2,476 matches
-
se bucură de simpatia naratorului, dar de o simpatie implicînd o undă de ironie, vădind o superioritate clară. În descrierea sa - "mititel, tinerel, - abia trecuse de douăzeci de ani, - frumușel, rotunjel la față, cu părul castaniu deschis, aproape blond, lipit lucios de craniu, tăiat just în două de o cărare inimitabilă, - părea, și după călătoria în etapa pe drumurile Siberiei, abia scos din cutie, - spălățel și curățel [...], profesa un marxism ortodox, feroce și intransigent, - care se potrivea cam rău cu ochii
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
Spitalul Rural Mixt din Dolhasca lucra o fostă colegă de grupă, de care mă lega o prietenie destul de înfierbîntată pe parcurs, de prin anul II, ea stînd în gazdă la un preot (dînsa umbla goală pușcă sub un capoțel verde, lucios, scurt și picta trandafiri cu o pensulă muiată lasciv în acuarelele diluate; devoram împreună conserve iugoslave și felii de parizer, beam vinuri roșii; îmi divulga zburdălniciile maică-sii, viitoarea mea soacră; se lăuda cu flexibilitatea ei, putea să-și pună
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
MTV, țâfne frustrate adresate nimănui, felicitări care cad în gol. După o asemenea lectură năucitoare, Cronicarul a deschis televizorul și, pentru prima dată, i s-a părut că agramatismele nefericitului antrenor Gică Hagi, clișeele animatorilor de emisiune matinală și zâmbetele lucioase ale tuturor majoretelor din lume erau pline de un absolut autentic bun simț. ...și orbitor N-ar fi fost normal ca o revistă ca DILEMATECA să treacă peste subiectul Ó Ceallaigh. Numai că pertinentul interviu luat acestuia de Matei Martin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
printre frunze. Cyborg dă restart și natura freamătă sub electricitate. Marte Am mers și eu, și soarele pe o muzică de Lax. Dintr-o mașină neagră, suflul lor deasupra noastră - vâlva și căldura. Întreg orașul era un lac de benzină, lucios ca o tapițerie de latex - un fel de metodă de tortură incașă, aztecă. Nu mai contau nici gangurile ce aduceau a Veneția, nici soarele curgând ca dintr-un burlan pe blocuri. Mă gândeam la ce ar putea fi sfânt în
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
evoluează închis reproductiv. Însușiri morfologice Fenotipic, oile din Linia de lapte Palas, sunt caracterizate prin elemente de exterior specifice. Astfel, capul este de mărime mijlocie cu profil convex la oi și ceva mai pronunțat la berbeci, fiind acoperit cu jar lucios și de culoare albă; coarnele sunt prezente doar la cca. 25 % din berbeci, iar oile sunt în totalitate ciute. Exteriorul indivizilor din această populație este dolicomorf caracteristic oilor de lapte, cu aspect corporal piriform și o conformație armonioasă specifică tipului
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cu sânge alb, martor al tinereții mele, piatră cu miez de măr verde, piatră cu vise conservate în striuri de-o puritate tăioasă. piatră arzând, sfârâind pe firul invizibil al incandescenței mele, piatră mai rece și grea decât moartea, piatră lucioasă ori plină de zgrunțuri, la loc de cinste te țin, în sângele meu, înghețul tău imaculat de mine însămi mă mântuie. limba ta mută și-a slobozit în mine dulceața semnelor venite din neștiuta noastră istorie. misterioase, ademenitoare, de neînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
La Crucifixion, 1930), unde intenția epică e explicită. Plată, fără adâncime, compoziția aruncă haotic toate personajele în prim plan. O neliniștitoare senzație acustică, de zăngănit de arme, fâlfâit al penelor coifurilor, de sunet sec al zarurilor aruncate pe o suprafață lucioasă și mai ales de strigăte, urlete, răcnete ce ies din gurile larg deschise completează tabloul. Această hărmălaie contrastează cu imensa liniște ce se degajă din tripticul lui Bacon. În ciuda gurilor larg deschise care urlă, sau, dimpotrivă gem cu dinții încleștați
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
ivre, corabia beată criță. Dar nu mai era vremea plăcerilor, era vremea meditației. Cu Omicron împreună, ne îndreptarăm spre pupa vasului. Era trei dimineața. Noaptea albă ostenise. Părea așa, pe înserat; dar, se vedea încă bine. Ședeam lungiți pe puntea lucioasă, strașnic frecată. Miresmele taigalei înnobilau clipa... - Au de toate, am zis, ca un fel de încheiere. Energie, să încălzească secole la rând planeta. Metale prețioase, pietre scumpe, blănuri, să învelească-n ele toate damele prezente și viitoare ale Europei, dragă
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
pândă. Maiorul schiță un alt semn cu capul și plutonierul descuie și deschise portiera din spate. Verifică și se convinse că bagajul este „normal” și cu un alt semn Își Înștiință superiorul de acea normalitate. Apoi maiorul Întinse o cheie lucioasă și ordonă: 5! Nouă minute! Plutonierul coborî cu grijă În râpă, repede și silențios ca o umbră. Ajunse unde trebuia și folosindu-se de unealta cu coadă scurtă dădu cu mare atenție și Într-o anume ordine frunzele uscate la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mare din pâslă neagră ședea un chip cu o privire care părea aspră din cauza ochilor negri și a chipului tăciunos. Obrazul smoliu era umbrit de o mustață bogată. Cămașa strânsă pe mijloc de un chimir lat și ghintuit cu ținte lucioase îi dădeau o înfățișare de haiduc. Ii lipsea doar hamgerul... După ce l-a cercetat și l-a cântărit din priviri - rămânând mulțumit - lui Pâcu i-a revenit buna dispoziție. Si-a luat un răgaz pentru a goli ulcica cu vin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gheața crăpând sub tălpile tale ușoare, fulgi albi ți se topesc pe față, cerul e de pâclă cenușie, prin el zărești, la zenit, cea mai strălucitoare stea, a cărei lumină răzbate până la tine, oftezi, însemni locul cu puțin pământ negru lucios și te apuci de lucru. șase în al doilea loc: apuci zdravăn târnăcopul din corn de rinocer-nordic-alb, reușești să spargi pojghița groasă într-un punct, apoi te apuci pe îndelete să o cojești pe toată, până la lacul colorat, pe care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
avea copii trebuie să te înfășori într-un cocon de dragoste. firele subțiri ale dragostei sunt produse de o guriță mică, invizibilă, a insectei memoriei tale. când femeia este gravidă mireasa regală vede în vis această insectă cu picioare albastre, lucioase, din gurița căreia iese un fir foarte subțire, alb strălucitor, foarte alb, alb pur, alb mătăsos, luminos, alb-alb. nouă în al treilea loc: când ai pierdut pofta de viață, gândește-te la fesele lucrurilor. și cartea aceasta are nu numai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pipăie terenul, se așază turcește. Cântă) Și iată, și iată, Pe vârful muntelui ne-am așezat... (se ridică) Bun. Acuma să vedem încotro pornim. (Se uită atent și ridică ceva de jos. Stă la îndoială) Pre câtu-s de mici, de lucioase și de negre, par a fi boabe de mătănii călugărești. Sfărâmă un bob, îl miroase) Adică nu. Trebuie să fi trecut pe-aici, nu de multă vreme, vreun cârd de oi... ori, poate, niscai capre... Că după miroasa lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se rostogoli peste canapeaua așezată în spatele său, se ciocni cu forță de vitrina cu distincții din capătul șirului de rafturi, pe care o doborî numaidecât, făcând-o toată țăndări, ajunse apoi în fața ferestrei și, călcând greșit și alunecând pe pardoseala lucioasă și proaspăt lustruită, străpunse sticla și se prăvăli, peste pervaz, în gol... Pentru o clipă, am rămas încremenit. Deloc nu-mi puteam crede ochilor. Am simțit atunci, pe loc, cum un curent electric mă străbate cu iuțeală, iar timpul înțepenește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cusute din loc În loc, Într-o nuanță mai Închisă, câteva floricele. Fața de pernă, de culoare albă, avea aplicată la unul din colțuri, o broderie În formă de triunghi, lucrată la mașină, cu câteva floricele bleo-verzui, cusute cu o mătase lucioasă. Nici nu-ți venea să te atingi de pernă, ca nu cumva să strici acest ornament delicat și discret. Pe peretele de lângă ușă, În partea dreaptă, cum se intră, se afla o icoană , reprezentându-l pe Iisus Cristos, apoi, masa
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
noastră e de azi pe mâine. * Ajuns în fața cortului, avocatul întâlni un bărbat cu o bogată podoabă capilară care se prelungea pe față. Sub nas, ca doi vrăbioi negri, mustața; barba îi era împodobită cu un păr negru, creț și lucios în care răsăriseră câteva fire de argint ale vârstei. Starostele stătea jos, turcește, direct pe pământ, sorbind cu nesaț dintr-o pipă enormă. Din când în când arunca în văzduh un fum alburiu lăsându-l în voie să și aleagă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
alb, cu o aluniță mare pe bărbie, care dispăru după una dintre uși. Intră si el cu ezitare și nimeri Într-o cameră luminoasă, cu un dulap plin de tot felul de obiecte necunoscute, un pat Îngust, acoperit cu ceva lucios și o masă doldora de hârtii, la care o femeie negricioasă scria de zor. Observându-l, aceasta ridică privirea peste ochelari și-l Întrebă sec: Cu dumneata ce-i aici? N-ai văzut ce scrie pe ușă? Vru să spună
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
magma lui cu o dureroasă plăcere. Porii se deschid, nervii cad pradă unei moleșeli rapace, oasele mi se lichefiază. Desenez În aburul memoriei un pantof lăcuit, o gleznă albă, de fildeș. Un nas mic, ușor arcuit spre În sus. Pulpe lucioase, plinuțe, intuite vag În obscuritatea unei rochițe atârnând, În limita decenței, deasupra genunchilor. Rotunzi, mici, ca două pleoape Închise. Mă inundă o tristețe solemnă și un val de melancolie mă izbește În țeastă. Probabil că am nările lărgite, aburinde, asemeni
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lungă și crăpată la vârf. Avea privirea risipită și un tremurat nervos Îi zguduia trupul galbenverzui, asaltat de săruturile descătușate ale bărbatului micuț și chelos, cu șuvițe rare, de păr albit. Spatele bătrânului părea, dea lungul coloanei, acoperit cu solzi lucioși, iar unghiile, Înfipte În carnea gelatinoasă și vălurindă a celei pe care o Îmbrățișa, erau negre la vârfuri și foarte lungi. Pielea, zbârcită, ieșea parcă din conturul celor două trupuri și se lichefia pe cearșaful boțit ca o apă groasă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În mâna umedă coada securii. Și mă inundă iar un val de furie, venit din adâncuri nebănuite. Cu forțe refăcute, ridic privirea amenințătoare către șifonierul solid, În trei uși, care tronează măreț În cameră. E un exemplar frumos, negru și lucios. Îl privesc pe sub gene, cu un rânjet reținut, și-l simt Îngrozit, trezit din lunga-i și bicisnica-i somnolență. Îl simt urmărindu-mi fiecare gest, fiecare mișcare. Nu-l voi lăsa să aștepte prea mult. Face parte din strategia
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Lumina din cameră devenise roșie-gălbuie, scrijelită la intervale scurte de timp de așchiile sărite din oasele zdrobite ale mărețului meu rival, care pierdea teren În mod vizibil, gâfâind din toate articulațiile, mugind crunt cu fiecare lovitură primită În pielea sa lucioasă și Întunecată, În carnea sa tăbăcită. Eram la un pas de victorie! Trebuie să recunosc, Însă, că surpriza a venit foarte aproape de finalul bătăliei, când lovitura primită - marea și fatala lovitură - am simțit-o din plin. O mișcare greșită, una
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
interminabil al acestuia despre Comuna din Paris, cu tot felul de observații și aprecieri exagerat de subiective. Femeia, Îmbrăcată Într-o rochie de seară, neagră, și cu pantofi de aceeași culoare, era ghemuit și ținea strâns În brațe o poșetă lucioasă. M-am apropiat și am observat că avea pe obraz, sub ochi, o vânătaie de toată frumusețea. I-am atins umărul ușor, rugând-o să se trezească, spunându-i că nu face bine să doarmă acolo, și mai ales la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
asemenea ocazii se poate întâmpla ca un artist adevărat să dea viață unei capodopere. Dar eu, eu care n-aveam nici un talent, eu, nefericitul decorator de truse de scris, eu ce puteam face? Obișnuit să produc în serie imagini seci, lucioase, fără suflet, ce puteam să desenez ca să devină o capodoperă? Cu toate acestea, mă simțeam invadat de entuziasm și pătruns de o ardoare intensă: era ca o vervă, ca o inspirație singulară... Voiam să fixez pe hârtie acești ochi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ultimul, chiar citez imaginea finală a montării, care mi se pa re de o stranie frumusețe :” Treplev Își distrugea manus crisul și Îl arunca În lac, apoi se Împușca și dispărea printre siluetele plutitoare ale paginilor deșirate, albe, În contrast cu suprafața lucioasă, neagră, a apei, care Îl Înghițea”p.270), ori, În continuarea Trilogiei antice, de Electra lui Strauss :”...O lume asemănătoare lagărelor de concentrare , unde era deținută Electra. Ea apărea ca dintr-o cușcă , tîrÎndu-se ca un animal Înfometat. Era
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Împinse picioarele prin găvanele de tun ale cizmelor, apoi Își Îmbrăcă tunica. Mai aruncă o privire spre cel de sub cearșaf, apoi, luându-și bicornul și periuța de dinți, ieși pe coridor. Afară, Îngrijitoarea Îl pocni absentă cu mopul peste botul lucios al cizmelor. Împăratul o ghilotină din ochi, imaginându-și cum capul strâns În bonetă se rostogolește pe podeaua udă, dar se lipi de zid când femeia Înălță către el o privire aspră. Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]