229 matches
-
loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia fiind favorizată de marea densitate a canalelor și porilor. De la cele trei elemente componente de bază ale sale, cuarț, argilă, calcar, loessul a împrumutat anumite însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
însușiri, care sunt deosebit de importante pentru geneza și evoluția formelor de relief. Astfel cuarțul, prezent sub forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
forma de nisip, contribuie la ridicarea gradului de permeabilitate. Argila prin absorbție de apă, mărește volumul rocii, reduce spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
spațiile capilare și permeabilitatea, cimentează ușor loessul și îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
curgătoare se adâncesc repede, săpând văi strâmte și adânci de tipul cheilor, ai căror versanți se prăbușesc și se surpă vertical. Asemenea văi se întâlnesc frecvent în China, iar la noi în Dobrogea. Desprinderea verticală sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă pentru morfologie, ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
foarte grele. În primul rând că erai sub pământ, sub nivelul zero. Câmpia dimprejurul Bucureștiului nu este o câmpie Înaltă, este o câmpie care conține apă... vorbind din punct de vedere geologic, cu straturi de sol nepermeabil... Era foarte mult loess, dar erau și locuri permeabile... Jilava a fost grea din punctul de vedere al condițiilor de trai, pentru că două erau elementele care făceau viața extraordinar de grea: numărul deținuților care erau În aceste celule, că se ajungea În anumite momente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
statuete, constând în două vetre sau „cuptoare primitive” (B. Klima, 1983). Datele, legate de cea mai veche ceramică, au fost pe larg precizate în studiile coordonate de P. Vandiver (1989) și O. Soffer (1993), care demonstrează că materia primă era loess-ul local, ars la temperaturi între 500 și 8000 C, în final, fiind supus unui șoc termic. Efectul ultim, distrugerea unei mari părți din figurine, nu se știe dacă a fost intenționat, în urma unui ritual, sau accidental, ca urmare a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin semnificativ în cazul bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
peste care se află sedimente cu depuneri din paleozoic, mezozoic și mai rar neozoic. Roca mamă, aparținând sarmațianului de mijloc și superior, este alcătuită din gresii, marne argiloase și nisipuri. Ultimele formațiuni geologice din cuaternar, formate din pietrișuri, lut sau loess, formează lunca Bârladului și a afluenților săi, precum și primele terase. Orografia terenului include lunci, terase, platouri și dealuri, separate de văi largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
urmă fiind săpate în stâncă sunt considerate paleocreștine și sunt datate pentru secolele IV-VIII; 2) morminte cu două firide și cameră de acces comună (2): într-unul, înmormântarea a fost făcută în sicriu, în alte trei, direct pe podeaua de loess. Mormintele din acest tip sunt orientate una la est și cealaltă la vest de camera de acces - frecvente în Siria, de unde rezultă și o influență a tehnicii constructive a mormintelor siriene asupra celor din Tomis. Acest transfer de influență manifestându
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
este alcătuit din roci variate și cu vechime diferită. În centru se găsesc șisturi verzi (cele mai vechi roci de pe teritoriul României), la nord există granite, calcare, gresii etc., ceva mai noi decât primele, iar în sud, la suprafață, există loess care acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și cea mai nouă. Râurile ce coborau din Carpați au umplut cu pietrișurile și nisipurile transportate lacurile întinse de la periferia munților, formând câmpii. După ce lacurile au dispărut, peste aceste depozite s-au acumulat prafuri fine, rezultând astfel o pătură de loess. Deasupra lor s-au format soluri cu fertilitate deosebită, care fac din aceste regiuni prin cipalele zone agricole ale României. Relieful este alcătuit din interfluvii netede și foarte largi (câmpuri) pe care procesele de tasare au creat crovuri și găvane
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nord-est (5 - 10 m la Brăila, Galați); lățimea crește de la 60 - 70 km în vest la peste 180 km în est; este alcătuită din luncile și terasele marilor râuri și din câmpuri vaste și netede, acoperite de o pătură de loess a cărei grosime crește de la 3 - 5 m, în vest, la peste 20 m, în est; are un climat cu veri calde, secetoase, și ierni reci, geroase; mo derat în vest, excesiv în est; 34 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădurea și Lacul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Călmățuiului și a Ialomiței. Ele coboară de la 90 - 100 m, în vest, la 20 - 30 m, în sud și în nord-est. În vest este situată Câmpia Vlăsiei, în centrul căreia se află orașul București, iar în est, Câmpia Bărăganului, unde loess-ul are grosimea cea mai mare. În Bărăgan se găsesc dune de nisip și resurse de petrol și gaze, precum și cele mai multe lacuri cu apă sărată. Lunca și terasele joase ale Dunării. Reprezintă o unitate aparte care se întinde la exteriorul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Giurgiu, Brăila, Galați), terenuri cultivate. DE REȚINUT Câmpia Română: este cea mai mare unitate de câmpie a țării; are o înclinare nord-sud și vestnord-est; lungimea vest-est este de 320 km și lățimea maximă de 180 km în est; depozitele de loess au cea mai mare grosime (20 m) în est; lacurile sărate se întâlnesc în estul Câmpiei Române; în sudul Câmpiei Olteniei și de-a lungul văilor Ialomiței și Călmățuiului se întâlnesc dune de nisip; resursele de subsol sunt petrolul și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]