172 matches
-
anumite contraste. Se caută cuvinte care încep cu aceeași literă sau se grupează cuvintele cu aceeași vocală etc. Mai târziu urmează alcătuirea rapidă a unor propoziții. Copilului i se dă un cuvânt de sprijin cu care formează imediat o propoziție. Logopatului i se indică să pronunțe numai ceea ce îi pare familiar, bine cunoscut. Terapia lui Heese Este un adept al psihologiei individuale; susține că terapia exercițiilor logopedice este indicată și la combaterea bâlbâielii de cauze psihice, tratarea tulburărilor de vorbire fiind
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bâlbâitului vorbirea fluidă. Etapa a V-a ajută la educarea vorbirii spontane și a celei curente, cât și la comunicarea verbală ireproșabilă cu lumea înconjurătoare. Scopul general al jocurilor folosite este reeducarea și restructurarea pozitivă a întregii personalități a copilului logopat. Latura psihică în terapia dislaliei În orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în fiecare caz în parte de constelație diferitelor condiții. Cert este un lucru: Fără colaborarea părinților orice inițiativă sau acțiune logopedică riscă să fie compromisă. Succesul muncii de corectare depinde adesea de stabilirea rapidă a legăturii cu persoanele din anturajul logopatului, persoane care exercită o influență mare asupra acestuia. O tulburare de limbaj care provine dintr-o lipsă de acomodare emoțională are tendința să dea naștere unui cerc vicios. Astfel, un copil poate să fie încurajat, mai ales dacă este mic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al limbajului. Iar T. S. Cazacu arată că vorbirea este modalitatea de manifestare a limbajului în realizarea verbală a procesului de comunicare. De aici și deosebirile de modalitate între relația verbală cu mediul înconjurător la copilul normal și la copilul logopat. La cel normal, orice solicitare verbală determină pe scoarță, iradierea unor excitații puternice, datorită tonusului afectiv pozitiv, deoarece la acesta vorbirea nu necesită eforturi speciale, pe când la copilul logopat cuvântul și cuprinderea gândirii în tiparele verbale are o rezonanță afectivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
relația verbală cu mediul înconjurător la copilul normal și la copilul logopat. La cel normal, orice solicitare verbală determină pe scoarță, iradierea unor excitații puternice, datorită tonusului afectiv pozitiv, deoarece la acesta vorbirea nu necesită eforturi speciale, pe când la copilul logopat cuvântul și cuprinderea gândirii în tiparele verbale are o rezonanță afectivă negativă, el constituind invaliditatea psihică permanentă a copilului. Prin fenomenul de feed-back, prin comunicarea inexactă, tulburată, se amplifică dezorganizarea centrală, gândirea, memorarea, înțelegerea, fiind astfel tulburat nu numai procesul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
procesul de înțelegere și mai ales acțiunea de obiectivizare în cuvinte a conținutului gândirii. În acest sens se poate preciza și înțelege mai bine corelația strânsă dintre conștiință și conduita verbală. Aceasta fiind relația dintre gândire și limbaj la copilul logopat, ajungem la concluzia că, întrucât forma de materializare a gândirii (cuvintele) este alterată, modificată, este firesc ca și procesul care rezultă din folosirea acestora, respectiv înțelegerea sensului vorbirii, să fie tulburat. Relația cea mai pregnantă se manifestă atât între conduita
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte ale întârzierilor, simple și grave, sunt privite etiologic, simptomatologic, prin prisma diagnosticului diferențiat între ele și față de tulburările distincte de limbaj, cât și din punct de vedere al prognozei. De asemenea se fac referiri la conduita verbală a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
principiului feed-back-ului, se răsfrânge negativ asupra sensului conștiinței, înțelegerii vorbirii. Această relație este însă condiționată și de coeficientul de dezvoltare intelectuală, de inteligență, ceea ce obligă pe logoped să-și adapteze diferențiat terapeutica sa în funcție de intelectul normal, limitrof sau debil al logopatului, în funcție de legile de dezvoltare biopsihice, de mediul sociocultural al acestuia. Acestea sunt argumente care pledează pentru un învățământ special și logopedic care să devină o modalitate de optimizare a procesului de integrare socială a copiilor cu deficiențe. Însușindu-și concepția
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fundalul acestei vârste, apar mai mulți factori nocivi care stânjenesc dezvoltarea personalității lor, factori implicați prin natura handicapului lor verbal. Acești factori au fost indicați și desprinși din răspunsurile lor date la un chestionar aplicat clasei din care făcea parte logopatul, având astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul verbal în comparație cu cei ce nu aveau nici un defect de vorbire. Se constată cum îi apasă această tulburare, că sunt stigmatizați, subapreciați de ceilalți. La cei cu logonevroze, prin natura disco ordonatoare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci handicapul lor are un efect hotărâtor în formarea trăsăturilor de caracter și în integrarea pe plan social. Nu pot fi trase concluzii omogene asupra psihicului lor, de aceea pe fundalul particularităților de vârstă se manifestă cu stringență individualitatea specifică logopatului. Evident, este necesară activitatea de corectare și înrâurire favorabilă care să modifice conduita și să contribuie la dobândirea echilibrului psihic, la încadrarea lui normală în societate. Sprijinul afectiv și educativ al familiei, ca și modificarea metodei școlare sunt factori imperios
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de diversitate, acestea întrețin tonusul afectiv și determină o atitudine activ participativă și utilă în exercițiile fono-articulatorii. Logopedul trebuie să probeze răbdare, dragoste de copil și de profesie, suficient tact pedagogic pentru a putea depăși multe greutăți de colaborare cu logopatul: negativismul, inhibiția, tendința spre joc și ilaritate, râsul spasmodic, tulburări comportamentale de tot felul. În funcție de gravitatea și complexitatea tulburării, și metodele și durata terapiei vor fi mai simple sau mult mai complexe, iar durata mai îndelungată. Toate acestea sunt condiționate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tot felul. În funcție de gravitatea și complexitatea tulburării, și metodele și durata terapiei vor fi mai simple sau mult mai complexe, iar durata mai îndelungată. Toate acestea sunt condiționate și de etiologia cazului, de simptomatologia și stadiul de formare al personalității logopatului. Debilul mintal, având un fond ereditar adesea carențat, cu un echilibru organic și funcțional lezat, are o rezistență psihică scăzută, adesea însoțită de o instabilitate psiho-motorie, ceea ce constituie o mare piedică în realizarea evoluției terapiei. De aceea pentru realizarea progresului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcțional lezat, are o rezistență psihică scăzută, adesea însoțită de o instabilitate psiho-motorie, ceea ce constituie o mare piedică în realizarea evoluției terapiei. De aceea pentru realizarea progresului se recomandă și utilizează terapia individualizată, în care să se poată capta colaborarea logopatului. Având în vedere carențele educative și comportamentale cât și cele de natură organic fiziologică, nu se poate realiza ușor imitarea, nici interesul și conștiința, motivația actului corectiv nu este prezentă și instabilitatea psiho-motorie este un mare impediment, ceea ce conduce la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vedere, prin abordarea terapiei logopedice pe principii psiho-pedagogice. Această acțiune este efectuată în acord cu cerințele limbajului standardizat, pe etape de vârstă, pe criterii obiective și subiective în dezvoltarea lui ontogenetică. Aprecierea logopedică are în vedere măsura în care limbajul logopatului îndeplinește sau nu funcția de comunicare, de înțelegere, de persuasiune, ca instrument al gândirii, altfel spus, urmărește capacitatea logopatului de a înțelege și de a fi înțeles pe bază de comunicare verbală și scrisă. Ca specialiști ai acestei discipline știm
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etape de vârstă, pe criterii obiective și subiective în dezvoltarea lui ontogenetică. Aprecierea logopedică are în vedere măsura în care limbajul logopatului îndeplinește sau nu funcția de comunicare, de înțelegere, de persuasiune, ca instrument al gândirii, altfel spus, urmărește capacitatea logopatului de a înțelege și de a fi înțeles pe bază de comunicare verbală și scrisă. Ca specialiști ai acestei discipline știm și ne preocupă nu numai tulburarea strictă a limbajului, ci și complicațiile psihice produse de acestea asupra întregii personalități
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a înțelege și de a fi înțeles pe bază de comunicare verbală și scrisă. Ca specialiști ai acestei discipline știm și ne preocupă nu numai tulburarea strictă a limbajului, ci și complicațiile psihice produse de acestea asupra întregii personalități a logopatului. Trecerea de la logopedia empirică a celor mai vechi timpuri (de la Heraclit, Platon, Aristotel, Socrate, Demostene), la constituirea ei ca știință independentă, reprezintă aspectul evoluat de acumulare a cunoștințelor și experienței aplicative, la care noi toți suntem martori și participanți. Acțiunea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
extrem de importantă stabilirea psihodiagnosticului, ca un fapt de mare responsabilitate profesională și socială, având în vedere consecințele acestuia în decelarea diverselor categorii nosologice, în conturarea terapiei adecvate în instituirea farmacoterapiei sau a altor investigații medicale, în orientarea școlară și profesională logopatului. În stabilirea psihodiagnosticului avem în vedere atât categoria debilităților mintale, unde acesta capătă o extindere marcantă în funcție de complexitatea fenomenelor implicate, cât și categoria normalității. Noi nu urmărim numai decelarea fenomenelor patologice ci și evaluarea capacităților psihice normale. Mai avem în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci dispare bâlbâiala, înlăturând timiditatea celor timizi. O condiție sine qva non de care depinde succesul este continuitatea: zilnic, zece minute citire și respir, mărind treptat durata până la o jumătate de oră. Înregistrarea pe bandă a citirii logopedului și a logopatului spre a oferi posibilitatea observării greșelilor pe care le-a făcut. Activitatea de cercetare din țara noastră (Centrul Exp. Logopedie București 1963 1964) arată că bâlbâiala nu este o simplă disritmie a limbajului, ci un simptom în cadrul unei tulburări mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stereotipizării se realizează greu, deși se corectează sunete și se dezvoltă sistematic mimica articulatorie și senzația ritmului. În concluzie: balbismul este o categorie nosologică foarte diversă cu o etiologie complicată și o simptomatologie variată, în funcție de structura psihică și fiziologică a logopatului. Diagnosticul este o problemă de mare responsabilitate, căci în baza acestuia se conturează o metodică adecvată. Terapia balbismului nu se poate realiza printr-o metodă unică, ci necesită îmbinarea judicioasă a unui complex de procedee. Este o cerință implicată în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în manifestările acestei categorii nosologice. Având o etiologie complexă, nici terapia nu se poate realiza printr-o metodă unică, ci necesită îmbinarea judicioasă a unui complex de metode și procedee, în concordanță cu complexitatea neuropsihică pe care o implică personalitatea logopatului. O parte din acest arsenal metodologic au fost precizate succint și în prezenta dezbatere succintă, începând cu etapa profilactică și apoi cu etapa corectiv-ameliorativă solicitată de condițiile normale de viață, de muncă, de activitate și de odihnă. Probleme ale tehnicii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor simbolice din structura cuvintelor, ceea ce duce la neînțelegerea sensului lecturii pe sintagme sau cuvinte. Dislexicul nu este capabil să diferențieze și să memoreze legăturile optico-acustice și nici transferul de la acustic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lentorii procesului de învățare a formelor corecte de limbaj. Mai mult chiar, învățarea unei noi forme corecte nu provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]