532 matches
-
mai mare nu avea mai mult de 12 ani. O îmbratișă, strângând-o cu putere. -Mergem mai târziu. Tata-i pe mâini bune ! -Promiți ? O privi fix, în ochii mari, cenușii, plini de lacrimi : -Promit ! Chipul bărbatului de pe targa, aproape livid, contrasta cu părul negru. Părea mort, doar aparatul de monitorizare a inimii arăta, că are puls slab. Îngrozit, privea fața omului...era a lui. S-a cutremurat. Prin portalul galben, apărea întinderea unei plaje plină de nisip fin, auriu. Soarele
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CANDID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Domnul acela din oglindă livid De-o veșnicie mă privește candid Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă Sora mea mâine este mireasă Parcă adoarme și cade în unde Și somnul l-ar duce și nu are unde Îl spală zefirul și iar
CANDID de ION UNTARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346654_a_347983]
-
În momentul în care Vâț a scos un răcnet, ca atins cu fierul încins, s-a repezit la comutator și a reaprins lumina, am știut că este pe cale să săvârșească al doilea act negândit în seara aceea. Fața îi devenise lividă, clăbuci de spumă îi înfloreau în colțurile gurii. Ți-ai bătut joc de mine?! Tu ți-ai bătut joc? Tu, mă?! Tu?!... S-a repezit cu degetele încovoiate, gara să mă înșface de gât. Ceilalți se ridicaseră neliniștiți din așternut
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
de a le drege... încercând să-ți păstrezi sentimentele-ntrege.. dar.. să ne-ntoarcem la pașii bolnavi... n-am chef de repetiții.. nu vreau să parem bravi.. lasă haturile..soarta să decidă... iar eu îți spun că urăsc viața ta livida .. și tu-mi zici că sunt ca un balon dezumflat... când eu mă simt ca un puf ...computerizat.. Referință Bibliografica: dialogul pașilor pierduți... / Sorina David : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
DIALOGUL PASILOR PIERDUTI... de SORINA DAVID în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355223_a_356552]
-
cu tine la Partid să-i întreb dacă cineva te-a autorizat pe tine să mă chinuiești. De unde știi tu că eu împărtășesc aceleași idei politice ca tatăl meu? Poate că sunt mai comunistă decât tine...!”. A înghețat. A devenit livid și, din ziua aceea, nu a mai îndrăznit să se ia de mine. Era o aberație să spun că sunt comunistă, dar UTM-istă am fost, până la arestarea tatei, când m-au exclus cu specificația: „O fiică de deținut politic
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Cu razele-ți tardive nicicând rușinea-mi surdă nu vei putea-o duce în lan făr’ de păcat Îndrăgosteala vieții nicicum nu e absurdă nu încerca s-o mesteci în grâul neghinat Ah, dar a ploii picătură-perlă, mai mângâie pământul livid și chiar uscat, valoarea ei sporește în primăveri-durute și-n suflet demascat Referință Bibliografică: Sonet 34 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate
SONET 34 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370828_a_372157]
-
Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
apăsătoare. Într-o seară când disperarea că este foarte bolnav i-a tăiat legătura cu realitatea, în casa bărbatului s-a întâmplat un fapt surprinzător. O bătaie în ușă l-a trezit din agonie. Un chip drag ca o icoană, livid dar cu același zâmbet drag i-a privit îndelung pe toți. Îmbrățișările mamei fac mai mult decât toate pachetele din lume iar câteva hăinuțe de la mâna a doua sunt uneori de neprețuit. Umilințele îndurate nu i se observă pe chipul
LECŢIE DE UMILINŢĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369417_a_370746]
-
viață, cel aflat în agonie are - pe lângă vederea spațială tridimensională - și o vedere astrală. Ceea ce înseamnă că vede în ... lumea de dincolo ! Respectivul muribund (nu are importanță cine era persoana) se regăsea foarte aproape de marea trecere. Brusc, își întoarse fața lividă către mine și - cu o voce slăbită, sacadată - mă întrebă mirat. - Cine sunt cei doi bărbați care stau la masă ? Nu-i cunosc. Ce caută ei în casa mea ? În încăpere se aflau fiica persoanei în cauză, eu și cu
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
de despletiri întunecate Se-nghesuie să se strecoare zorii. Și-a stins și noaptea candelele toate, Coșmaruri mor simțindu-le fiorii. În labirint de raze mii de focuri Dansează-mbrățișate-n soare, Licoarea lor fierbinte arde-n locuri, Deșerturi naște aspra fluturare. Livid mai rătăcește-un timp pe cer, Sărutu-i inamic pictat în zare Frământă aripa secundelor ce pier Spre asfințit la scăldătoare-n mare. S-aprinde apa-n zâmbetul perfid, Se-ntunecă apoi când el dispare, Dar mâine dansu-ncepe iar avid Cu
JOC APRINS de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369640_a_370969]
-
Din Vinci, satul cel învecinat. Și ne mai spune că, de fapt, Gioconda E o strămoașă a ei mai zâmbăreață, Iar Leonardo - mai spune legenda A îndrăgit-o și-ar fi vrut-o soață. Când a cerut-o, era cam lividă Că o duruse-un dinte și...l-a scos Și cum nu putea gura să-și deschidă Doar a zâmbit, puțin misterios. Vom adăsta noaptea-n cocheta casă În parfum de leandri și petunii, Vom mânca paste, iară după masă
TOSCANA, MIO AMORE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368220_a_369549]
-
din cămările lui goale ne-a dat puțin să înmulțim puținul. și atât l-am înmulțit că nu ne mai recunoaștem. pe abel căinatul nu l-am omorât eu minte cartea. se auzea în cartierul drumul taberei de o umbră lividă sub o grozavă piatră. că l-au găsit dându-mă drept abel. și l-au mâncat că era așa păcat de carnea lui bună. l-au mâncat pe cain și au crezut că e abel. avea ochii deschiși. ochii deschiși
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
ciute, în grîu Și Domnul e veșted. Meschin se dărîmă, rece coboară Visul în cripta bolnavă. Rîme băloase, neguri omoară Fruntea suavă. O! naiv jucător în azur, Flamura, slava, cocorii ucide; Drept se ridică, sălbatec, impur Lupul uitării cu dește livide. ----------------------------------------------- Publicată în „VREMEA”, an XVI, nr. 695, Paști 1943 LEIT-MOTIV Simt toată vremea care curge hău Cu Dumnezeu de mână prin oraș Și-o prinde omul, hoț ca un geambaș, Ca s-o anime-n calendarul său. Ispita asta ne-
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
amintesc... --Cum nu-ți amintești, ticălosule? șuieră primarul scrâșnind din dinți. Ești mai periculos decât Bucluc. Ăla vrea doar să fie corect, dar tu, lichea ordinară, vrei să-mi iei locul. Fălcuțele lui Dolofanu începură să tremure, pe când fața-i lividă se crispă într-un rânjet cu gura întredeschisă ce se forța a fi un zâmbet. --Glumiți, dom’ primar...Mă faceți să râd. --Râzi, pe mă-ta, de nemernic! Adu contractul, că te mănânc cu fulgi cu tot! țipă Bățălău. --Calm
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
de acea bucurie, emoție... - Părinții tăi așteaptă în hol. Ai vrea să-i vezi? Să vorbești cu ei? Sunt atât de nerăbdători... - Sigur! Să intre numaidecât! A intrat mai întâi mama, apoi tata, Nicoleta cu soțul ei, Emil. Aveau fețele livide, trase, ciarcăne în jurul ochilor și o anumită durere mută în priviri. Se vedea de la o leghe depărtare că nu dormiseră toată noaptea și păreau frământați de o problemă extrem de dureroasă... Am încercat un zâmbet stângaci. - Mă bucur așa de mult
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
zbor... Ce m-ar putea împiedica? Atât de mare este forța fericirii... Niciun mormânt n-ar rezista în fața dorinței mele...” Și dintr-o dată, ca un automat, s-a ridicat, a privit în jur cu ochii măriți de spaimă, cu fața lividă... din care se scursese tot sângele - și parcă chiar ultima scânteie de viață - și a început să alerge după un tren care se pusese în mișcare, un tren care semăna mai mult cu o nălucă, cu un nor de praf
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
Păsărilor migratoare Rătăcite cum mi-e dorul Viu, în zbor, după ce moare... Încă-i toamnă, toamna-n goluri Între pruturi și siberii Când se rupe ceru-n stoluri De cocori plecând în serii... Încă-i toamnă, toamna varsă Vineție și lividă Ploaia încontinuu stoarsă Din materia lichidă. Încă-i toamnă, toamna-n mine Ca pe-o frunză mă condamnă La sfârșitul care ține Cât o nesfârșită toamnă... Referință Bibliografică: Încă-i toamnă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1029
ÎNCĂ-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347194_a_348523]
-
undeva, într-o lume cu care nu are nimic în comun, o lume anostă. Chiar avea impresia că privește viața altcuiva. „Ce se întâmplă? Cum poate Dumnezeu să schimbe viața oamenilor de la o clipă la alta!?” O privea zăcând nemișcată, lividă, mai palidă decât cearșaful, tunsă... Oh! Acum observase. A fost rasă pe jumătate de cap, pentru operație. Capul bandajat lăsa la vedere părul negru, lung până la umeri, doar pe partea dreaptă a capului. „Nu contează, important este să se facă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
insistent pieptul. Un fumător, așadar,un mare fumător, îmi certific privindu-i degetele pătate de nicotină și țigareta încă arzând pe asfalt. Ce stupid! Îmi șterg fruntea, tremur tot privind muribundul nu mai în vârstă decât mine, dar mai slab, livid... Studentul renunță... Mă așez pe o bancă. Dau reflex să scot o țigare, renunț nu ușor... Și eu sunt fumător, unul înrăit, inconștient...Respir mai mult fum, la birou, acasă, pe stradă...Tușesc, expectorez, put oribil... -Bătrâne, îmi explică amicul
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > MECANICA CHIFTELEI Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1229 din 13 mai 2014 Toate Articolele Autorului Diluții agregate din gheață și fier se scurg foarte încet pe marginea mesei și amestecătura de amare închipuiri apropie clisa lividă de-un lat de palmă într-o chiftea molfăită. Mă uit mai bine-n oala de lut ce zace pe mobila compactă, roze, și-mi zic că mai bine o arunc. N-am de ce s-o mai țin în adâncitura
MECANICA CHIFTELEI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344597_a_345926]
-
să fie mai viu decât frumusețea aceea răsfrântă în sălcii, în râu, în ierburi, în salcâmi. Mai viu decât paginile acelea de carte, țesute din cuvinte și lumină. Tot șuvoiul de frumusețe de afară și dinlăuntru se topea încet, devenea livid, nesemnificativ, în fața miracolului dezgolit înaintea ochilor: scaunul de lângă mine nu era gol, nu era așa cum ar fi trebuit sa fie după toate evidențele și sentintele; era împăcat sub greutatea jachetei tale, care îți ținea locul, în timp ce te pierduseși prin încâlceala
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
dar care căpătau dimensiuni fantasmagorice, înfricoșatoare. Teama de a nu repeta stângăciile de la nunta Flaviei înălța în mine ditamai “țurțure” de gheață - pe care temperatura incandescentă a emoțiilor îl picura cu încetineală sub formă de broboane reci pe învelișul epidermic, livid și tremurător al unui “ciot osos” îmbăsămat în licori, pudră și mătăsuri închipuite și din care abia de mai răzbătea vreo suflare de om... Cu cât asudam cu atât îmi înzeceam reprezentările mentale asupra a ceea ce urma să se petreacă
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
ca piatra, iute ca săgeata” - Iphigenia este de acord cu sacrificiul; în schimb urcarea treptelor pe Altarului Adevărului Creației, spre Rugul aprins, este anevoioasă, devenind cu atât mai dificilă cu cât atmosfera din jurul ei este mai apăsătoare. Toți au fețele livide și triste, de parcă ar fi înmormântarea ultimei lor Mame, pe când ea ar dori ca ei să cânte melodii de nuntă și să danseze la ambele nunți: Sus, în cer în acorduri de alăute și chimvale; jos, pe pământ, în corzi
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
stampa are gust caduc de morfină o adulmecă toți câinii perfid dă (in)dependență delir trimbulind pulberea ei argintează stelele cometa aburindă se rupe din cer ca o inimă pulsează sânge în eter(n) dragostea este corabie eșuată în oceanul livid plouă peste ea cu meteoriți saltimbanci mirosul iubirii se răspândește opulent acru ca niște struguri necopți gura ei desenează umbre sângerii pe brocartul sidefiu al norilor sufletul nesățios trezește demoni e o paradă de (re)sentimente stelară ninge cu tristeți
IUBIRE SIDERALĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360012_a_361341]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CANDID Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 257 din 14 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Domnul acela din oglindă livid De-o veșnicie mă privește candid Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă Sora mea mâine este mireasă Parcă adoarme și cade în unde Și somnul l-ar duce și nu are unde Îl spală zefirul și iar
CANDID de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359636_a_360965]