949 matches
-
să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un deziderat. Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un deziderat. Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect și, pe de altă parte, în personalitatea ziaristului, în felul în care spune ce are de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect și, pe de altă parte, în personalitatea ziaristului, în felul în care spune ce are de spus. Riscând o butadă, putem zice că lizibilitatea nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai larg, obținut printr-un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de spus. Riscând o butadă, putem zice că lizibilitatea nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai larg, obținut printr-un cumul de procedee. La drept vorbind, nici claritatea nu e o noțiune suficient de clară, câtă vreme în spatele unei propoziții de o limpezime impecabilă se pot ascunde inconsecvențe sau greșeli de logică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ale celui care transmite informația), cititorul mai are nevoie de probe - mijloace prin care adevărul poate fi verificat și acceptat ca atare. (P. Charaudeau, 1997, p. 49) NOTE (1) Jose De Broucker (1995, p. 95) face o cuvenită legătură între lizibilitate și provocarea interesului de lectură, realizat prin corecta gestionare a unor elemente de scriitură. Iată câteva sfaturi: a) Atenție centrată pe mesajul esențial. Contează ceea ce vrei să spui. Dacă se poate, fă-o cât mai simplu, respectând cerința: o frază
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bătrânul deschide un sertar. Caută printre hârtii și poze risipite ceva anume” etc. Povestirea (citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
propuse Exerciții Jocuri Legături Chat Forum Sunet Video Text Hipertext Încărcare Analiza interfeței Conținut Elemente de conținut Suficient Bine Excelent Pagină de întâmpinare explicită Obiectiv pedagogic clar definit Logica organizării activității Pertinența resurselor Calitatea limbii Consemne clar definite Ilustrație pertinentă Lizibilitatea textelor Calitatea imaginilor Legături relevante Navigare Elemente definitorii Suficient Bine Excelent Ușurința navigării Comprehensiunea butoanelor Facilitatea găsirii informației indicate pe pagină Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
într-adevăr, ar face cuvântul și lucrul echivalente. Mai exact, putem să-i aplicăm "violenței", devenită un cuvânt utilizat de oamenii de știință, demonstrația lui Passeron (1991), care arată că, în ce privește științele umane, definițiile teoretice ale cuvintelor le asigură doar lizibilitatea, dar că, prin alegerea raționamentelor, metodelor și formulărilor, cercetătorul asigură "stăpânirea teoretică" a virtualităților semantice ale conceptelor. Cum spune tot Passeron, în cursul unei cercetări, orice tentativă de a închide conceptele în limitele unei definiții "le reduce imediat la palide
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
perspectivele interdisciplinare, pe de alta) care ne permit să regăsim în real un concept inoperant prin generalitatea sa. Cercetătorii trebuie pur și simplu să-și expliciteze punctele de vedere și alegerile și să arate cum dau rezultatele lor o nouă lizibilitate acestui real. Puterea de acumulare a punctelor de vedere parțiale va permite gravitarea în jurul obiectului 26, construind o cunoaștere mereu provizorie și care poate fi depășită în funcție de noii indicatori și de noile operațiuni de cercetare. Nu poate exista o cunoaștere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
autoarei și a instrumentelor sale stilistice: criticii noștri au fost impresionați de preocuparea sa pentru edificarea cititorului și, de aici, de mijloacele utilizate pentru a-l convinge, de tonul ei atât de adecvat. Între alții, Dan Hăulică a înțeles această "lizibilitate a actului" de a scrie cu rost și frumusețe 30. S-a observat că elanul către echilibrul între mesaj și modul lui de transmitere este rodul unui spirit inclinat spre sinteze dar și al unei arte de ținută clasică, care
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
accentuarea diferențelor dintre performanțele unor elevi; - efectul de ordine - aprecierea rezultatelor în raport cu cele anterioare în caz de progres sau regres; - eroarea logică - substituirea obiectivelor relevante cu obiectivele secundare în aprecierea rezultatelor elevilor, cum ar fi volumul răspunsurilor, modul de exprimare, lizibilitatea etc.; - ecuația personală a examinatorului - realizarea unor diferențe în evaluare: unii profesori sunt mai generoși, alții sunt mai exigenți; PREDARE - efectul de contagiune - de interinfluențare între mai mulți evaluatori sau prin raportare la rezultatele obținute de elev în alte situații
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
poate influența puternic perceperea acestuia (spre exemplu o construcție monumentală); d) factorii de ambianță prin maniera în care elementele peisajului reușesc să satisfacă sensul estetic al perceptorului definesc caracterul de ansamblu al peisajului. Un peisaj de calitate răspunde nevoilor de lizibilitate, informație, armonie; e) factorii de variabilitate: observatorul: există un acord în aprecierea maselor de vegetație verde si dezvoltată (în particular, arborii), mai ales dacă este curată și transparentă sau dacă formează cascade (este cazul locurilor unde se concentrează activități turistice
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
vedere dominante (se constata ca peisajele clasate printre cele mai remarcabile sunt în majoritate caracterizate de vederi dominante - lungi/perspective, vaste, stimulante); mobilitatea observatorului: se distinge între percepția statică și cea dinamică (diferită în funcție de viteza parcurgerii, cadrajul rutei urmate/drumului, lizibilitatea/logica parcursului); factorii climatici care sunt determinanți pentru aspectul peisajului sezonier, diurn, nocturn etc. Unghiul de incidență are valori diferite în funcție de suprafață sistemului peisaj și determină percepția vizuală maximă în punctele unde formează unghiuri de 90˚ pe suprafețele frontale, pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
1(câte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (două pagini) și să dezvolte subiectul propus. - Varianta 1 (Bacalaureat 2013, sesiunea iulie, variantă de rezervă) Filiera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
câte pentru fiecare ce rință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Lucian Blaga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scria nu erau de foarte bună calitate; în funcție de vârsta, greutatea și ascuțimea penelului, literele puteau fi inscripționate imperfect, astfel încât, uneori, copiștii le înlocuiau cu litere asemănătoare 3. Prin urmare, ne dăm seama de complexitatea factorilor care puteau influența calitatea și lizibilitatea textului de bază și a copiilor care se făceau după el. Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil să stabilim cu precizie care a fost cauza unei anumite greșeli. Important este să fim conștienți că textele copiate puteau proveni din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
1(câte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (două pagini) și să dezvolte subiectul propus. - Varianta 1 (Bacalaureat 2013, sesiunea iulie, variantă de rezervă) Filiera
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
câte pentru fiecare ce rință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Lucian Blaga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și În defavoarea consolidării deprinderilor legate de autoservire În condiții noi de viată. Copilul dispune la acerst nivel de vârsta de capacități mai stabilizate de a citi și scrie. Volumul lecturilor este În creștere. Și scrierea face progrese În viteza și lizibilitate. În jurul vârstei de 8 ani și după, devin mai multilaterale și diferențiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preocupările de prim ordin. Cresc evident capacitățile mnezice, exprimarea discursivă. Competiția colectivă Începe să devină de asemenea deosebit de activă și se evidențiază În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
printr-o lectură necomplezentă, care să dea deoparte ideile primite de-a gata. Sensul realului va fi în mod constant pus sub semnul întrebării de o experiență aparte a lumii, una care-i pune în evidență discontinuitățile, bizareriile, absurdul. Tema "lizibilității lumii", cum o numește filosoful german Hans Blumenberg, este una de mare importanță la Blecher, ceea ce îl așează în vecinătatea scriitorilor români preocupați de metafizica realului: Eminescu, Sadoveanu, Eliade desigur, având o diferență specifică. Nevoia de a interpreta lumea vine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
vieții "un sens precis, adevărat" (p. 209). În spatele psihodramei acesteia fabuloase, în care eroul își înscenează propriile perplexități și aspirații, se găsește codificat sensul ultim, visat, al unei interpretări fericite a absurdului lumii. Scrisul figurează ca metaforă a atingerii unei lizibilități totale a realului, o lizibilitate care nu poate fi, însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne decât să subliniem că existența acestei configurații metaforice în romanele scriitorului interbelic indică o conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 209). În spatele psihodramei acesteia fabuloase, în care eroul își înscenează propriile perplexități și aspirații, se găsește codificat sensul ultim, visat, al unei interpretări fericite a absurdului lumii. Scrisul figurează ca metaforă a atingerii unei lizibilități totale a realului, o lizibilitate care nu poate fi, însă, decât ipostaziată metaforic și visată în delir, niciodată trăită cu adevărat. Concluzii Nu mai rămâne decât să subliniem că existența acestei configurații metaforice în romanele scriitorului interbelic indică o conștiință artistică evoluată, o poetică complexă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
expresia acestor scriitori sunt marcate în același timp de dorința de deschidere spre lume și de înrădăcinarea în teritoriul cultural originar. Nu e întotdeauna confortabil să devii o rădăcină zburătoare, și asta provoacă un conflict permanent între autenti citate și lizibilitate. Această sfîșiere se manifestă, pe de o parte, printr-un fel de efracție sistematică ce constă în subvertirea limbii franceze pentru a-i conferi respirația halucinantă, acel parfum de fîn și de baligă, acea plasticitate savuroasă a limbii române, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Vulkan und mit allem umliegenden Hofstaat sich selber vernichtend.“ Destinul suveranului este, pentru Benjamin, destinul unei lumi nerăscumpărate, privită din perspectiva căderii, ca ruină, și, astfel, care își uită originea și, odată cu ea, limba originară, ce-i conferă transparență și lizibilitate. Natura materială, repe titivă, opacă se înstăpânește asupra vieții logice a spiritului, distrugerea nu cunoaște o „interpretare“ salvatoare, speculativă sau teologică. Eroul dramei baroce capătă forma distructivă a lumii materiale și îi urmează parcursul. Atât ontologia lumii căzute, cât și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]