271 matches
-
de a fi. Un teatru particular e liber să joace orice." Un teatru național, înțelegem că nu. Într-o argumentație cam vălurită, și sugrumată de destulă pletoră, a unui om pentru care privitul la scenă nu-i un obicei de loisir, și-atît, se-amestecă fapte, consemnări - ca aceea despre repertoriul de avangardă al unui teatru din provincie, cu lecții date Conservatorului: "De ce să-l ferim, oare, pe elevul de Conservator, de moravurile de culisă și de atmosferă, cum o știm, a
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
începe a bîntui cu însuflețire începînd cu a doua jumătate a lui iunie și sfîrșind cu a doua a lui septembrie, cînd gîndurile unor largi segmente ale populației (incluzînd Școala, Universitatea, Opera, Teatrul și chiar Parlamentul) se focalizează pe distracție/ loisir/ hoby ș. a. Concediile se consumă, de regulă, în alte spații decît cele de domiciliu: la munte, la mare, la rudele din țară ori din străinătate ș.a.m.d., în funcție de bugetele familiale. (Scriu „de regulă”, întrucît statistici sociologice de ultimă oră
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
tot mai mare procent activitatea frenetică, Stephane Santerres-Sarkany anunță ivirea unei media-culturi, George Steiner consemnează o post-cultură, Bernard-Henry Levi crede că sîntem confruntați cu o post-cultură ce-și tocește reliefurile, Alain Fienkielkraut dezvoltă teza prăbușirii culturii prin dizolvarea ei în loisir și entertainment etc. . La urma urmei nu s-a extins noțiunea culturii atît de mult încît nu mai știm ce s-ar cuveni a rămîne în afara ei? Același Fienkielkraut nota, nu fără ironie, că, la ora actuală, "de la ritualurile religioase
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
se orientează mai degrabă spre texte romantice sau către cele din epoca suprarealistă... Vedeți că în Statele Unite și, de fapt, peste tot, mai ales în Occidentul european, se pune problema "culturii de masă", a ceea ce francezii numesc "la civilisation du loisir". Ce credeți despre acest fenomen? Nu avem decât o viață și nu avem timp pentru toate... Spuneați că vă aflați de multă vreme în Statele Unite și că ați predat îndeosebi la Universitatea Columbia. Cum apreciați această experiență? Aș începe prin
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
Dan Crețu din secolul douăzeci și unu într-un București belle époque. Faptul acesta atrăgea, înaintea altora, atenția. Restul (cu alte cuvinte radiografia calmă a lumii de medici, jurnaliști, detectivi, comis-voiajori) cădea, invariabil, în planul al doilea. Fără să fie neapărat obturat, loisirul cotidian apărea cumva tulburat de un scenariu alert. În noul roman (care se petrece numai câteva luni mai târziu, la finele lui februarie 1898), viața a avut timp să se reașeze în matcă. Dan Crețu s-a integrat deja și
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
Dumitru Avakian ...sunt diferite, sunt variate, deși nu sunt numeroase. Mă refer la acele evenimente pe parcursul cărora buna dispoziție nu anulează funcțiile actului de cultură, ci, dimpotrivă, stimulează curiozitatea, cunoașterea; ...în răstimpurile pe care le putem numi de "loisir" estival. Voi aminti numai faptul că mai la Vest, în Franța, spre exemplu, pe perioada vacanțelor de vară, sunt organizate peste o mie de festivaluri regionale atent sprijinite de comunitățile locale; sunt evenimente pe parcursul cărora descoperirea, cunoașterea particularităților locului, se
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
mereu instabile dintre "canon" și "reacțiune", concluzia e, de multă vreme, aceeași: "nemulțumiții pentru totdeauna", privind cu ochi chițibușar au, într-o situație anume, dreptul la primul (și ultimul...) cuvînt. Atunci cînd critica lor nu are vanitatea sterilă a unui loisir intelectual, cînd, altfel spus, nu agită apele doar pentru plăcerea gratuită de-a incomoda. Se cade să vorbească (și să fie și auziți...) dacă arată, porniți pe judecăți, ambiția relansării unor idei, a unor dispute care să și ducă undeva
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
de interes din aceeași sferă a cărții (romane de noptieră și «week end», broșuri de medicină pe înțelesul tuturor, agende de astrologie și previziuni cataclismice, almanahuri gastronomice etc. etc.) sau din afara ei (TV, audio-informatică, DVD, alte sisteme agrementare și de «loisir», ș.a.m.d. Al doilea aspect ține de un plan mult mai larg. Este vorba, din nou, despre actualitatea Antichității. Asupra acestui aspect, și aproape numai asupra lui (în afara unor observații colaterale) vor să insiste rândurile Semnalului clasic de astăzi
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
bătrânul se hotărâse să mai treacă și pe la București cu cortul lui, după trei ani de rătăciri pe drumurile Ungariei și Maliției, căci altfel bieților orășeni rămași în urbe pe căldurile cele mari nu le-ar mai fi rămas ca loisir decât vulgarele grădini cu guriste și mititei - tot ți-ar fi sărit în ochi de pe zeci de afiș jerpelite chipul roșu ca sfecla, încadrat de barbeți, al lui Mr. Swan, un american care uimise lumea cu performanțele lui. Intra, de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acest domeniu, pentru că un document așezat greșit este o informație pierdută. Literatura de specialitate observă că această modalitate de așezare a documentelor oferă cititorului posibilitatea alegerii informației cele mai pertinente, îi dă posibilitatea să cunoască direct documentul și lectura de loisir este avantajată de posibilitatea de a răsfoi cărțile din domeniul preferat. Utilizatorul este acela care își alege singur informația pe care o consideră cea mai utilă scopului informării sale. Pentru atragerea la lectură se organizează în acces liber rafturi tematice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de identificare (Ibidem, pp. 118-119): 1. profiluri psihocomportamentale; 2. check-list de trăsături psihocomportamentale; 3. autoaprecierea; 4. interviuri semistructurate și nestructurate; 5. rapoarte anecdotice; 6. analiza datelor biografice și autobiografice; 7. studiile de caz; 8. analiza rezultatelor activității școlare și de loisir; 9. analiza performanțelor; 10.nominalizările efectuate de profesori; 11.nominalizările efectuate de grupul de prieteni; 12.teste docimologice și de aptitudini școlare; 13.teste individuale și colective de inteligență; 14.teste de creativitate; 15.teste de aptitudini speciale; 16.competițiile
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
unul rusesc (Blinisserie), altul cu barbecue coreean, altul italienesc, altul japonez... Pline toate, contrastând straniu cu străzile depopulate, încît te întrebi aproape cine și când a așezat sutele de petrecăreți liniștiți ― aproape interiorizați, respirând un aer de fericire calmă, de loisir transcendental ― în jurul meselor lor. Par că au fost programați acolo pentru a ilustra, printr-o scenă vivantă, paradisul terestru, otium-ul rafinat al unei populații care beneficiază tihnit, la capătul istoriei, de bogățiile fabuloase adunate aici de regi cuceritori, de cardinali
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
instituțiile media private în ’93-’94: televiziunea SOTI ori Radio Contact și ProFM. Notițele studenților din 1993-1994 sunt fișe de observare, de fapt, descrieri amănunțite, unele pe ore, ale vieții private și sociale ale subiecților, note informative referitoare la tabieturi, loisir, consum de presă etc. Generația ’93-’94 manifestă un interes mai mare pentru informațiile politice culese prin TV. Dacă în 2004 studenții urmăresc TV mai ales pentru MTV și Atomic/TVKlumea, în 1993-1994 studenții observă oameni citind ziare în metrou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
două: subsectorul „a” (cel tradițional, al industriilor de până acum) și subsectorul „b” (subsectorul informatic al economiei), alcătuit din industriile electronice, de automatizare și robotizare, calculatoare etc.; sectorul III (serviciile economice: transport, comerț etc.); sectorul IV (serviciile sociale: băncile, sănătatea, loisirul etc.); sectorul V (serviciile informatice: învățământul, cercetarea-inovarea, managementul, culegerea de date etc.) (Bell, 2000, 14-15). *** (1999) Knowledge and Learning. Towards a Learning Europe, Joint Research Center, European Commission, Seville, p. III. *** (2000) New Light for Innovation Policy, în Euroabstracts, 4
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
normal, spiritele se liniștiseră printre băieți, iar Lăură pleca întotdeauna ultima din sală, însoțită de fiecare dată de către instructor. Se plimbau câte o oră-două prin oraș, mergeau la câte un restaurant și îi plăcea”bavarder avec lui”. Lui îi plăcea”loisir avec elle”, așa încât au devenit în scurt timp buni prieteni. Lăură își vedea cu regularitate vechiul iubit căruia nu-i pomenise nimic despre vreun nou intrus în viața ei, dar era convinsă că el știe ceva-ceva, deoarece într-o seară
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
compune din câteva elemente de fond, necesare evoluției individuale: managementul domestic, abilități casnice, îngrijirea propriei persoane, a copiilor și a celor aflați în neputință, igiena persoanei și a casei, planningul familial, relațiile de cooperare în familie, prietenie și vecinătate, cultura loisir-ului, participarea comunitară. Pe scurt, ea are în centru educația reproductivă (de întreținere a vieții cotidiene) și pe cea comunitară (de formare, dezvoltare și afirmare în comunitatea proximă sau locală). Lipsa, trecerea în derizoriu sau demixtarea acestei educații au următoarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Un scriitor de notorietate își poate uneori impune punctul de vedere. A.B.: Sigur că, având o anumită notorietate, îți impui punctul de vedere și editorul este interesat de el, dar ideea asta care câștigă tot mai mult teren, de „loisir”, ideea pe mine mă preocupă foarte mult. Mă interesează cum privim noi istoria, adică sumedenia de evenimente prin care am trecut, și cum va trebui să o privim. Sigur că este nevoie de documente, sigur că trebuie să cunoști fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
un scop în sine, nu un mijloc (precum în Vest). În loc de a încerca să-și pună la punct modalități de a scurta și eficientiza programul de lucru, pentru ca, la sfârșitul acestuia, să se poată dedica în exclusivitate intereselor personale și loisir-ului, niponul obișnuit preferă să inventeze pretexte pentru a petrece cât mai mult timp posibil în sfera publică, în detrimentul celei private. Astfel, cele două opțiuni între care Japonia părea a oscila inițial se dovedesc, în realitate, o diadă de simulacre
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu atît mai mult cu cît se pun probleme noi în fiecare etapă a istoriei economice și, de fiecare dată, inițiativa privată este prima care oferă răspunsuri la noile întrebări. Administrațiile private se regăsesc și în domeniul cultural sau de loisir. Iată deci că definiția restrictivă dată cîmpului de acțiune al inițiativei private cu scop nonlucrativ ar trebui lărgită, putînd fi denumită, de pildă economie socială, oricum se ajunge la un ansamblu deloc neglijabil. Aici se încadrează asociațiile, dar și ansamblul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
N-am făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul nostru înecat în fum, dar atât de mândru de producția de oțel și de poluare, încât broșura de advertising a orașului se numea: „Sub cerul purpuriu al Hunedoarei”. Exista o revistă literară locală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pașii de horă, romanța interbelică, Cișmigiul. Și a rămas extaziat în fața Târgului de carte. Da. Țara lui de naștere a ieșit din spălarea pe creieri! Cartea de identitate (permisul universitar). Codul numeric personal de la Asigurări Sociale. Suntem o societate de loisir. O prelegere urmată de discuții. Studenți la ciclul universitar. Studenți la ciclul de studii postuniversitare: master, doctorat. Mai târziu am luat și eu caseta. Nu am putut-o vedea la fel. Pe mine, imaginile de atunci nu încetează să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
discurs care încearcă să confere sens transformărilor cu care se confruntă lumea rurală, aspirațiilor acesteia de ieșire din marginalizarea „țărănească” și transformare într-un agent al propriei modernități. Ca discurs, rusticul integrează mai toate dezirabilitățile : modernitate, standard urban/ occidental, frumusețe, loisir și ieșirea de sub imperiul necesității materiale și, nu în ultimul rînd, autenticitate, căci rusticul este perceput „ca la noi, la țară”. Rusticul devine astfel stindardul de emancipare a țăranului ! în anii decolonizării, Claude Lévi-Strauss observa că ceea ce le deranjează pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
elita inactivă a celor care nu sunt implicați în procesul de muncă industrială și care domina ierarhia socială prin reputație (T.B. Veblen, 1899/2009, 81). Așadar, la nivelul societății pot fi distinse două mari clase: clasa de sus, cea a loisir-ului, "fără griji pecuniare" (T.B. Veblen, 1899/2009, 81), ai cărei membri sunt angajați permanent în etalarea publică a propriului status, și clasa de jos, care practică consumul "prin procură" (ibidem), imitând modul de viață al celor de sus. Clasa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
emblemă a consumului, dar și o marcă a clasei de sus (T.B. Veblen, 1899/2009, 150), adică a celor care consumă fără să producă. În opinia autorului citat, moda se dezvoltă pe două niveluri. Aceasta apare, prin inovație, în cadrul clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula risipei ostentative de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologii anilor 1950-1980 au încercat să răspundă întrebării dacă moda poate fi considerată o formă de comportament colectiv. Argumentele autorilor citați anterior privind motivațiile comportamentelor dictate de modă respectiv cursa pentru status social, pentru diferențiere individuală și de clasă, pentru loisir și consum ostentativ au reprezentat un punct de referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]