275 matches
-
Paris, 2003. 13. Isabelle Queval, S’accomplir ou se dépasser. Essai sur le sport contemporain, Gallimard, Paris, 2004, pp. 229-230; Suzanne Laberge, Guy Thibault, „Dopage sportif: attitudes de jeunes athlètes québécois et significations dans le contexte d’une étique postmoderne”, Loisir et société, vol. 16, nr. 2, 1993. 14. Stéphane Mandard, „Le dopage dans les salles de musculation est en voie de banalisation”, Le Monde, 14 noiembrie 2003. 15. Asupra acestor efecte și asupra sportului ca dopaj, Isabelle Queval, op. cit., pp.
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Chicago, 1954. 32. Vance Packard, Les obsédés du standing, ed. cit., pp. 284-285. 33. Paul Dumouchel, Jean-Pierre Dupuy, L’enfer des choses, ed. cit. 34. Asupra acestui punct, Raymond Boudon, op. cit., pp. 152-155. 35. Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, ed. cit., pp. 23-24 36. Gilles Lipovetsky, „Luxe éternel, luxe émotionnel”, în G. Lipovetsky, Elyette Roux, Le luxe éternel, Gallimard, Paris, 2003. 37. Această distincție conceptuală a fost avansată de John Rawls, Théorie de la justice, Seuil, Paris, 1987, p. 574
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
règne de Salazar, 1933-1968, Paris, Ed. CNRS, 2002. SENELLART, Michel: Les Arts de gouverner, Paris, Le Seuil, 1995; în versiunea românească: București, Meridiane, 1998. TĂNASE, Stelian, Acasă se vorbește în șoaptă, București, Compania, 2002. VEBLEN, Thorstein: Théorie de la classe de loisir, trad. Louis Evrard, Paris, Gallimard, 1978. WHITAKER, Reg: Tous fliqués! La vie privée sous surveillance, Paris, Denoël, 2001. Piese de teatru AROUT, Gabriel: „Oui”, Paris, L’Avant-Scène théâtre, nr. 627, 1978. COURTELINE, Georges: „Boubouroche”, în Théâtre, contes, romans et nouvelles
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
individual. Ar mai trebui subliniată o distincție care se operează curent între două operații deosebite: formare și educație. Formarea este activitatea prin care se urmărește să se confere subiectului competență, precisă și limitată, într-un domeniu profesional sau în practica loisirului. Educația se prezintă ca o practică ce se exercită fără un obiectiv limitat, ea se adresează întregii personalități, își propune să lărgească disponibilitățile individului, cultura sa, să-i confere competența de a alege, fie în domeniul profesional, fie în alt
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o dublă perspectivă: prin dezvoltare personală integrală și prin participarea la dezvoltarea socială, economică și culturală echilibrată și independentă. Educația adulților vizează deci dezvoltarea tuturor rolurilor sociale pe care le poate interpreta orice individ uman: profesionale, familiale, civice, culturale, de loisir. Conceptul de educație a adulților are cinci caracteristici normative (Bhola, 1985): - globalitatea și continuitatea: pentru că se întinde de-a lungul întregii vieți, având un caracter de permanență, se mai utilizează sintagmele „educație continuă, recurentă” sau pentru „a doua șansă”; iar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educație a adulților devine, sub impulsul acțiunilor UNESCO, un concept universal. Această tendință este marcată și de înființarea instituțiilor internaționale și naționale de educație a adulților. La Praga, printr-o colaborare cu UNESCO, se fundează, în 1968, Centrul European de Loisir și de Educație (European Centre for Leasure and Education, ECLE), în Franța se întemeiază un Institut National pour la Formation des Adultes și apare revista Éducation Permanente. Evoluțiile, inovațiile în conceperea strategiilor și metodologiilor de educație a adulților au fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de asistență pentru integrarea sa socială mai eficientă; persoanele handicapate - pentru inserția lor socială, economică, culturală; persoanele vârstnice - pentru menținerea tonusului fizico-psihic și utilizarea lor în munci mai puțin solicitante. Pentru toate aceste persoane se pun probleme de formație, sănătate, loisir. Este necesară o atitudine deschisă, în vederea utilizării tuturor resurselor acestor categorii umane. În Declarația de la Hamburg asupra educației adulților (1997), redactată la finalul celei de-a cincea conferințe, se întăresc câteva idei mai vechi, se nuanțează altele și se conturează
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1975 la Universitatea New Hampshire: organizarea unor cămine (hoteluri) pentru vârstnici, după modelul celor pentru tinerii studenți, în timpul verii. Participanților la aceste întâlniri de vară li se oferă programe educative de tip campus studențesc, cuprinzând activități fizice, intelectuale și de loisir, profitându-se de echipamentele existente. Ideea este accea că se înlocuiește monotonia existenței cu o perioadă de viață activă, deschizând gustul pentru vacanță și pentru studiu. Se încurajează, de asemenea, ca persoanele de această vârstă să-și asume responsabilități sociale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al tehnicii specifice. Fig. nr. 102 și 103 - Joggingul acvatic mijloc de menținere a stării de bine Jogging de la A la Z II 125 Studierea surselor bibliografice și a opiniilor diferiților experți în activitățile destinate publicului larg pentru întreținere corporală, loisir și atingerea stării de bine (fitness) ne-a permis să evidențiem recomandarea pe care specialiștii o fac celor care practică benevol activități sportive: pentru a beneficia de efectele unei bune condiții fizice ar trebui să se combine ședințele de jogging
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ca urmare a prezenței colesterolului (delimitat ca și concept general ca fiind un depozit de substanțe ce restricționează fluxul sangvin spre diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fiind un reper al timpului pseudociclic. Conceptele de "spectacol" și de "situație", definitorii pentru viziunea oferită de Debord, se resimt și în conceperea ideii de timp liber, care este o "marfă spectaculară", ce deține o imagine socială dominată de reprezentările loisir-ului și vacanței. Ca timp liber, el este consumabil și spectacular (în dublul sens al consumului de imagini și al imaginii consumului de timp). Baudrillard, la fel ca Lipovetsky, observă cum principiul datoriei, caracteristic modernității, se regăsește inclusiv în "fun-morality
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe marile bulevarde sunt, de fapt, ore de muncă înscrise, așadar, în „valoarea produsului final“. Construcția jur nalistică a peisajului urban, redarea fantasmagorică a chipului acestuia, are ca origine o activitate ea însăși fantasmatică (etwas Phantastisches), în care munca și loisirul își schimbă reciproc locurile. Același fenomen poate fi observat și în relația flaneurului cu spațiul său caracteristic, arcadele comerciale ale Parisului. Apariția flaneurului, respectiv dispariția sa din peisajul urban sunt puse de Benjamin în legătură cu apariția și, apoi, dispariția arcadelor. Fenomenul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tipar "burghez", întotdeauna femeia este înfățișată citind și nu bărbatul. Lectura devine astfel o preocupare feminină, un hobby grațios este vorba de lectura de romane -, în cazul bărbatului lectura este presupusă ca studiu sau ca vocație artistică și nu ca loisir. Feminizarea lecturii nu merge până la o feminizare a culturii, ci se păstrează în cadrul tematic al unor preocupări domestic-burgheze, dar și a marcării unei sensibilități particulare, a unei aure feminine de un discret lirism. Reveria, capelă particulară, își are propriul cult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Greenwich, Conn.: JAI Press, 1996 Drivonikou G. V. et. all, Further evidence that Whorfian effects are stronger in the right visual field than the left, Proceedings of the National Academy of the Sciences USA. 104 (3), 2007. Dumazedier, J., ș.a., Loisir et culture, Le Seuil, Paris, 1966. Dumont, Louis, L'individu et les cultures, Communications, nr. 43, martie 1986. Durkheim, Émile, Diviziunea muncii sociale, Editura Antet, București, 2008. Durkheim, Émile, Note sur la notion de civilization, L'Annee sociologique, vol. XII
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociologie, sous la direction de Raymond Boudon, Presses Universitaires de France, Paris, 1992, trad. rom., Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 1997. Vâlsan, George, Graiul românesc, în Opere postume, Socec, București, 1936. Veblen, Thorstein, Theorie de la classe de loisir, Gallimard, Paris, 1970 [1899]. Vianu, Tudor, Studii de filozofia culturii, ediție îngrijită de Gelu Ionescu și George Gană, Editura Eminescu, București, 1982. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vedere, el face parte dintr-o cultură comună, care vine din negura anilor, Însoțește dezvoltarea civilizației antice și participă la crearea unei arte prin care trăiește. Deși astăzi se găsește sub forme sofisticate, de Înaltă competiție sau sub forme de loisir, sportul s-a afirmat În ultimele decenii ca un fenomen de masă, constant și popular. Sportul reprezintă una dintre cele mai dinamice activități sociale care are drept scop perfecționarea ființei umane. Jocul de handbal - ca sport de performanță - generează noi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sisteme simbolice prin care își explică existența. Radiografierea, chiar și sumară, a societății moderne arată că miturile au dobândit noi forme, putând fi regăsite într-o multitudine de manifestări culturale: artă, religie, politică sau publicitate. La acestea se adaugă industria loisir-ului, care promite accesul la un anumit paradis pierdut. Jeppe Sinding Jensen susține că indiferent dacă nu mai găsim astăzi mituri în forma lor narativă, le reîntâlnim ca metafore, imagini sau scheme în nenumărate forme ale gândirii umane. Am convingerea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atracție (pelerinaj, rugăciune, comunicare cu absolutul sau împăcare cu sine). Nu mai este nici un secret pentru nimeni că în locurile în care s-au petrecut fapte neobișnuite, miracole, se înregistreză o activitate socială fără precedent: turismul, comerțul, serviciile, activitățile de loisir și cele din sfera culturală înfloresc. Deși asemenea situații sunt rarisime, nu putem trece cu vederea faptul că spațiul unde are loc o previziune importantă, miraculoasă și neașteptată se îmbogățește cu noi semnificații. Transferul se realizează dinspre actul divinatoriu spre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dezvoltarea unor alte forme de practicare competitivă a exercițiilor fizice a necesitat reconsiderarea structurală a sportului. Astfel, A. Dragnea și S. Mate-Teodorescu (2002, p. 14) realizează următoarea schemă: 1. sportul pentru toți, care include: * sportul de întreținere * sportul în timpul liber (loisir) * sportul în familie * sportul pentru oameni aflați în condiții speciale * sportul pentru vârstnici 2. sportul de performanță, care cuprinde: * sportul de elită * sportul pentru sportivii consacrați * sportul la copii și juniori * sportul extrem 3. sportul adaptat, care cuprinde: * sportul terapie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ne interesăm de faptul religios. Eroarea epocii noastre constă în credința că se poate crea o comunitate cu ajutorul comunicațiilor. Ca o cultură cu ajutorul "echipamentelor culturale". De unde aceste țevării fără apă, caroserii fără motor, aceste mijloace fără finalitate care alcătuiesc panoplia loisir-ului contemporan. Să nu punem carul înaintea boilor gândind comunicarea în afara semnificației. Mediologia preferă să vorbească de transmitere, fiind evident că esențială, în acest cuvânt, este rădăcina trans. Sau adevăratul motor al deplasării. Trebuie să priviți mai departe, nu aici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
om să conștientizeze măreția pe care o ignoră în sine." Au fost ironizate emfaza ministrului culturii și accentele lui de cruciat. Noi să începem prin a saluta ceea ce este admirabil. Malraux nu reducea arta la "artele frumoase" (nici cultura la loisir). Acestea din urmă țineau în Franța, până în 1959, de o subdirecție a Ministerului Educației Naționale. Arta ține de esențial, de acea parte de umanitate pe care Republica trebuie să o transmită fiecărui cetățean, acestuia revenindu-i să o fructifice. Cultura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tradus voința de a crea o "osatură urbană" compusă din orașe cu o populație între 20 000 100 000 locuitori, care să "contracteze" cu statul renovarea clădirilor, înfrumusețarea străzilor, amenajarea spațiilor verzi, crearea de locuri de întâlnire socială, culturală, de loisir (așa s-a întâmplat în orașe ca: Angoulême, Saint-Omer etc.). Politica "orașelor noi" a marcat evoluția istoriei urbane franceze și a avut ca impact crearea de zone de urbanizat cu prioritate (1958), zone de amenajare deosebită (1962), scheme directoare de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aleși, în "reprezentanți", atunci când nu-i întreabă nimeni ce probleme sau nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, loisir, educație, cultură. Pentru a suscita participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică. Trebuie să existe raporturi de calitate între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților pentru dezvoltare personală, pentru folosire creativă, regenerativă, pentru optimizarea potențialului indivizilor. Timpul liber (loisir, fr.; leisure, engl.) este acea parte a timpului extraprofesional care îndeplinește, după J. Dumazedier, trei funcții principale, odihnă, divertisment și dezvoltarea culturală a personalității, și este caracterizat prin absența diverselor solicitări și presiuni profesionale sau sociale, desemnând un ansamblu de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]