1,747 matches
-
la eforturile făcute pe teren pentru soluționarea conflictului transnistrean. Și, gradual, s-au redus semnificativ și acțiunile întreprinse de Comisia cvadripartită pentru soluționarea politică a conflictului din raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova. Și un detaliu: comandatul grupului de observatori români, locotenent-colonel, a devenit, în timp, colonel și general și a comandat batalionul românesc de menținere a păcii care a activat în Angola! Cu ucenicia în materie începută la Tighina, pe malul Nistrului. În ultimele 2-3 luni ale anului 1992, am revenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și Tratatul de la Varșovia, impunându-se adaptarea acestuia după încheierea Războiului Rece. 10 Marcel Dinu, 42 de ani în diplomație, Editura C. H. Beck, București, 2009. 11 Comandantul grupului de ofițeri români era maiorul Ion Botezatu, ridicat la gradul de locotenent-colonel, devenit ulterior general, comandant al batalionului român în cadrul trupelor O.N.U. în Angola. 12 Claus Neukirch, op. cit. p. 5. 13 V. Adrian Năstase, România după Malta, vol. X, p. 577. 14 http://www.osce.org/cio/85566. 15 Oxford
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Buchenwald sfidătoare și sănătoasă din punct de vedere fizic. Vorbea îndeajuns de bine engleza încât să facă inutilă prezența interpretului. Mal a interogat-o singur pe Celeste. Au discutat despre un singur subiect: prostituția la care fusese supusă de un locotenent-colonel SS, Franz Kempflerr - prețul supraviețuirii ei. Istorisirile Celestei, expuse cu amănunte picante, i-au ucis coșmarurile mult mai eficient decât fenobarbitalul de contrabandă cu care se îndopa de săptămâni bune. Ele l-au excitat, l-au dezgustat, l-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
câțiva ani Îl tot dădeau deoparte de pe listele cu avansări și se gândea cu groază că-l ajungea bătrânețea numai cu steaua de maior pe umăr. Un camion scufundat pe jumătate În canal i-ar fi amânat iarăși gradul de locotenent-colonel: s-ar fi considerat că nu se ocupase Îndeajuns de temeinic de instruirea și impunerea unei discipline drastice militarilor În termen. Îi Învățase pe cei trei ce și cum să spună atunci când i-ar fi Întrebat cineva. Amenințarea cu plutonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că timp de două săptămâni lungi și plictisitoare de așteptare soldații și-au petrecut timpul insultându-se prin megafoane, având totuși grijă să nu depășească anumite limite, să nu exagereze În ceea ce privește tonul, ca să nu se urce ofensa la capul vreunui locotenent-colonel susceptibil și să ia foc troia. Ceea ce a contribuit mai mult la complicarea și tărăgănarea negocierilor a fost faptul că nici una dintre maphiile din celelalte țări nu dispunea de supraveghetori ca să facă ce vrea cu ei, lipsindu-le, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi de mult locotenent-colonel. ― Nu pot permite să fiu înfruntat în exercițiul funcțiunii! făcu dânsul umflîndu-și glasul, ca să-și păstreze aparența de mânie. Eu am o răspundere aici! Nu ne jucăm, nu-i așa, domnule prefect?... De la București e ușor să comanzi și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a reîntregi ce s-a stricat și a recuceri ce s-a pierdut", pretinzând că guvernul care declarase război Germaniei ți Austro-Ungariei acționase împotriva intereselor naționale. La 10 februarie 1917, tot în sectorul Diviziei a 8-a, a fost prins locotenent-colonelul Crăiniceanu, comandantul Regimentului 25, pe când se întorcea din liniile germane, unde se întîlnise cu colonelul Al. Sturdza, de la care primise instrucțiuni și manifeste. Colonelul Crăiniceanu a fost trimis în fața Curții Marțiale sub acuzația de trădare. Ținând seama de faptul că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
divizia a V-ea, compusă din regimentele de infanterie no. 17 (Archangel) și no. 18 (Wologda) au atacat Plevna dinspre nord, iar reg. de infanterie no. 19 Kostroma cu 8 tunuri au atacat orășelul dinspre ost. Rușii erau comandați de locotenentul-colonel Schilder-Schuddner. Atacul rusesc au fost respins și rușii s-au retras spre Biela cu pierderi relativ însemnate. După telegrama oficială din Sant-Petersburg au murit 2 coloneli și 14 ofițeri, au fost răniți 36 de ofițeri, iar soldați din rânduri s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunoștința. Aici împotrivirea a fost mare și trupele noastre primiră ordin de a se retrage. {EminescuOpIX 435} Retragerea s-a îndeplinit în cea mai bună ordine. Pierderile ce avem sînt: morți 50, răniți 200, între cari 5 ofițeri și un locotenent-colonel. Acest atac s-a făcut de trupele din diviziunea a patra, compuse aproape numai din moldoveni. Spiritul oștirii este escelent; ea suferea de ordinul de retragere și cerea să reînceapă lupta având deplină încredere că de astădată, cunoscând mai bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care trec peste interdicțiile artificiale: Nerjin și Simocika, Sologdin și Iomina, Ruska Doronin și Clara Makarîghina. Comportamentul oamenilor reprezentativi pentru o anumită lume și relațiile obișnuite dintre ei se dovedesc lipsite de sens prin trecerea granițelor lumii respective. De aceea locotenent-colonelul Klimentiev se dovedește stângaci în timpul discuției în vagonul metroului cu Nadia, soția lui Nerjin. În închisoarea Lefortovo, ea ar fi fost pentru el soția unui dușman al poporului, dar în vagonul metroului este o tânără independentă și atrăgătoare. La fel de neconfortabil
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Marii Aliați, dezastruoasă în consecințe pentru România, cum era lesne de bănuit, a afectat decisiv activitatea și organizarea principalului serviciu informativ național, astfel că prin nota nr. 576 017 din 27 august 1944, Serviciului Special de Informații (la conducerea căruia locotenent-colonelul Traian Borcescu luase deja locul lui Eugen Cristescu, „dispărut” pentru moment) a fost trecut din subordinea Președinției Consiliului de Miniștri în aceea a Ministerului Apărării Naționale. Pentru a marca această schimbare, începând cu data respectivă, doi dintre ofițerii Serviciului Special
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
februarie 1938. Motivându-se menținerea ordinii publice și siguranței noului regim instituit, regele Carol al II-lea recurge și la folosirea cadrelor militare în funcțiile administrative. Fapt pentru care prefecții de județe sunt numiți din rândul ofițerilor cu grade superioare (locotenenți-colonei și colonei). O altă măsură, care va suprima regimul pluripartidismului, este neconvocarea corpului electoral la urne. Acțiunea, de fapt, nu s-a soldat cu manifestări de rezistență a populației, a opiniei publice ce, mai degrabă, socotea necesară restabilirea ordinii în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și de director adjunct. Eugen Cristescu este reconfirmat în funcția supremă, cea de adjunct rămânând neocupată până în septembrie 1943, când a fost ocupată de colonelul Ion Lissievici, iar după plecarea lui pe front, pentru stagiu, de la 1 ianuarie 1944, de locotenent-colonelul Traian Borcescu; acesta a fost menținut în funcție și după 23 august 1944. Biroul Personal a fost transformat în Secția a VII-a Personal, măsură justificată de mărirea numărului personalului și a lucrărilor lui. A fost condusă de Dumitru Lepădat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Secretariat a apărut prin transformarea Biroului Secretariat, motivată de mărirea volumului de lucrări și de colaborarea „cu celelalte autorități de ordine publică”, precum și cu ministerele. Această secție a fost condusă succesiv de mai mulți ofițeri, dintre care s-a impus locotenent-colonelul Voicescu, „un ofițer muncitor, corect și foarte conștiincios în executarea atribuțiilor”. Printre atribuții, Secția Secretariat avea registratura generală (manipularea corespondenței și a celorlalte documente ce intrau și ieșeau din serviciu) și curieratul extern, folosindu-se de următoarea componență: - Biroul Cifru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
general de conducere, orientare, control și îndrumare a întregii activități a Serviciului. În organigramă, s-au păstrat cele trei Fronturi, dezvoltându-se, ca număr și personal, centrele, subcentrele, rezidențele și rețelele informative. Astfel, existau: Frontul de Vest era condus de locotenent-colonelul Aurelian Andra, un „foarte bun cunoscător al problemelor, în special cele maghiare, el fiind ardelean de origine”. Centrele lui informative erau la: Brașov, Teiuș, Beiuș, Arad și Timișoara. Un subcentru informativ era la Turda. Rezidențele erau în teritoriul ocupat de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru ocuparea restului Transilvaniei, situația din Franța ocupată și cea liberă, ca și orientările externe și șansele de viitor în Italia, propaganda maghiară, dar și atitudinile și sentimentele oficialilor și ale poporului italian. Frontul de Sud a fost condus de locotenent-colonelul Ion Popescu, „element calm și plin de tact” și avea numeroase rețele informative și rezidențe în afara granițelor (trei la Belgrad, una la Vârșeț, Becicherec, Djvadek, Zagreb și Skoplje, două la Sofia, una la Varna, două la Atena, una la Salonic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Era sprijinit și de Eșalonul Mobil informativ al Marelui Cartier General. Principala sa misiune consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
consta în explorarea și exploatarea tuturor posibilităților informative, pentru a stabili și preciza „dispozitivul și potențialul de război sovietic”. Frontul de Est a fost condus de locotenent-colonelul Grigore Ernescu. Secția a II-a Contrainformații - o perioadă a fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contrainformative pe lângă Marele Cartier General și un efectiv de patru ofițeri și 375 de angajați civili, depășind efectivul întregului Serviciu Secret de Informații din vremea lui Mihail Moruzov. Secția a III-a „G” (Germania) - Relații Externe a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Ionescu-Micandru, „ofițer bun, muncitor și corect, care nu a depășit niciodată instrucțiunile de colaborare ce le avea” și care „participase la întrevederile lui Moruzov cu Canaris”. Eugen Cristescu l-a declarat cel mai bun ofițer analist profesionist dintre toți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Miniștri. Printre atribuțiunile secției se număra cercetarea și cenzurarea corespondenței destinată străinătății, reținând pe cea care încălca legile și siguranța statului român. Pe baza constatărilor rezultate din cercetări se întocmeau rapoarte informative. Secția a VI-a a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Rădulescu. Își avea sediul conspirativ și acoperit chiar în Palatul Telefoanelor și Telecomunicațiilor, iar cenzura corespondenței la Gara de Nord. În compunerea sa intrau două birouri: - Biroul 1 Cenzură (executa operațiunile pur tehnice: desfacerea și închiderea corespondenței) și - Biroul 2 Sinteza
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întocmea rapoarte, note, informări pe baza materialelor cu probleme de interes operativ, transmise de primul birou). Secția a VIII-a Juridică avea două denumiri: una oficială (Poliția Juridică și Militară) și una neoficială (Secția Juridică). A fost condusă inițial de locotenent-colonelul Emil Velciu, apoi de colonelul magistrat Radu Ionescu; acesta „la început s-a purtat bine, dar cu timpul s-a dedat la o viață dezordonată, neglijând lucrările secției și controlul personalului”. Sediul acestei secții se afla pe Calea Plevnei, în clădirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
160 de șoferi-mecanici. Secția a XII-a Administrație - a fost creată ca urmare a „volumului lucrărilor de contabilitate, buget, state de plată, control al fondurilor etc.” Ea trebuia să se „ocupe cu întreaga activitate de administrație”. A fost condusă de locotenent-colonelul intendent Nicolae Diaconescu, „un foarte bun ofițer de administrație, priceput, muncitor și exigent în materie de contabilitate, din care cauză nu era deloc simpatizat de funcționari”. În compunerea acestei secții existau trei birouri: - Biroul 1 Casierie, Mânuirea Fondurilor și Materiale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
chiar de activitatea sa, în perioada septembrie 1940-august 1944. Evenimentul a avut urmări majore în funcționarea principalului serviciu informativ național, astfel că prin nota nr. 576.017 din 27 august 1944, Serviciului Special de Informații (la conducerea căruia se afla locotenent-colonelul Traian Borcescu) a fost trecut din subordinea Președinției Consiliului de Miniștri în cea a Ministerului Apărării Naționale. Pentru a marca această schimbare, începând cu data respectivă, doi dintre ofițerii Serviciului Special de Informații erau detașați la Marele Stat Major. Într-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întregii Românii. De pildă, la sediul Asociației „Amicii Americii”, din str. G-ral Florescu nr. 2, funcționa un „birou informativ în toate domeniile de activitate”, pentru care funcționarul Legației, Burnea, trebuia să „recruteze informatori printre ziariști”. În ianuarie 1941, atașatul militar, locotenent-colonelul John P. Ratay, se întâlnea la Belgrad cu trimisul special al președintelui Roosevelt, colonelul Donovan, șeful O.S.S. (Oficiul Serviciilor Strategice), venit în Balcani, pentru a se informa cu privire la situația militar-strategică din zonă. Aici, Ratay i-a înmânat un „raport
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]