1,327 matches
-
de fericire" produsă lui N . Steinhardt de un concert și o slujbă religioasă la Biserica Neagră din Brașov, în loc de "predică" a apărut "pudică". (în schimb, d. Roatiș a luat drept bună o lectură total greșită apărută în Manuscriptum, unde în loc de locuțiunea germană "anvertraut" a apărut "aussertrent" și în loc de "erfordern" a apărut "erfahren".) Dar bag de seamă că, neținând seama de rigorile de spațiu ale revistei, am fost cam prolix. Drept care, încheind îmi îngădui să-i mai mulțumesc o dată domnului Roatiș pentru că
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
au fost în cele din urmă fixate. Forma "Kaishu" a devenit standardul caracterelor chinezești în ultimii peste o mie de ani. Caracterele chinezești aparțin categoriei hieroglifelor. Din totalul acestora, uzuală e folosirea unui număr de 3.000. Acestea pot forma locuțiuni de cuvinte, expresii, iar combinate, formează propoziții. Caracterele chinezești au influențat și forma și evoluția scrisului în țările vecine. Caracterele din Japonia, Vietnam și din cele două state coreene au fost create pe baza celor chinezești. Acele de os și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dragoste, ceva ce pot „vedea", înțelege... Apoi, li s-au dat sinonime... pentru „fiindcă", copilul a scris „deoarece", dar și „pentru că". Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune". Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer": în barem apăreau „solicit", „pretind", dar, judecând contextual - „Ai auzit ce-ți cer?" -, copilul
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]
-
mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate. A doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr". La numărul 4 - perspectiva narativă era obiectivă, pentru că se nara la persoana a III-a, cu viziune și focalizare zero, viziune auctorială, din spate. La cerința numărul 5 - două motive
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
A doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr". La numărul 4 - perspectiva narativă era obiectivă, pentru că se nara la persoana a III-a, cu viziune și focalizare zero, viziune auctorială, din spate. La cerința numărul 5 - două motive literare: motivul străzii și motivul vestimentației
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
din perspectiva argotizanților: cea de ascundere a adevăratelor intenții, de înșelare și manipulare. Câmpul semantic al manipulării e destul de bogat: alături de a aburi și a vrăji mai apar, sporadic, a îmbârliga, unele expresii care conțin termenul texte (a băga texte), locuțiunea a face din vorbe etc. Surprinzătoare e atragerea - se pare, recentă - în aceeași sferă semantică a numelui de acțiune mangleală (derivat de la a mangli - "a cerși" și "a fura"), ca "discurs înșelător, vrăjeală": "Ce mangleală are și Marius ăsta, te
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
într-adevăr un neologism în română, având deci un sens neutru și precis - nu poate înlocui în toate contextele pe țigan, cuvânt vechi, prezent în limba populară, cu destule conotații negative, dar și cu puterea evocatoare dată de existența unor locuțiuni și asocieri lexicale și culturale. În fine, să precizăm că asemănarea formelor (pentru că nu e vorba de identitate perfectă) nu e un argument pentru a cere excluderea unor etnonime. S-a spus că, în context italienesc, rom ar risca să
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
apariția unui eveniment ulterior care determină o modificare a competenței), să dispună declinarea de competență. Aceasta rezultă din folosirea de către legiuitor, pe de o parte, a verbului „dispune“, iar nu „poate dispune“, iar, pe de altă parte, din utilizarea locuțiunii adverbiale „de îndată“, cu sensul de imediat, numaidecât. Curtea reține că, în ipoteza în care organul de urmărire penală nu se conformează obligației stabilite de dispozițiile art. 58 alin. (2) din Codul de procedură penală de a dispune de îndată
DECIZIA nr. 665 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253617]
-
diferite părți de propoziție; inserarea virgulei între subiect și predicat; utilizarea improprie a virgulei și/sau a conjuncțiilor de coordonare în enumerări sau situații în care enumerările în text nu se finalizează prin folosirea conjuncțiilor de coordonare („și“, „sau“) ori a locuțiunii conjuncționale „precum și“; scrierea unor cuvinte cu inițială mare, deși contextul nu impune acest aspect, dar și invers, unii termeni fiind redactați cu inițială mică, deși ar fi trebuit să fie redați cu inițială mare. Având în vedere aceste aspecte
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
cadrul măsurii de conducere la sediul poliției, activitatea de verificare a situației de fapt și, după caz, de luare a măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează „de îndată“. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că locuțiunea adverbială „de îndată“ are sensul de imediat, numaidecât (a se vedea Decizia nr. 665 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 4 aprilie 2022). Astfel, Curtea constată că stabilirea unei exigențe de
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul. Variaţie stilistică Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
predicativ, atribut substantival, complement direct, complement indirect, complementul circumstanţial de loc, complementul circumstanţial de timp, complementul circumstanţial de mod, complementul circumstanţial de cauză, complementul circumstanţial de scop; aplicativ: substantivele colective și defective. Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor – prepoziţia, locuțiunea prepozițională. Exprimarea persoanei – pronumele personal (persoana, genul şi numărul; formele accentuate şi neaccentuate); exprimarea politeții – pronumele de politețe; forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a depărtării, a identităţii, a diferenţierii şi a non-identităţii – pronumele demonstrativ; exprimarea reflexivităţii – pronumele reflexiv; exprimarea posesiei
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
acordul adjectivului cu substantivul determinat; topica adjectivului; adjective variabile şi adjective invariabile; adjectivul în propoziție: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul „a fi”; articularea (articolul demonstrativ); aplicativ: gradele de comparație; forme ale superlativului. Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială); adverbul de loc, de timp și de mod; exprimarea interogației – adverbele interogative; gradele de comparaţie; adverbul în propoziţie – complement circumstanţial de loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
loc/timp/mod, atribut adverbial; aplicativ: exprimarea afirmației; exprimarea negației; exprimarea relației – adverbul relativ; exprimarea coordonatelor imprecise/a probabilității – adverbul nehotărât . Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură – interjecţia, interjecția predicativă. Exprimarea raporturilor de coordonare și subordonare – conjuncția, conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; aplicativ: locuțiunile conjuncționale . Nivelul semantico-lexical Vocabularul limbii române; cuvântul – unitatea de bază a vocabularului; formă şi conţinut; sensul propriu și sensul figurat; sinonime; antonime; omonime; polisemie; aplicativ: arhaismele; regionalismele; neologismele; împrumuturile; categorii semantice (contextualizare/ recontextualizare); paronimele frecvente; pleonasmul; dinamica vocabularului – normă/abatere de
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care sunt exceptate următoarele conținuturi: Domeniul de conținut: Elemente de construcție a comunicării • exprimarea coordonatelor acțiunii - locuțiunea adverbială; • exprimarea emoțiilor și a sunetelor din natură - aplicativ: interjecția pradicativă, MATEMATICA Pentru simularea probelor Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022 - 2023, este valabilă programa aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022, din care
ORDIN nr. 3.138 din 25 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264659]
-
variantele de la lit. a) și b), aceeași este situația și în privința variantei de la lit. c). ... 23. S-a apreciat că folosirea adverbului „totodată“ pentru mijlocul procedural instituit de art. 253 alin. (3) din Codul civil și a locuțiunii adverbiale „de asemenea“ pentru mijlocul procedural pus la dispoziție prin art. 253 alin. (4) din același cod presupune că tipul de cerere reglementat la ultimul alineat se exercită în aceleași condiții cu cel de la alineatul al treilea. Cum mijlocul
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
și (3)], cât și măsuri cu caracter patrimonial [conform alin. (4)], posibilitatea cumulului mijloacelor de apărare fiind incontestabilă. ... 63. Folosirea adverbului „totodată“ pentru mijlocul procedural pus la dispoziția persoanei interesate prin art. 253 alin. (3) din Codul civil și a locuțiunii adverbiale „de asemenea“ pentru mijlocul procedural pus la dispoziție prin art. 253 alin. (4) din același cod presupune că tipul de cerere reglementată de alin. (4) (acordarea de despăgubiri sau a unei reparații patrimoniale) se exercită în aceleași condiții cu
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
unei mulțimi de asocieri tematice. Căci neființa nu e doar golul, nimicul, neantul sau vidul, dar neființa mai înseamnă și moartea, răul, falsul, minciuna sau urîțenia. Unui om fără obișnuința filosofiei, neființa nu îi trezește în minte decît acea unică locuțiune verbală pe care o repetăm cu toții cînd e vorba de moarte: cutare „a trecut în neființă“. Mai mult nu știm să spunem, dar intuim că neființa e o desființare, o ieșire din ființă, o descompunere în urma căreia nu mai rămîne
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
prezent, dar s-a extins și pentru celelalte timpuri, mai ales în limbajul sportiv („Lille a făcut diferența dintr-o mare eroare de arbitraj”, prosport.roi; „Viteza mea va face diferența”, evenimentul.ro); se apropie, astfel, de statutul unei adevărate locuțiuni verbale. Tiparul a intrat și în alte limbi (fr. fait la différence, it. fa la differenza etc.). Interesant e că în franceză construcția exista deja; sursele lexicografice (Wikipedia, Trésor de la langue française informatisé) o ilustrează prin citate din Voltaire („C
Face diferența by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5890_a_7215]
-
Rodica Zafiu Sintagma om de treabă e bine cunoscută si, desigur, nimeni nu o mai analizează. Sensul „bun, cumsecade" al locuțiunii de treabă nu e imediat vizibil, deductibil din structura sa internă, dar nici nu e greu de explicat: s-a putut porni, în evoluția semantică, de la descrierea priceperii si aptitudinii („bun de muncă" sau „de încredere"), valoarea pozitivă lărgindu-se
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
XI, partea a 3-a, Litera T, 1983) indică un înțeles mai vechi al expresiei de treabă (ilustrat cu un citat din Miron Costin), explicându-l prin seria de sinonime „harnic, priceput, capabil". Similară ca structură și ca sens e locuțiunea - păstrată doar în registrul popular - (om) de ispravă. În limba din secolul al XIX-lea circula însă o altă sintagmă, care a ieșit între timp din uz, foarte apropiată de om de treabă, dar cu un sens divergent: om al
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
a fost tot un cuvânt vechi, din aceeași familie: derivatul nenumărat, devenit azi o formă frecventă de a caracteriza superlativ, prin hiperbolă, o mulțime. O căutare pe internet oferă date relevante privitoare la frecvența și specializarea contextelor în care apare locuțiunea adjectivală și adverbială fără număr. Decisivă pentru deprecierea stilistică pare să fi fost prezența sintagmei în titlurile și în refrenele câtorva manele (Mița de la Balș, , fără număr; Nicolae Guță, Fără număr pentru toată lumea). În textele manelistice, formula este folosită, alături de
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
06.2008); „[cocalar = ] Unu' care își pune lanțuri de aur la gât, fără număr, fără număr" (tpu.ro, 28.11.2009); și alte fenomene sunt supuse analogiei, cu intenție depreciativă: „Manelism economic: Emile, fără număr..." (standard.mo-ney.ro, 23.03). Locuțiunea a devenit deja un clișeu jurnalistic, folosit mai ales în titluri: „Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi" (Cotidianul, 19.02.2009); „Masterate fără număr la «Spiru»" (Adevărul, 26.09.2009); „Vlădescu anunță concedieri fără număr în sectorul
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
varianta fără de număr, în secolul al XVI-lea, la Coresi: „cad... ca picăturile fără de numărr nevoi și năpăști". În Letopisețul lui Ureche întâlnim chiar varianta fără număr: „oaste fără număr". Citatele continuă, de-a lungul secolelor, confirmând folosirea constantă a locuțiunii în texte religioase, istorice, literare; în amintirea multor cititori e posibil să fi rămas ecouri din Umbra lui Mircea. La Cozia, a lui Grigore Alexandrescu - „Oștiri, taberifără număr împrejuru-i înviez" - sau din Eminescu: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
echivalent pentru sintagmele din punctul de vedere..., din perspectiva..., în privința... etc., al căror rol specific este de a introduce o (sub)temă a discursului și de a atrage atenția asupra acesteia. Ele tind să le transforme (sub aspect gramatical) în locuțiuni prepoziționale și (din punct de vedere stilistic) în clișee. În diferite registre ale limbii, se întâlnește astăzi frecvent construcția (improprie) din prisma: „Europa politică și economică de mâine din prisma moștenirii sale culturale” (cmi.interculturel.org); „Seminarul Drepturile Femeii din
Prin prisma... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4859_a_6184]