422 matches
-
și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și merge la bătrânul vrăjitor cu care încheie un pact faustic, se leapădă de D-zeu. Vrăjitorul îl descântă și îi face o lostriță din lemn aidoma celei reale, descântată după vechi practici. Lostrița din lemn este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți ascuțiți ca la fiare, trupul lung, mlădios, se hrănește numai
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
să știe nici de popă și nici de biserică. Lui îi merge mai bine ca oricând, deși satul credea că fata este o strigoaică și că îi suge sângele flăcăului. Iubirea îi absoarbe întreaga ființă și uitase parcă și de lostriță și de vrăji, pe apă apare o lostriță, fără să se știe clar dacă e cea adevărată sau cea din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
biserică. Lui îi merge mai bine ca oricând, deși satul credea că fata este o strigoaică și că îi suge sângele flăcăului. Iubirea îi absoarbe întreaga ființă și uitase parcă și de lostriță și de vrăji, pe apă apare o lostriță, fără să se știe clar dacă e cea adevărată sau cea din lemn, dar nu-l mai interesează. Cei doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că într-un sat au trăit
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
doi sunt despărțiți pe cale magică de către Bistriceanca, mama fetei. Băiatul plecat în căutarea fetei află că într-un sat au trăit o fată cu mama ei și că au fost alungate de săteni, deoarece lucrau cu diavolul. Să fie oare lostrița fata din satul de munte transformată în pește datorită păcatelor ei sau al vreunui blestem? Când Aliman se logodește fără voia lui cu o fată din sat, visează că se căsătorește cu lostrița care îi apare în ipostază ambiguă de
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
deoarece lucrau cu diavolul. Să fie oare lostrița fata din satul de munte transformată în pește datorită păcatelor ei sau al vreunui blestem? Când Aliman se logodește fără voia lui cu o fată din sat, visează că se căsătorește cu lostrița care îi apare în ipostază ambiguă de pește cu trăsături de femeie: „Ea sta dreaptă lângă el, înălțată pe coada ca două pulpe gata să se despice, și-și rezema capul bucălat de al lui.” A doua zi în timpul nunții
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
apare în ipostază ambiguă de pește cu trăsături de femeie: „Ea sta dreaptă lângă el, înălțată pe coada ca două pulpe gata să se despice, și-și rezema capul bucălat de al lui.” A doua zi în timpul nunții lui Aliman lostrița reapare în realitate, mai frumoasă ca oricând, întinsă ca o domniță la soare. Aliman se trezește parcă din vis, pentru o clipă revine la o gândire realistă și pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ar vrea să
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
al lui.” A doua zi în timpul nunții lui Aliman lostrița reapare în realitate, mai frumoasă ca oricând, întinsă ca o domniță la soare. Aliman se trezește parcă din vis, pentru o clipă revine la o gândire realistă și pentru el lostrița este un pește adevărat pe care ar vrea să îl prindă și să-l mănânce la nunta lui. Este de-ajuns să o vadă pentru ca în sufletul lui să se reaprindă dorința de atingere a idealului. Se aruncă în apă
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
lui. Este de-ajuns să o vadă pentru ca în sufletul lui să se reaprindă dorința de atingere a idealului. Se aruncă în apă, este văzut ținând-o ocrotitor în brațe, după care se scufundă împreună pentru totdeauna în adâncuri. Gestul lostriței suscită interpretări diferite: ar putea fi izvorât din dorința erotică de a se uni în eternitate cu ființa iubită, din răzbunare că el o trădase și se căsătorea cu o altă fată, sau acțiune malefică a unei ființe demonice dornică
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
în care au fost receptați autorul și opera sa în sculptură, pictură și grafică. Astfel, aici pot fi admirate bustul scriitorului realizat de sculptorul Emil Pricopescu și tablouri cu ilustrări ale sonetelor voiculesciene și ale scrierilor în proză „Momâia”, „Viscolul”, „Lostrița”, „Chef la mânăstire” etc. Cunoașterea casei a fost urmată de cea a operei prin intermediul unei activități literare de cerc pedagogic pe care profesori și elevi de la Școala „Sfântul Apostol Andrei” din Ploiești, în colaborare cu Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
din dotare. Dacă în prima zi s-a râs instituționalizat, adică în cadrul festivității de acordare a premiilor desfășurate la Primărie, în prezența primarului Vasile Ciolpan, duminică s-a hohotit liber în Mocănița, de s-au speriat urșii din păduri și lostrițele voiculesciene din Valea Vaserului. S-au împlinit 10 ani de existență a Cenaclului de Satiră și Umor "Pupăza" de pe lângă Casa de Cultură și 10 ani de "Zâmbete în Prier", așa că momentul a fost unul sărbătoresc și, se șoptea pe la colțurile
WEEKEND DE TOT RÂSUL LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358590_a_359919]
-
din punct de vedere economic: Zonele cu specii de pești având potențial economic s-au considerat cursurile de apă aparținând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun, lipanul și lostrița definite de Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", cu o lungime totală de 4104,46 km pentru râuri și o suprafață de 1125,70ha pentru lacuri; ... – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți). În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
Zonele cu specii de pești având potențial economic s-au considerat cursurile de apă aparținând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) și lostrița (Hucho hucho), definite de Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", cu o lungime totală de 1123 km pentru râuri și o suprafață de 1611 ha pentru lacuri. ... – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
operatorul nu deține o cotă sau pentru care cota este epuizată sau specii care fac obiectul unui moratoriu privind pescuitul, al unei interdicții temporare sau al unui sezon închis, cu excepția capturilor accidentale; ... f) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sau omorârea lostriței; ... g) extragerea resursei acvatice din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanțe dăunătoare sănătății umane și comercializarea produselor care provin din aceste ape, care pun în pericol sănătatea umană. ... (2) Tentativa se pedepsește. Articolul 58 (1) Constatarea
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
zonele cu specii de pești având potențial economic s-au considerat cursurile de apă aparținând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) și lostrița (Hucho hucho) definite de Regia Națională a Pădurilor "Romsilva", cu o lungime totală de 372,6 km pentru râuri și o suprafață de 86,64 ha pentru lacuri; ... – Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: ariile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebei), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]
-
hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, în plus trăiesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți). În apele curgătoare și lacuri trăiesc 52 specii de pești în funcție de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriță (în apele de munte), apoi numeroase specii de alți pești specifice zonelor de deal și de câmpie precum: crapul, știuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcușorul, etc., batricieni, șerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate*1
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
ORDIN nr. 561/2023/11/2024 () [Corola-llms4eu/Law/278218]
-
de râu 225 Adulți + larve vii vii 12. Eudontomyzon vladykovi, chișcar mic 40 Adulți + larve vii vii 13. Gymnocephalus baloni, ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili vii vii 14. Gymnocephalus schraetzer, răspăr 225 Adulți + juvenili vii vii 15. Hucho hucho, lostriță 38 Adulți + juvenili vii vii 16. Misgurnus fossilis, țipar 750 Adulți + juvenili vii vii 17. Pelecus cultratus, sabiță 750 Adulți + juvenili vii vii 18. Rhodeus amarus, boarță 1.000 Adulți + juvenili vii vii 19. Romanichthys valsanicola, asprete 8 Adulți + juvenili vii
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se mai întâmplă lucruri ciudate, pedepse inexplicabile, apariții poltergeist
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
apropiat al lui Vasile Lovinescu. Profesorul de la liceul din Fălticeni este cel care i-a deschis ochii spre frumusețea, profunzimea și tâlcul folclorului străbun. Nicolae Labiș are chiar o culegere proprie de poezii populare de toate genurile, printre care basmul Lostrița, care amintește prin similitudini mitologice de mitul lui Oedip. Scenarii și dovezi Despre așa-zisul accident de tramvai din noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956, căruia i-a supraviețuit până la data de 21 decembrie, s-a tot scris timp
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Drumul câinelui, Cluj-Napoca, 1974; Caloianul, București, 1975; Nevoia de adevăr, București, 1978; Suferința urmașilor, București, 1978; Fiul secetei, București, 1979; Cuvânt despre Transilvania, București, 1982; Eclipsă de soare. Drumul câinelui, București, 1982; Vocația constructivă, București, 1983; Toamnă fierbinte, București, 1986; Lostrița, București, 1990; Omul de sub munte, Alba Iulia, 1990; Cum mor țăranii, București, 1991; Coridorul puterii, vol. I: Suburbiile vieții, Deva, 1994; Umbra răsculatului, București, 1996. Repere bibliografice: Perpessicius, Tinerii noștri scriitori, „Flacăra roșie” (Arad), 1955, 3429; Nicolae Manolescu, „Cordovanii”, CNT
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge obsesie
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și Aliman, pentru care diavolița ajunge obsesie. Într-o zi el reușește să o prindă în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]