parte a rețelei feroviare este concentrată în spațiul circummediteranean, unde are caracter predominant liniar, dispusă în lungul regiunilor litorale. Se disting două areale mediteraneene discontinui, respectiv aria maghrebiană (Maroc,Algeria, Tunisia)și aria egipteano-levantină (Egipt, Gaza, Israel, Liban, Siria), separate de “vidul feroviar” din Libia. În prezent, în Jamahiria Libiană este în execuție un proiect ce prevede construirea a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
rute deschise de canal. Aceste valențe geostrategice au rămas în vigoare până astăzi, când ruta în cauză asigură principala legătură comercială dintreAsia și Europa și reprezintă unul din principalele trasee de pe Glob de “afluire” a hidrocarburilor. În atari condiții, periferiile litorale arabe constituie importante aliniamente strategice echipate cu infrastructuri navale civile și militare, aflate în orizontul de interes atât al diferitelor puteri exterioare, cât și al puterilor regionale arabe și nearabe (vezi Capitolul 4.2.2.1. Prioritățile centrilor de putere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]