40,824 matches
-
de la 100% la 79,9% pentru colestază. Alterarea coagulării, prezentă la 100% din cazuri în ambele loturi se menține la numai 19% în lotul A, respectiv 11% în lotul B. Cât privește prezența CID cronică reactivată, prezent la 100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
19% în lotul A, respectiv 11% în lotul B. Cât privește prezența CID cronică reactivată, prezent la 100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
B. Cât privește prezența CID cronică reactivată, prezent la 100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din lotul A au un antigen somatic comun localizat
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
la 76,9%; - sindrom de citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din lotul A au un antigen somatic comun localizat în peretele bacterian (stratul extern) cu o structură
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
citoliză în lotul A prezent la 61,5% din cazuri, în lotul B la 38,6%; - AP <70 în lotul A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din lotul A au un antigen somatic comun localizat în peretele bacterian (stratul extern) cu o structură complexă = ENDOTOXINA cu specificitate de
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
A la 100% din cazuri și în lotul B la 19%; - CID cr. reactivată în lotul A la 100%, iar lotul B la 69,2% din cazuri. Ne-am explicat aceste diferențe prin aceea că enterobacteriaceele responsabile de PA din lotul A au un antigen somatic comun localizat în peretele bacterian (stratul extern) cu o structură complexă = ENDOTOXINA cu specificitate de grup [1,2]. Proprietățile mai cunoscute ale endotoxinei sunt: pirogenitatea și șocul endotoxemic. Studii clinice au constatat că, în cursul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
asupra fluxului biliar dependent de săruri biliare (inhibă transportul canalicular și bazolateral al acizilor biliari). Endotoxinele scad și fluxul independent de acizi biliari, blocând secreția glutationului și a bicarbonatului de sodiu. Icterul și colestaza enzimatică se datorează endotoxemiei prezentă în lotul A [4-7]. b) Deficitul de coagulare este prezent la 100% din cazuri în ambele loturi. Am constatat că numai la lotul A se asociază și cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
Endotoxinele scad și fluxul independent de acizi biliari, blocând secreția glutationului și a bicarbonatului de sodiu. Icterul și colestaza enzimatică se datorează endotoxemiei prezentă în lotul A [4-7]. b) Deficitul de coagulare este prezent la 100% din cazuri în ambele loturi. Am constatat că numai la lotul A se asociază și cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și, de aceea, numai la lotul A, cu pielonefrite cu enterobacteriacee, CID este prezent. c) Sindrom
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
acizi biliari, blocând secreția glutationului și a bicarbonatului de sodiu. Icterul și colestaza enzimatică se datorează endotoxemiei prezentă în lotul A [4-7]. b) Deficitul de coagulare este prezent la 100% din cazuri în ambele loturi. Am constatat că numai la lotul A se asociază și cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și, de aceea, numai la lotul A, cu pielonefrite cu enterobacteriacee, CID este prezent. c) Sindrom de citoliză hepatică este de 2
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
de coagulare este prezent la 100% din cazuri în ambele loturi. Am constatat că numai la lotul A se asociază și cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și, de aceea, numai la lotul A, cu pielonefrite cu enterobacteriacee, CID este prezent. c) Sindrom de citoliză hepatică este de 2 ori mai frecvent în lotul A. Probabil că atât hipotensiunea cât și CID agravat produc o hipoperfuzie hepatică severă ce poate induce hepatonecroză. B.
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
cu agravarea CID cronică. Se consideră că endotoxinele sunt factori procoagulanți [1] foarte potenți și, de aceea, numai la lotul A, cu pielonefrite cu enterobacteriacee, CID este prezent. c) Sindrom de citoliză hepatică este de 2 ori mai frecvent în lotul A. Probabil că atât hipotensiunea cât și CID agravat produc o hipoperfuzie hepatică severă ce poate induce hepatonecroză. B. Pielonefritele acute au rol în reactivarea și agravarea evoluției cirozelor hepatice? Reevaluarea după o lună de la inducerea terapiei constată, în lotul
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
lotul A. Probabil că atât hipotensiunea cât și CID agravat produc o hipoperfuzie hepatică severă ce poate induce hepatonecroză. B. Pielonefritele acute au rol în reactivarea și agravarea evoluției cirozelor hepatice? Reevaluarea după o lună de la inducerea terapiei constată, în lotul A, prezența atât a sindr. de colestază (76,9%) cât și a celui de citoliză (38,6%). CID cronică reactivată se regăsește la 69,2% din cazuri. În contrast, la lotul B, după o lună de zile sd. de citoliză
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
Reevaluarea după o lună de la inducerea terapiei constată, în lotul A, prezența atât a sindr. de colestază (76,9%) cât și a celui de citoliză (38,6%). CID cronică reactivată se regăsește la 69,2% din cazuri. În contrast, la lotul B, după o lună de zile sd. de citoliză și colestază nu se mai regăsesc. Sunt de considerat două proprietăți ale endotoxinelor ce le implică în reactivarea cirozelor: 1) stimularea eliberării unor citokine din macrofage; 2) efectul mitogen asupra limfocitelor
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
de răspuns la diureticele de ansă cât și la cele ce acționează pe TCD. Când inflamația interstițială se reduce prin terapia cu antibiotice, schimburile hidroelectrolitice se reiau și, treptat, diureticele devin eficiente. Nu am constatat diferențe semnificative între cele două loturi, din acest punct de vedere. CONCLUZII 1. PA agravează evoluția cirozei hepatice, sindromul edematos ascitic devine rezistent la diuretice. 2. PA pot produce importante disfuncții hepatice: colestază intrahepatică cu icter; sindromul de citoliză; deficiențe ale coagulării; CID cronic agravat. 3
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
cu vârsta peste 65 de ani stenoza de arteră renală prin ateroscleroză, urmată de insuficiența renală sunt cele mai frecvente cauze secundare de creștere a tensiunii arteriale. S-a efectuat un studiu retrospectiv, pe anul 2011, în SUUE, pe un lot de 2156 de pacienți cu hipertensiune arterială, la care s-a luat în considerare asocierea cu acromegalia, disfuncția tiroidiană și paratiroidiană, tumorile de suprarenală, sindromul și boala Cushing și hiperaldosteronismul primar ca și cauze secundare de creștere a presiunii arteriale
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
de suprarenală, au fost asociate cu hipertensiunea arterială în 5% din cazuri; într-un procent de numai 1% au fost identificate și cauze asociate cu creșterea tensională, hiperaldosteronismul primar și tumorile maligne de suprarenală. În concluzie, prevalența HTA secundară, în lotul nostru de studiu (6%) este apropiată de datele de literatură (5-10%) dar distribuția diferitelor etiologii este semnificativ diferită prin dominanța disfuncțiilor tiroidiene, mult mai ușor de diagnosticat. PREMISELE STUDIULUI Bolile cardiovasculare sunt cauza majoră de deces peste tot în lume
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
HTA secundară în rândul pacienților internați în Spitalul Universitar de Urgență Elias București cu scopul de a aprecia comparativ prevalența HTA secundară în practica medicală din România și datele din literatură. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul efectuat este retrospectiv pe un lot de 2156 de pacienți cu hipertensiune arterială internați în perioada 01.01.22-31.12.11 în Spitalul Universitar de Urgență Elias București, fără a se face distincție între grupă de vârstă sau sex. Subiecții au fost selectați din baza de
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
grupul nostru de studiu predomină disfuncțiile tiroidiene, ceea ce este explicat în mare măsură de accesibilitatea crescută a testelor necesare evaluării funcției tiroidiene comparativ cu celelalte boli endocrine. Este, de asemenea, de remarcat prevalența mult mai scăzută a hiperaldosteronismului primar în lotul studiat, fapt explicat atât de accesibilitatea scăzută a dozării aldosteronului și reninei (disponibile de scurt timp în România) cât și de dificultatea testării condiționată de eliminarea prealabilă a majorității medicamentelor antihipertensive din schema terapeutică a pacienților și efectuarea unei încărcări
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
reprezentativitate pentru populația generală din România, arată că 6% dintre pacienții internați într-un spital multidisciplinar au o asociere de diagnostice care sugerează HTA secundară endocrină. Distribuția cauzelor de HTA secundară este însă semnificativ diferită, prin predominanța disfuncțiilor tiroidiene în lotul nostru explicată prin disponibilitatea mult mai mare a evaluării funcției tiroidiene comparativ de exemplu cu hiperaldosteronismul primar. Ghidurile în vigoare, cu privire la hipertensiune se axează pe identificarea și managementul adecvat al acestei patologii, singure sau concomitente cu o afecțiune endocrinologică. Înțelegerea
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
cimitirul orășelului german Ralbitz: "Celebru este numai cimitirul, în care sînt aduși, din toate cele șase sate ale comunității, morții care vor să-și găsească aici liniștea vreme de douăzeci și cinci de ani. Cimitirul este amenajat asemenea unei gospodării cu două loturi. Toți cei decedați sînt depuși, pentru douăzeci și cinci de ani, într-una din cele două pajiști, apoi vine rîndul celeilalte, după care crucile de pe prima pajiște sînt îndepărtate, iar mormintele nivelate. Apoi iarba acoperă cicatricele naturii și ale memoriei, iar ogorul
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]