14,092 matches
-
oamenilor de lângă ei. Povestea de mai jos e trăită de mine. Mă aflam într-un restaurant cu o prietenă și cumnatul ei. El consumase vreo trei pahare whisky (mai devreme, subliniau ei) și alte câteva de vermut. La ieșire din local mă îndrept natural către un taxi. Ei, mirați, îmi spun că mergem cu mașina. A lui. Condusă de el. Eu, stupefiata, vorbesc despre alcoolul pe care il consumase. Prietena mea - și sora soției lui - îmi spune râzând: “Hai mă, ți-
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
au fost inaugurate conferințele pe teme muzicale, literare sau științifice, ceea ce denota, odată mai mult, reușita eforturilor depuse de diriguitorii Liedertafel-ului pentru a face cât mai bine cunoscută cultura germană. Perioada Primului Război Mondial a fost un răstimp dificil pentru fundație, cu localul sechestrat și amenințată la un moment dat cu desființarea, dar salvată până la urmă de insistențele profesorului dr. Adolf Frank, medic dar și finanțist, întemeietorul Băncii Transilvania. După care au urmat ani liniștiți, marcați de fructuoase domenii. în 1934, de pildă
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
pentru saltul în gol. cine/ce face acțiunea și cine/ce o suportă. după o zi de muncă stelele reci se uită fix la mijloacele de producție și se literaturizează (crezi tu). așa cum stau acum la o masă joasă-n localul plin cu picturi de gang și metri de sticle în rafturi. fac propoziții ,vreau o pizza cu ciuperci și-un pahar cu vin roșu." instinctul de conservare se strînge dulceamar pe cerul gurii ca o bomboană după mult timp dezlipită
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
armata. Ultimul patriarh nekagebist al Rusiei Tihon, cel care a anatemizat hoarda bolșevică-comunistă pentru crimele monstruoase comise împotriva bisericii (peste 200.000 de clerici executați, dar și milioane de alți reștini, mii de mănăstiri și biserici distruse sau transformate în localuri de orgii comuniste!), s-ar întoarce în mormântul său la vederea acestui tablou satanic („Iuda între creștini”). Și când te gândești că doar câțiva ani în urmă comunistul Dodon jura credință lui Ilici primind carnetul de membru al PCRM! Cât
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
evanghelizare printr-o menire cu adevărat apostolică a autorului "într-un veac rătăcit", cum scrie domnia sa. Sub coordonarea d-lui Claudiu Pădurean, corespondent la Radio România Actualități, lansarea acestei cărți, inedit monument românesc de cultură, a avut loc în spațiul localului "Los Toreros" din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Țene, președintele LSR
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
dacă vrei au ba. Industria de sunete a escaladat întreaga planetă. Te duci la munte: puzderia de wați se revarsă printre arbori și stânci. Te duci la mare: zgomotul talazurilor e acoperit de grindina decibelilor emanați în furtuna discotecilor și localurilor de zi și de noapte. La Poli și la Ecuator, în mașină sau pe vapor, în tren ori avion, în casă, pe stradă, când ești obosit, amărât sau, dimpotrivă, când ești destins ori când ți-e lumea mai dragă, te
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
al lui Constantinescu, d-na Zoe Petre, iese din amorțeala care-a cuprins-o încă pe vremea când dormita la Cotroceni e un alt semn că vinovații din 1996-2000 au luat-o razna. Astăzi, d-na Petre vorbește despre "dramoleta localului", despre faptul că CNSAS nu a avut (cum nu are nici astăzi) un sediu corespunzător. Să-i reamintești unei persoane care folosește amnezia ca pe-o armă de atac, că exista soluția, aflată la mintea cocoșului, ca arhivele să fie
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
CNSAS nu a avut (cum nu are nici astăzi) un sediu corespunzător. Să-i reamintești unei persoane care folosește amnezia ca pe-o armă de atac, că exista soluția, aflată la mintea cocoșului, ca arhivele să fie predate CNSAS cu "localuri" cu tot e, desigur, inutil. Nici Emil Constantinescu, nici consilierii săi n-au fost adepții acestei soluții de-o simplitate - după cum s-a văzut - înmărmuritoare. Chiar și acum, ca o ultimă șicană a "serviciilor", dosarele sunt transportate undeva în Câmpia
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]
-
o capacitate holografică, sau, dacă vreți, actualizează potențialul lor holografic, descoperă generalul din individual. În întâlnirea extremelor, am ilustrat funcționarea principiului holografic în poezia lui Eminescu, atât în ipostaza sa temporală (clipa care exprimă eternitatea), cât și în aceea spațială (localul care exprimă globalul). Obișnuiesc să citez în această privință pe William Blake: "Să vezi lumea într-un grăunte de nisip/și cerul într-o floare sălbatică./ Să ții infinitatea în palma mâinii tale/și eternitatea într-o oră." Ludicul, numitor
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
în armonie și în sincronie cu natura". Toată lumea este de acord că despre viața cotidiană și universul cultural al geto-dacilor se știu puține lucruri. Marin Mincu știe mai multe și, odată cu el, Ovidiu, care își poartă depresiile și melancoliile prin "localuri deocheate" care duc cu gândul la lumea pestriță a porturilor din secolele XIX-XX: "De acest soi de maladie psihică ajunsesem să mă molipsesc și eu; mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
și melancoliile prin "localuri deocheate" care duc cu gândul la lumea pestriță a porturilor din secolele XIX-XX: "De acest soi de maladie psihică ajunsesem să mă molipsesc și eu; mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă." Altminteri, ca urmare a contactelor sale cu băștinașii, poetul roman află multe dintre reperele de azi ale folclorului românesc: motivele
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
politice de la antici la moderni - History of political ideas from the ancient to the modern(2002). Silvia BOCANCEA graduated from the Faculty of History at "Al. I. Cuza" University of Iași (1996) and hâș a master degree în Systems and local public policies from the Faculty of Philosophy at the "Al. I. Cuza" University of Iași (2001). She is a Phd. Lecturer at the Faculty of Political and Administrative Sciences at "Petre Andrei" University of Iași. Fileds of interest: political history
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu-le cruțare, dar au fost loviți fără milă cu răngi și lanțuri grele, până ce niciunul nu a mai mișcat. Cum de a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
moare tatăl. Chiar dacă Marin era cel mai mic - avea doar vreo 14 ani - preia greutățile familiei. Atenție! Porecla de Zavaidoc o primește cam pe la 25 de ani, când deja își înjghebase un taraf, cam în perioada când se află în localul „La Mărită Borțoasa”, perioada de ascensiune a artistului, fiindcă vine în cântecele sale cu acele chiuituri ce erau specifice”cazacilor (zavaidocilor) Căpătase deja porecla „Zavaidoc”. Împreună cu fratele Vasile înjghebează un taraf, taraful Zavaidoc, care ia drumul capitalei. Tenorul operei române
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
liceu, propunându-și că „...n-am să mor până n-am să fiu lângă el”) alinând suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o viață. Pleacă la Caracal, apoi la Roșiorii de Vede. Cântă prin mari localuri, fără microfon, schimbând câte 3-4 cămăși pe noapte (transpira abundent datorită unei afecțiuni renale ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar fiind iarnă, focul se stinsese demult în sobe, s-a făcut frig, contractează o congestie galopanta de plămâni, si este găsit mort în zorii zilei sub o masă în restaurant de către omul de serviciu care venise
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te manii/ Este-o veche zicătoare/ Bate vântul, lătra câinii.” A cântat în localuri renumite din: Pitești, Arad, Iași, Târgoviște, Ploiești, Cernăuți, Timișoara, în Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia, Franța, Ungaria, Ucraina. Ce timpuri!... Coborî La Berbecu Cireșica ( În locul unde a fost restaurantul, mai tarziu Cireșica, a rămas decât un amărât de colț, unde și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
casă lângă tine? Că te știam mai Marine... Că de-al dracu’ ce erai, Nici în troaca nu stăteai. I-hu!!!...) Câmpulungul l-a iubit pe celebrul lăutar, fiindcă nopți de-a rândul a distrat locuitorii orășelului de munte, în vestitul local din Vișoi. Piteștiul, unde a văzut lumina zilei, leagănul copilăriei celebrului uitat, ar avea multe de spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ispravă, opera Lui de maturitate. Se vede treaba că experiența contează chiar și în cazul unui creator atît de talentat". Deși n-are legătură cu tema, Totul de vînzare, editorialul lui Mircea Martin despre urîțirea centrului Bucureștiului prin reclame și localuri inadecvate ar trebui să dea de gîndit: "Suntem în centrul Capitalei, de-o parte și de alta a Universității, unde avem nu mai puțin de patru cazinouri și săli de jocuri, care numai prin aspectul lor oribil sfidează, jignesc ambianța
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
exotice, al cărui vis este să ajungă, într-o zi, căpitan de vas. Ajunge pe un vapor, dar nu în calitate de căpitan, ci de cambuzier (magazioner), după care se retrage definitiv la țărm și se dedică unei activități cvasi-interlope (patron de local, mic traficant, intermediar în trimiterea de prostituate spre Orient și Africa), până ce este ucis de amantul fiicei sale. Fata lui Hemcea, Cristina, este unul dintre cele mai reușite personaje feminine din istoria literaturii române. Este o ființă fascinantă, amestec straniu
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu-le cruțare, dar au fost loviți fără milă cu răngi și lanțuri grele, până ce niciunul nu a mai mișcat. Cum de a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
moare tatăl. Chiar dacă Marin era cel mai mic - avea doar vreo 14 ani - preia greutățile familiei. Atenție! Porecla de Zavaidoc o primește cam pe la 25 de ani, când deja își înjghebase un taraf, cam în perioada când se află în localul „La Mărită Borțoasa”, perioada de ascensiune a artistului, fiindcă vine în cântecele sale cu acele chiuituri ce erau specifice”cazacilor (zavaidocilor) Căpătase deja porecla „Zavaidoc”. Împreună cu fratele Vasile înjghebează un taraf, taraful Zavaidoc, care ia drumul capitalei. Tenorul operei române
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
liceu, propunându-și că „...n-am să mor până n-am să fiu lângă el”) alinând suferință. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, plutonierul în rezervă Marin Teodorescu Zavaidoc este încorporat la Târgoviște. Ziua în unitate, seara cântă în localuri. Aici se îndrăgostește de Țuca, cu care se întâlnește pe ascuns. Tânta reușește să-l despartă de intrusa căreia Zavaidoc îi oferise tangoul „Țuca”. A cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o viață. Pleacă la Caracal, apoi la Roșiorii de Vede. Cântă prin mari localuri, fără microfon, schimbând câte 3-4 cămăși pe noapte (transpira abundent datorită unei afecțiuni renale ce-i va pune capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]