28,459 matches
-
mâinile la spate apoi, stând așa Țintuiți de un stâlp sau de o bârnă, li se întindeau trupurile așa Țintuiți cu anumite unelte și li se smulgeau din încheieturi mădular după mădular. În astfel de torturi călăii aveau ordin să lovească în orice parte a trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în burtă, în pulpă ori în obraz. Alții erau atârnați de o singură mână undeva într-o hală și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 514) „Și după cum oțelul lovit nu cedează, nici nu se înmoaie, ci fierul care îl lovește se strică, tot așa și cu sufletele sfinților: erau muncite cu atâtea cazne, dar ele nu sufereau nimic, dimpotrivă, sfărâmau puterea celor ce le chinuiau și-i făceau să plece biruiți în mod rușinos din lupte, după multe și nesuferite
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca unul care s-a luptat cu cel mai mare curaj cu fiarele. Voind, deci, proconsulul să-l convingă să se lepede de Hristos, zicându-i că-i pare rău de tinerețea lui, el a întărâtat singur fiara împotriva sa, lovind-o, voind a scăpa mai repede de nedreapta și nelegiuita viață (ce-i oferea)”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, III, în PSB, vol. 11, p. 32) „Cum, însă, proconsulul stăruia și-i zicea: Jură (pe zei) și te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
iad ne înfricoșăm. Focul de acolo ne îngrozește; acesta, cu care voi ne amenințaȚi, este prietenul nostru, că știe să respecte pe cei ce disprețuiesc pe idoli. Săgeți de copii socotim rănile ce ni le veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici, care, slujind trupului, ambiționați să conduceți și sufletele, care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu mai puțin vestită decât împodobită. În ea, pentru respectul ce i se arăta, se Țineau deseori întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinți, p. 478) Bucuria de a fi prigonit pentru Hristos „Când dragostea de credință pune stăpânire pe sufletul cuiva, orice fel de tortură este disprețuită și toți cei care îl chinuie pentru dragostea sa mai mult îl mângâie decât îl lovesc. Mi-i martoră dragostea apostolilor, care le făceau plăcute biciuirile primite de la iudei: plecau, spun Faptele Apostolilor, din fața sinedriului, bucurânduse că au fost învredniciți să fie batjocoriți pentru numele Lui (Fap. 5, 41). Un om ca acesta a fost și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Antiohia, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 382-383) „Mucenicul se asemăna cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în PSB, vol. 13, p. 410) „Dar Domnul, Ținând seama de slăbiciunea firii, vestește de mai înainte celor slabi care este sfârșitul luptei, ca prin nădejdea Împărăției să biruiască cu ușurință simțirea trecătoare a durerilor. De aceea se bucură Ștefan lovit din toate părțile cu pietre și primește cu bucurie în trup, ca pe o rouă plăcută, valurile de pietre ce vin unul după altul și, răsplătește cu binecuvântări pe ucigași, rugându-se să nu li se socotească păcatul lor, pentru că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de pilda celor dintâi”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, în PSB, vol. 12, p. 356) „... îndurând pedepse de dragul credinței”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 195, în PSB, vol. 12, p. 395) „După cum plantele cresc când sunt lovite de picăturile de ploaie, tot astfel și credința noastră înflorea mai mult când era lovită, se lățea mai mult când era strâmtorată. De obicei, stropirea cu apă nu face atât de pline de verdeață grădinile, cât de pline de credincioși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi când avem să-i aducem la această sfântă prăznuire. Când e vorba de mântuirea fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte. Hristos a murit pentru noi, trebuie să suferim și noi totul pentru frații noștri. Chiar de te lovesc, chiar de te ocărăsc, Ține-i bine și nu te lăsa până ce nu-i aduci la sfântul mucenic. Chiar de-ar fi să cheme pe cei ce trec pe cale să judece fapta ta, tu spune: Vreau să mântuiesc pe fratele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dezgust și atîta resemnare. Sîntem precum niște sinistrați cărora le vine să închidă ochii și să-și astupe urechii de cîte ori ies pe stradă. Dacă am putea, am prefera mai degrabă să nu ieșim din casă decît să ne lovim mereu de aceleași întruchipări hidoase al inculturii noastre citadine. Iar urîțenia orașului se oglindește fidel în fizionomia și înfățișarea noastră: sîntem neîngrijiți, prost îmbrăcați și veșnic nervoși, cu o mimică încruntată de ființe suferinde și frustrate, al căror singur gînd
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
cu renunțările ei neexplicate, cu epilogul amărui, nu, în nici un caz acru, cînd foste cunoștințe, lîngă care ai trăit, îți spun, din timp în timp, că te citesc. Și tu taci, îmbătrînind fără soluții, taci lîngă ele. Ei, și mingea lovită cu bocancul ajunge-n pasa lui Camil, pe care un copil de șapte ani (cînd apar Sonatine-le vor fi trecut fix 50 de la acea scrisoare - imaginată? trimisă de-a binelea?) și-l vrea redactor-șef, pe el, din Note
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
apucat să torn whisky în pahare în timp ce el răsucea o țigară monumentală cu hașiș. Și pe-asta o făcea bine, al dracului de bine. Niciodată n-am mai fumat țigări ca acelea. Când am tras primul fum, parcă m-a lovit în cap un boxer profesionist. - Maica mă-sii! am exclamat. - E bună, așa-i? Jaime mi-a zâmbit de parcă ar fi vrut să-și toarne zâmbetul în ochii mei și să-l țină acolo, așa că am mai tras un fum
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
altfel decât mediocre și triviale: "când mă uit în jos,/ în ude oglinzi/ îmi strevăd slăbiciunile./ Dar și puterea:/ Cine se măsoară cu mine, moare.// Ca un bețiv/ violent uneori,/ mă bate/ vântul./ Însă nu mă îndoi.// Tu, Doamne, mă lovești, ca tocmai Tu/ Să mă ridici în brațe, apoi?" (Trestia); "iată-mă/ Cu busuioc în sân!/ Ca o țărancă/ Dorită și doritoare.// Miroase-mă Tu, mai întâi, Doamne!" (Ca o țărancă). E limpede că nota de originalitate a Carolinei Ilica
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
pe care mai mulți le citează decît le citesc? Preferînd să nu știu dacă-i așa, hotărăsc să-l scot, preț de-o recitanie, din manejul cu vechituri, pe calul epopeic (ai pleșuvit? ți-au căzut dinții?...) cu care postmodernismul lovea la Cartea Românească. Format de manual, copertă crem plăcut, ilustrată de Dan Stanciu. Nici că se putea mai sugestiv deus ex machina: pe dinăuntrul unui bufet de apartament, mașinăria împinge de timp - de nisipul dintr-un soi de clepsidră, ca să
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
nu va fi curmat, cum se pare, odată ce protocolul de la Kyoto nu e pe placul cui ar trebui să-l aplice mai întâi, atunci am auzit cu aceleași urechi proprietate că recentul regim ploi devastatoare/secete cumplite se va permanentiza, lovind câte șapte ani cu năpraznice ruperi de nori, șapte cu deșertificări. într-o asemenea aspectare alte patru milioane de compatrioți își vor lua lumea în cap, fie și de-a lungul unei excepționale guvernări a dlui Geoană, construind mii și
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
la un deghizament. Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în figura căruia, evident, se răsfrînge simpatetic: "Proscrisul urbei părăsește ultimul/ bodega cocoașa fumului acru// îmbrăcat în negru întotdeauna/ în negru și întotdeauna nebărbierit// bătrînul pășește încet/ cu bastonul lovește ritmic caldarîmul/ trezind praful perdelelor ofilite// nimeni nu știe unde înnoptează// este artist ratat? un părăsit de viață?/ timpul s-a poticnit în rinichii săi?/ nimeni nu știe// din cînd în cînd se oprește/ privind spre locul stelei sale oarbe
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
timpului...". Dramatismul versurilor lui Dinu Flămând este sporit de maxima lor concentrare. Cel puțin poemele din secțiunea o neglijență a atenției sunt ca o băutură dublu rafinată. Poetul își condensează ideile în vorbe cât mai puține, sucește gâtul elocinței și lovește direct în inima ideii. În felul acesta multe dintre poeme dobândesc semnificații aproape apoftegmatice, se transformă într-un soi de cugetări lirice. Poezia lui Dinu Flămând este una eminamente cerebrală. Autorul își domină cu autoritate limbajul poetic știe să își
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
anii nebuloși ai războiului, au un caracter profetic: "în fond, fiecare cu structura lui. Dacă îi place omului să fie redus la rangul de sclav fanatizat și util, n-are decît". Sorana Gurian, prinsă în malaxorul măsurilor comuniste, marginalizată și lovită de interdicția semnăturii, recurge la jurnal ca la singura posibilitate de-a "mărturisi insuportabilul". Sumbrele teze ale lui Jdanov dintr-un raport din 1946, ca și dintr-un discurs din 1947, în care proclama amenințător necesitatea unei exclusive "literaturi de
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
aceștia se vor dovedi cât de cât capabili măcar miezul prăzii să-l păstreze, dacă nu să-l și fructifice. întru cinstirea unor merituoși bunici din minunata eră a tuturor posibilităților, tranziție numită. Atunci, la fiecare colț de stradă te loveai de câte o supraponderală avere ce te implora cu patetice gesturi să n-o lași acolo, în rigolă, la buna voie a cine știe cărui fost proprietar, arțăgos nebun, edentate babe, trăindu-și ultimele săptămâni prin tribunalele avertizate de către dl. Ion Iliescu
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
aceasta reprezintă un dar al Duhului Sfînt, nu mai puțin cuvîntul poate deveni un instrument demonic, provocînd Celuilalt mari suferințe. Jignirea, batjocura, insulta, ironia, zeflemeaua ce sînt altceva decît factori ai cruzimii ce se manifestă prin verbul demonizat? "Cuvîntul care lovește, rănește și e mai tare, mai dur, mai terifiant decît pumnul, palma, piroanele, biciul cu care îți persecuți adversarul. Cred că Iisus a suferit mai mult atunci cînd I s-au aruncat cuvinte de hulă, închipuite și neadevărate, blasfematoare, nerușinate
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
fetei și corpului, stimulează sexualitatea și întărește imunitatea - toate funcțiile care se opun efectelor îmbătrânirii (citiți mai multe AICI: Salivă, conform medicinii tradiționale chineze, este “lichidul de aur”. Înghițiți regulat salivă și veți avea o sănătate de fier!) * Să ne lovim ușurel cu degetele capul și urechile. Capul este cartierul general al vieții. Dacă zilnic îl lovim ușor cu degetele, efectuând exercițiul intern al lui Dharma „Bătaia Tobei Cerești”, stimulam funcționarea minții, îmbunătățim memoria și, de asemenea, prevenim sau amelioram tiuitul
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
mai multe AICI: Salivă, conform medicinii tradiționale chineze, este “lichidul de aur”. Înghițiți regulat salivă și veți avea o sănătate de fier!) * Să ne lovim ușurel cu degetele capul și urechile. Capul este cartierul general al vieții. Dacă zilnic îl lovim ușor cu degetele, efectuând exercițiul intern al lui Dharma „Bătaia Tobei Cerești”, stimulam funcționarea minții, îmbunătățim memoria și, de asemenea, prevenim sau amelioram tiuitul în urechi și bolile Parkinson și Alzheimer - afecțiuni care în zilele noastre însoțesc din ce in ce mai frecvent bătrânețea
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
7 / Tabel 7 (r. Andrew McDonald, Marko Slavnic, SUA, 2010) 4′ O conversatie inocentă, un restaurant chinezesc, un reportofon. Sau cum să creezi o poveste fermecătoare în 4 minute. 9. Cursa / Runaway (r. Cordell Barker, Canada, 2009) 10′ Un tren lovește o vacă, iar pompierul este singurul capabil să improvizeze o salvare. Filmul a obținut, printre altele, un premiu la Cannes Film Festival în 2009. 10. La cafea / Cafe Regular (r. Ritesh Batra, Egipt, 2011) 11′ Într-o cafenea că multe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94312_a_95604]
-
odată... - Ce e, fă, lovite-ar calu lu` Odoleanu. Ce e?, zicea câte unul și era de ajuns ca toți cărămidarii să iasă-n strada plină de noroi și de gunoaie. Dădeau buzna, ieșind din casă cu câinii după ei. Loveau din grabă cu piciorul porcii legați cu lanțuri, ca pe niște câini, pentru a ajunge fiecare primul să-l salveze pe vreunul de la moarte. Acesta era semnalul pe care-l așteptam și noi, copiii. Ne urcam pe stiva de lemne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]