1,490 matches
-
al XIV-a fratelui său, "Monsieur", atunci când l-a convins s-o accepte pe fiica sa recunoscută, Françoise Marie de Bourbon (cunoscută sub numele de "Mademoiselle de Blois"), ca soție pentru Filip. Regele a oferit o zestre de două milioane de livre (nu vor fi plătiți până nu se sfărșește Războiul de Nouă Ani) precum și Palais-Royal pentru părinții mirelui. Auzind că fiul ei a fost de acord cu căsătoria, mama lui Filip l-a plesnit peste față în fața Curții, a întors spatele
Filip al II-lea, Duce de Orléans, Regent al Franței () [Corola-website/Science/312842_a_314171]
-
adică vers liber; el a fost în orice caz unul dintre primii europeni care au utilizat această formă de poezie; totodată a scris și versuri rimate. Principalele lui publicații includ "Leș Palais nomades", 1887, "Domaine de fée", 1895, și "Le Livre d'images", 1897. Kahn a avut o contribuție valoroasă în istoria mișcării simboliste cu cartea lui "Symbolistes et décadents", 1902. În adiție poemelor lui, Kahn a fost un intelectual public care a scris române, teatru și critica literară. A jucat
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
surori vitrege, Françoise-Marie de Bourbon. La 16 ianuarie 1680, Mărie Anne s-a căsătorit cu vărul ei, Louis Armând de Bourbon, Prinț Conți, care era "prinț de sânge", în capelă Castelului Saint-Germain-en-Laye. Zestrea ei a fost de un milion de livre. În 1683, și-a pierdut fratele iubit, Contele de Vermandois, care a fost născut în aceeași zi la un an după ea. Tânărul fusese exilat de la curte după implicarea într-un scandal homosexual cu iubitul unchiului lui, "Cavalerul de Lorena
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]
-
France ("nepot al Franței") prin naștere și moștenitor al Casei de Orléans. În acest fel rangul ei social l-a depășit pe cel al lui Mărie Anne și Louise-Françoise. În plus, ea a primit o zestre de 2 milioane de livre, mult mai mult decât au primit cele două surori atunci când s-au căsătorit. Prințesa Douairière a murit de o tumoare la creier, la Paris, la 3 mai 1739. A fost înmormântată în capelă de la Saint-Roch.
Marie Anne de Bourbon () [Corola-website/Science/321035_a_322364]
-
Maria Antoaneta, fiica împărătesei Maria Tereza a Austriei, era simbolul alianței nepopulare cu Austria, care a adus înfrângerea Franței în războiul de șapte ani. Deși era fermă era considerată frivolă și arogantă, acumulând datorii de o jumătate de milion de livre la jocuri de noroc într-un an, iar cumnatul ei, contele de Provence, chiar a poreclit-o "Madame Deficit", fiind detestată de toată lumea. Astfel, reformele erau mai degrabă împiedicate de pasivitatea regelui decât de opoziție. La sfârșitul secolului al XVIII
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
monahale, iar cei 70.000 de clerici seculari lucrau în parohii. Cei mai tineri fii ai marilor familii nobiliare ocupau funcții înalte în biserică pentru a obține profit din imensa bogăție a bisericii. Arhiepiscopia de Strasbourg valora 400.000 de livre pe an, iar preoții primeau 7.000-10.000 de livre pe an. Numeroși episcopi dețineau mai mult decât o singură episcopie și nu erau văzuți niciodată în vreuna din ele. Averea bisericii provenea din pământul pe care îl deținea și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
parohii. Cei mai tineri fii ai marilor familii nobiliare ocupau funcții înalte în biserică pentru a obține profit din imensa bogăție a bisericii. Arhiepiscopia de Strasbourg valora 400.000 de livre pe an, iar preoții primeau 7.000-10.000 de livre pe an. Numeroși episcopi dețineau mai mult decât o singură episcopie și nu erau văzuți niciodată în vreuna din ele. Averea bisericii provenea din pământul pe care îl deținea și din dijme. Biserica deținea circa 10% din pământ. În nord
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
serios în industrii ca metalurgie și minerit, fiind investitori majori în companii comerciale și bănci. Au profitat de pe urma creșterii arenzilor ca proprietari de pământ. În 1749, la Paris, tot cei care aveau un venit de peste o jumătate de milion de livre erau nobili. În porturile ca Bordeaux, burghezia era mai bogată decât nobilimea locală. Burghezii nu aveau titlu nobiliar și nici nu erau țărani sau muncitori urbani. Se implicau în industrie. Negustorii se numărau printre burghezii bogați, comerțul exterior fiind în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a încercat să-i pună capăt prin decretele din august. La 20 august 1786, controlorul general al finanțelor, Calonne, i-a comunicat regelui că guvernul se află în pragul falimentului. Veniturile pentru 1786 urmau să fie de 476 milioane de livre, cheltuielile de 587 milioane de livre, reprezentând un deficit de 112 milioane de livre, un sfert din venitul total. Între 1740-1783, Franța s-a implicat în trei mari războaie globale cu Marea Britanie, întâi în Războiul pentru succesiune austriacă, apoi în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
prin decretele din august. La 20 august 1786, controlorul general al finanțelor, Calonne, i-a comunicat regelui că guvernul se află în pragul falimentului. Veniturile pentru 1786 urmau să fie de 476 milioane de livre, cheltuielile de 587 milioane de livre, reprezentând un deficit de 112 milioane de livre, un sfert din venitul total. Între 1740-1783, Franța s-a implicat în trei mari războaie globale cu Marea Britanie, întâi în Războiul pentru succesiune austriacă, apoi în Războiul de șapte ani, și războiul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
controlorul general al finanțelor, Calonne, i-a comunicat regelui că guvernul se află în pragul falimentului. Veniturile pentru 1786 urmau să fie de 476 milioane de livre, cheltuielile de 587 milioane de livre, reprezentând un deficit de 112 milioane de livre, un sfert din venitul total. Între 1740-1783, Franța s-a implicat în trei mari războaie globale cu Marea Britanie, întâi în Războiul pentru succesiune austriacă, apoi în Războiul de șapte ani, și războiul american de independență. Toate războaiele au fost costisitoare
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Calonne a trebuit să înceapă o reforma a sistemului fiscal. Calonne a propus înlocuirea capitație și vingtieme cu un impozit funciar unic, plătibil de toată lumea, chiar și de nobili, cler, și stările periferice. Susținea că va aduce 80 milioane de livre, mai puțin însă decât deficitul prevăzut pentru 1786. Știind că parlamentele se vor opune planurilor sale, l-a convins pe rege să convoace pentru aprobarea reformei o Adunare a notabililor în februarie 1787, dar cu membri aleși de rege, Calonne
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
O grupare opusa lui Robespierre s-a închegat în jurul lui Danton care voia să restabilească independența autorităților locale, punând capăt centralizării. Voia să aplaneze disensiunile din cadrul mișcării revoluționare și să oprească Teroarea. Danton s-a îmbogățit considerabil, 400.000 de livre fiind cheltuite cât a fost ministrul justiției. Danton era acuzat de corupție și pentru că ar fi fost cumpărat de puteri străine. Camille Desmoulins, prietenul sau, l-a susținut în tentativa de a pune capăt Terorii. Desmoulins a cerut în ziarul
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
pe el și beat de fericire a adus mulțumiri lui Allah. Sultanul a reluat tratativele cu prețiosul său prizonier, tratative impuse de învingător, sub amenințarea cu moartea. El cerea restituirea necondiționată a Damiettei și o răscumpărare personală de 500 000 livre de aur, o sumă ce părea chiar sultanului fantastic de mare (pe atunci venitul anual al Franței era de în jur de 250.000 astfel de livre, așa că s-a făcut un împrumut de la Templieri). Regele a acceptat fără să
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
El cerea restituirea necondiționată a Damiettei și o răscumpărare personală de 500 000 livre de aur, o sumă ce părea chiar sultanului fantastic de mare (pe atunci venitul anual al Franței era de în jur de 250.000 astfel de livre, așa că s-a făcut un împrumut de la Templieri). Regele a acceptat fără să ezite știind că regina Margareta care se afla la Damietta, putea să o plătească, fapt ce îl făcea pe Al Muazzam să exclame plin de admirație: pe
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
să exclame plin de admirație: pe legea mea, francul este generos, dacă nu se târguiește pentru o sumă atât de mare de bani, și, la rândul său, pentru a nu părea mai puțin mărinimos, îi dădea regelui 100 000 de livre ca despăgubire. Văzând noua dispoziție a sultanului, regele spera că îl va îndupleca să găzduiască în Damietta bolnavii și răniții până ce și aceștia se vor putea îmbarca. Prizonierii așteptau cu înfrigurare eliberarea lor, când un alt eveniment neașteptat i-a
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
aleasă fiind Acra, unde urma să-i ajungă regele cu oamenii lui după ce răscumpărarea avea să fie plătită. Grație lui Joinville, eliberarea regelui s-a făcut mai repede decât era de așteptat, jumătate din banii datorați, adică 200 000 de livre, fiind luați cu forța, de credinciosul sfetnic, dintr-unul din cuferele templierilor, ascuns pe o galeră a acestora și păzit cu atâta strășnicie de călugări, încât nici turcii, nici mamelucii nu dăduseră peste el. La 13 mai 1250, Ludovic al
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
un altar pentru Coroana de Spini și un fragment din Crucea Adevărată, o relicvă importantă a patimilor lui Iisus. Ludovic le-a achiziționat în 1239-1241 de la Împăratul Balduin al II-lea al Constantinopolului, în schimbul sumei exorbitante de 135.000 de livre (capela a costat „numai” 60.000). Această achiziție trebuie înțeleasă în contextul fervoarei religioase extreme care exista în Europa secolului al XIII-lea. Ea a contribuit la reîntărirea poziției centrale a regelui Franței în cadrul creștinătății occidentale, precum și la renumele Parisului
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
1647 tatăl său îi aranjează o căsătorie de conveniență cu Marie Héricart, în vârstă de doar 14 ani, fiica lui Louis Héricart, „locotenent civil și penal” al domeniului La Ferté-Milon. Tânăra soție a adus o zestre de 20.000 de livre. Contractul de căsătorie a fost semnat în acest oraș (în apropiere de Chateau-Thierry) la 10 noiembrie 1647. Jean de La Fontaine și soția sa au avut un singur fiu, Charles. La Fontaine o părăsește însă pe soția sa și se întoarce
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Fontaine a ajuns în anturajul acestuia, fiind introdus de către Jacques Jannart, o rudă a soției sale. În acea perioadă Fouquet era un adevărat „Mecena” pentru poeții francezi, astfel că în curând La Fontaine a primit o pensie de 1000 de livre, în schimbul căreia se obliga să scrie o serie de poeme de circumstanță în termenii prevăzuți în contract. Tot lui Fouquet i-a dedicat și poemul epic "Adonis", o prelucrare după Publius Ovidius Naso. De asemenea, La Fontaine a scris o
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
și lui Lao-țî (Laotze sau "Lao" Tzu), promovând ideea unei armonii universale și a unei morale civile ce trebuia să reflecte ordinea." Un alt filozof francez, Michel Onfray, spune referindu-se la monoteism (""Tratat de ateologie - Fizica metafizicii"", Grasset 2005, Livre de poche, p. 101, secțiunea "Ochiul negru al monoteismului"): Astfel încât atunci când oamenii își pun în cap să dea viață unui Dumnezeu unic, o fac ca imagine a lor în oglindă: violent, gelos, răzbunător, misogin, agresiv, tiranic, intolerant. Altfel spus, ei
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
Écu este o monedă franceză din Evul Mediu, apărută în 1263 și din Epoca Modernă. Valora 3 livre. Écu are o etimologie similară "escudo-ului portughez", scudului italian, precum și armei de apărare denumit scut, ori elementului, cu același nume, din heraldică. Cuvântul din provine din , „scut”. În secolul al XI-lea, a fost atestat cuvântul „escut”(în română
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
-lea cel Victorios. Această monedă (écu cu coroană) cântărea 3,47 grame. Ludovic al XI-lea a creat écu au soleil (adică: écu cu soare) sau écu sol. Écu sol avea o greutate de 3.45 grame și valora 1 livră și 13 sols tournois. Écu d'or au soleil (écu din aur, cu soare) emis de Carol al VIII-lea a cunoscut două emisiuni în timpul domniei lui. Pe prima emisiune figurează o coroană cu inițiale, în timp ce pe a doua emisiune
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
Începând cu secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, termenul "écu" a fost folosit, în exclusivitate, pentru a denumi o monedă cu modul mare, din argint, introdusă de Ludovic al XIII-lea, în 1640, inițial având valoarea de trei livre tournois. Până la 1725 "écu" noi au fost emiși și reevaluați. După 1726 écu a rămas stabil la șase livre tournois. Écu-ul de argint (uneori numit louis d'argent) a fost divizat în monede de la 1/4 (quart d'écu) și
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
denumi o monedă cu modul mare, din argint, introdusă de Ludovic al XIII-lea, în 1640, inițial având valoarea de trei livre tournois. Până la 1725 "écu" noi au fost emiși și reevaluați. După 1726 écu a rămas stabil la șase livre tournois. Écu-ul de argint (uneori numit louis d'argent) a fost divizat în monede de la 1/4 (quart d'écu) și de 1/2 écu (demi-écu). În timpul Revoluției Franceze, inițial, au fost bătute monede "écu ale Convenției" (în ), iar mai
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]