230 matches
-
omului. Discuția, prea vastă pentru a fi sintetizată aici, se leagă de curentul recent din teoria și practica drepturilor omului, care - fiindcă nu mai poate propune vreun universalism fără a relansa atacurile contra Occidentului opresiv sau afirmarea vehementă a unor localisme idiosincratice (ca așa-numitele „valori asiatice”) - vorbește despre nevoi, sărăcie, „bunuri publice (globale)” - (global) public goods -, pe care eu le-aș numi „drepturi ontologice”: apă, mediu înconjurător, cunoaștere, stabilitate financiară, proprietate intelectuală etc. Deplasând centrul de greutate al societății bune
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
R. F., Horton, R. L. (1997) The Sociology of Social Problems, Prentice Hall, Twelfth Edition, New Jersey Iluț, P. (1995) Familia. Cunoaștere și asistență, Cluj-Napoca, Editura Argonaut Iluț, P. (1997) Abordarea calitativă a socioumanului, Iași, Polirom Iluț, P. (2000) Iluzia localismului și localizarea iluziei, Iași, Polirom Ionescu, I. I. (1997) Sociologia școlii, Iași, Polirom Janowitz, M. (1972) The Professional Soldier. A Social and Political Portrait, New York, London, Free Press Collier, Macmillan Kaplan, H. B., Martin, S. S. & Johnson, R. J.: Self-rejection and
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
modernitatea independent de modelul urmat de Europa în ultimele secole, ca de exemplu: tip de organizare socială, caracterizat printr-un nivel fără precedent al mobilității sociale și al diferențierii instituționale. Acest tip de diferențiere și de mobilizare duce la distrugerea localismului și la crearea unor spații sociale, economice, politice și culturale mai largi, ale căror practici sunt guvernate prin instituții complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Liceul de băieți "Lațcu Vodă", Siret / 114 3.3.17 Liceul "internat" Vatra Dornei / 115 3.4 Populația școlară nord-moldovenească / 117 3.5 Viața școlară, între tentația politică și imperiul creației / 128 Capitolul IV. INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ / 135 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate / 135 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate / 140 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare / 142 Capitolul V. PRODUCȚIE
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școlară nord-moldovenească / 117 3.5 Viața școlară, între tentația politică și imperiul creației / 128 Capitolul IV. INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ / 135 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate / 135 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate / 140 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare / 142 Capitolul V. PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ / 157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I / 185 ANEXA II / 207
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
128 Capitolul IV. INTELECTUALUL PROVINCIEI LA MASA DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ / 135 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate / 135 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate / 140 4.3 Revistele regionale - mostre de localism creator și strategii de deprovincializare / 142 Capitolul V. PRODUCȚIE INTELECTUALĂ NORD-MOLDOVENEASCĂ. INDEXARE A INTELECTUALILOR CU CONTRIBUȚIE SCRISĂ / 157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I / 185 ANEXA II / 207 BIBLIOGRAFIE / 211 LISTA TABELELOR / 221 LISTA FIGURILOR / 221 INTRODUCERE Intelectualul român este o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
două mari coordonate: 1. Educația ca mecanism de formare a intelectualilor din nordul Moldovei. Exploatând resursele educaționale ale zonei, am analizat învățământul secundar teoretic din regiune, nordul Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și producția intelectuală între cele două războaie. Creația nord-moldovenească s-a aflat, cu preponderență, sub semnul tradiționalismului. Localismul creator, ca fenomen literar integrat sămănătorismului, refractar modernismului în literatură, își arogă - pe bună dreptate - meritul promovării provinciei. Literatura minoră din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
am analizat învățământul secundar teoretic din regiune, nordul Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și producția intelectuală între cele două războaie. Creația nord-moldovenească s-a aflat, cu preponderență, sub semnul tradiționalismului. Localismul creator, ca fenomen literar integrat sămănătorismului, refractar modernismului în literatură, își arogă - pe bună dreptate - meritul promovării provinciei. Literatura minoră din zonă, și creația intelectuală în general, au fost supuse astfel unor interpretări și clasificări, în încercarea de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin raportare la capitala țării, cu centru cultural regional de referință la Iași. De aceea, nordul Moldovei cu aura sa de tărâm încremenit în liniște se prezintă mai degrabă ca o "provincie în provincie", o (semi) regiune unitară cu un localism cultural ce merită totuși explorat. De fapt, ceea ce s-a publicat despre această zonă vizează în principal localul, și nu regiunea în sine. Există istorii ale Moldovei sau ale Bucovinei, dar lucrări de sinteză dedicate în exclusivitate Moldovei de nord
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a secolului XX apar primele monografii de localități în zona cercetată, unele dintre aceste scrieri fiind și astăzi lucrări de referință 5. Interesul cercetătorilor pentru explorarea istoriei și culturii locale este teoretizat, în anii '30, în cadrul curentului mai larg denumit "localism creator", tributar criticului literar sibian Alexandru Dima, axat pe ideea recuperării și promovării valorilor locale autentice. Dacă în perioada dintre cele două războaie sursele documentare se cercetează pentru o cunoaștere cât mai consistentă și obiectivă a regiunilor, istoriografia comunistă, care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu aceeași mândrie provincială cu care în interbelic se manifestau inițiativele de localism creator. Producția istorică aplicată ariei nord-moldovenești, chiar și atunci când se circumscrie studierii unei zone mai vaste, precum Bucovina în totalitatea sa, își aduce contribuția la consolidarea istoriei locale ca segment distinct, dar integrat istoriei naționale. De cele mai multe ori, istoria locală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce se manifestă distinct. Intelectualul interbelic modelat prin educație devine sursa creației și distribuției de cultură. Următoarea secvență introduce astfel problematica producției intelectuale nord-moldovenești în perioada dintre cele două războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
distribuției de cultură. Următoarea secvență introduce astfel problematica producției intelectuale nord-moldovenești în perioada dintre cele două războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a folclorului local, transpunându-se în instrument de formare a culturii autentice. Cultivarea localismului creator reprezenta apanajul intelectualului provinciei ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca strategie culturală, de deprovincializare și pătrundere în viața culturală a centrului. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce se manifesta, de cele mai multe ori, de la tribuna revistelor locale. Pentru acest actor al periferiei, localismul deținea două valențe: pe de o parte, fenomenul era generat de o serie de complexe ce converg în jurul binomului centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca strategie culturală, de deprovincializare și pătrundere în viața culturală a centrului. Analiza a dezbătut de altfel această problematică a provincialismului, stabilind că un complex al provinciei diferă de la zona regățeană a nordului Moldovei la zona bucovineană, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru Dima. Un an mai târziu, Lucia Olaru Nenati publica Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus (2007). Cartea monografiază câteva personalități și reviste din nordul Moldovei din perspectiva localismului, fără o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus (2007). Cartea monografiază câteva personalități și reviste din nordul Moldovei din perspectiva localismului, fără o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru care localismul devine instrument de ridicare culturală a maselor și implicit de depășire a decalajelor periferiei față de centru. După această
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o teoretizare aprofundată a acestui fenomen. În afară de aceasta, relevantă este și lucrarea semnată de Elena Emilia Lica, intitulată Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică (2003) în care autoarea evidențiază rolul grupărilor culturale din zona Galați-Brăila pentru care localismul devine instrument de ridicare culturală a maselor și implicit de depășire a decalajelor periferiei față de centru. După această amplă tratare a cadrului teoretic în care se plasează creația interbelică nord-moldovenească, Producție intelectuală nord- moldovenească. Indexare a intelectualilor cu contribuție scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul zonei, dar și la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe de o parte, este generat de o serie de complexe ce converg în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe de o parte, este generat de o serie de complexe ce converg în jurul relației centru-periferie, pe de altă parte, localismul apare și ca o pârghie de lansare și, eventual, de pătrundere în viața culturală a centrului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]