565 matches
-
piatra de ametist a inelului din pocalul de porțelan cu vin! Este Janet Hârbu, născută la Comănești, locuitoare și om de valoare al Constanței, acum. Este tânăra doamnă cu ochii de cer! Îi are atât de albaștri, de un albastru lucitor, plini de lumină, cu reflexe violet! Seamănă mult cu Marie Laforêt. Dacă a fost uitată artista cu ochii de aur, Marie Laforêt, privitul chipului ei din fototeca cinematografiei universale se lipește de al Janetei. Iar privitul Janetei iscă o căutare
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
încet... pe al timpului răgaz. Se îmbulzesc, în taină,mirări -din dor- descinse, Pe ii de primăvarărâd râuri înșirate... Se-ntoarce viața dulce prin ramurile-aprinse Cu frăgezimea florilor catifelate... Vântulatinge-azurul, într-un joc, peste amiezi, În jur se simte ochiul lucitor al ispitei, Liniștea, cu sufletul ascuns în ramuri verzi, Ar vrea săschimbe, parcă, bătăile clipei. Inima înflorește-ntr-un poem de iubire, Presimtrăsuflarea-ți și-nchipuirea zboară... Foșnește gândul ca o frunzăîn rătăcire Și liliacul mov ne prinde-n primăvară... Cu
POEM DE IUBIRE de LIA RUSE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347735_a_349064]
-
fiecare aspirația iubirii entuziaste și totale prin cântecele Loredanei! Vălurește cerul, trepidează pământul, se-oprește asfințitul, se-aștern zorile auzindu-se cântecele Loredanei! Se-albăstrește-n placul inimii privitul ochilor ei frumoși, plini de viață, albaștri ca cerul! Zăpada-și revede albul lucitor în lumina feței sale, aurul soarelui îi scaldă părul. Se scurge în glasul ei surâsul Trotușului, iar Oneștiul nu-și începe nici o dimineață fără mândria leagănului ce-a legănat-o. Este moldoveancă oneșteancă și i-au fost înainte de toate lipite
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
abanos. Își înveli picioarele cu un pled de nourași albi și din două coșuri începu să arunce peste noi cu beteală. Râdea cu hohote dolofana și arunca cu beteală, încât toți pomii, florile și viețuitoarele sclipeau sub încărcătura de fire lucitoare. Ba câteva fire ne-au agățat unul de altul încât, atunci când se scărpina vițelul între cornițe, cădeam buluc peste el și nu ne reveneam până nu ciulea urechile iepurașul. Si râdeau în hohote cu toții, iar dolofana arunca mereu cu beteală
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
stingheră, plăpândă și gingașă, cu forme alungite, cu ochi migdalați, și-un trup iubit de soare s-a odihnit o clipă pe plaja primitoare. „Aici e țărmul, ți-au spus Aici e casa”. Dar între pietrele din jur Alese, cizelate, lucitoare Erai o piatră de culoare. PRIMĂVARA E primăvară. O strig în gura mare să audă întreaga suflare, o strig în românește, franceză, rusește și bine-nțeles în ivrit, atât de greu și la scris și la citit... Inima mea o
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
există și va exista! Până cam un sfert de veac în urmă, nu era în România interpret de muzică ușoară căruia să nu i se încredințeze de către acest compozitor măcar o melodie a sa, pe care interpretul să o primească lucitoare și să o transmită mai departe, urcată în glas! Ce frumoase și cât de cunoscute melodii erau! Azi se compune mult și de către oricine! Măcar de s-ar ține la distanță kitsch-ul, frate cu țopismul...! Da, de unde?! Kitsch-ul
MARIUS ŢEICU. ZILELE ÎNSORITE, ZILELE ÎNFRIGURATE, BINELE, NEBINELE MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366023_a_367352]
-
ca decorată cu vechituri. Se uită atent încă o dată la mobilierul soților Marcu: în afară de mobila de bucătărie, nouă, dar de duzină, cumpărată la preț redus din hipermarket, n-au decât piese disparate, scoase din cine știe ce poduri cu vechituri. Peste parchetul lucitor, au covoare frumoase, dar care mărturisesc apartenența la o altă epocă istorică. Strâmbă din nas cu dispreț. Doamne, ce sărăntoci sunt oamenii ăștia! Nu-i pasă dacă i-a ofensat cu examinarea fără paravan a bunurilor lor. Important e că
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
românesc ce-n flacoane ar putea ședea în farmacii ca în hrube, beciuri, crame, restaurante, vinul Cotnari! Cu stropul lui, doctorii ar prescrie rețete mai vindecătoare decât doctoria. Cotnari e vinul sănătății, gustului, clarității, bucuriei, plăcerii! Mătăsos ca norii albi, lucitor ca soarele, bun ca viața, gustos ca nectarul, Cotnari e plasma din care s-au închegat și au prins formă cuvintele multor cărți, poemele și melodiile multor cântece. Vinul Cotnari este și va fi să fie speranță, iubire și sănătate
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
lumi)... cu gesturi calculate trece lama pe toata fața... întotdeauna am fost fascinat de felul în care bătrânul se bărbierea! era una dintre bucuriile copilăriei să-l văd cum se bărbierește... senin, atent, revărsându-și înțelepciunea-i caracteristică... privirea aceea lucitoare! în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras dispărea lăsând un chip limpede
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras dispărea lăsând un chip limpede, lucitor... apoi mă întorceam la cărțile mele, la povești, la lumea aceea imaginară... țin minte că uneori, seara, bătrânul îmi povestea din tinerețile sale sau îmi înșira geografia lumii atât de pe-ndelete ca și cum ar fi călătorit în toată lumea... cât har!!! și
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
și de gesturi... Dragostea mea, Când mă privesc în oglindă, Te văd pe tine, Ochii-ți strălucesc ca două stele, Și inima-ți bate În ritmul alei mele. Mă privesc în oglindă, Și chipul dragostei îl văd În ochii tăi lucitori Precum Luceafărul din zori. (Floarea Cărbune-Amintirile vieții) Grafică-Mihai Cătrună Referință Bibliografică: IUBIREA...ÎN ARTĂ ȘI POEZIE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate
IUBIREA...ÎN ARTĂ ŞI POEZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365755_a_367084]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIETENIE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 435 din 10 martie 2012 Toate Articolele Autorului curg definițiile, moralitatea, atingerile de suflete și... nimic. banale gesturi, ridicări din umeri, zâmbete grațioase, fluturași lucitori, flori tăiate, legate în buchete...artistic... există mereu o scuză pentru falsitate. păsări de carton simulând zborul, cavaleri fără fapte de vitejie, cocoși înflăcărând gardurile dimineților unor găini ciufulite de minciună, de durere, de violuri absurd rătăcite prin viețile purtate
PRIETENIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354789_a_356118]
-
statornic încă, Dar adâncimilor expus, M-am cocoțat pe-un ciob de stâncă Și de acolo tot mai sus... Pe pântecul stâncos de oază Am început să convertesc Lumina, rază după rază, Să o înghit, să mă hrănesc... Cerneluri crude, lucitoare, Pigmenți m-au inundat, m-au uns: Lubrifianți, enzime, soare De clorofile m-au pătruns. Eram nedefinit de verde, Stropit cu stropii de carmin Spre-a nu mă confunda sau pierde De mine, Eu și Noi, de-acum... Și clești
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
trafic infernal, iar în parc dă bicla și dulăul peste tine, de se sparie gândul. Iar dac-ai teleporta minibigul din Cucuieții din Deal în Epòcă, ai putea poza și posta pe Facebook cozi balauriene kilometrice la marfa colorată și lucitoare de azi. Criza e pentru proști, care în orice orânduire sau încarnare tot amărâți ajungeau, pe când carosabilul și trotuarele gem de frustrare și invidie, astă groaznică depresie colectivă, postromânismul, realizăm și extrapolăm profetic că se va zen relativ tămădui numai
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene ? - Să tot hie, două luni și-o zi ! - Și stai atâta, fără nevastă ? - Rabd mai mult de osteneală și de foame. Ce să faci cu o muiere
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
vedere / Și-n lume n-are pereche/ Când îți cântă în ureche?// Nu-i sminteală că îl caut./ Gâdilă ca și un flaut!/ Îmblânzește limba fiarei/ Și tocește colțul ghearei,/ Pune iernii primăvară,/ Peste tot dragoste cară./ E ca raza lucitoare: Omoară tot ce te doare.// I-s splendorile divine / Fiindcă din lumină vine./ E-un amic cu substantivul.// L-am ghicit: e ADJECTIVUL.” (Rostul Adjectivului). Cum plastic se exprimă autorul printr-o metaforă, adjectivele sunt „aripile substantivului”. Povestea lui e
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
Versuri de seară, Arghezi dezvăluie Mițurei, printr-o alegorie taina venirii ei pe lume. Explicația nu mai vine din domaniul popular: aici avem de-aface nu cu barza, ci cu un păianjen pogorât dintr-o stea „ pe un fir de cânepă lucitoare “. Păianjenul este, de fapt, o păienjeniță ( tonul este tot de poveste) foarte năzdrăvană: “Avea ca tine o guriță/ ( Mânca-o-ar mama! Și părul ca niște dude/ Brumate negre, ude “. Și în proză Tudor Arghezi rămâne tot poet. Mă refer
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
mătănii și rugă”... De ce apusurile trebuie să fie atât de frumoase, de mistuitoare? Sunt întrebări ce-și caută “rezolvare” în confruntarea cu foaia albă. “Nu te-am întrebat niciodată / de ce gândurile noastre stau agățate / de nori; / le-am văzut - ghirlande lucitoare / strecurând în inima îngerilor / fiori./ Palmele noastre bătătoresc paradisul / în timp ce frământă azimă / pentru zei; / picuri de sudoare cad harnici - / boabe de mei - “... (Apusul își pleacă genele vinovat...) Energii nebănuite declanșează un mecanism compex și poezia își arată “formele” ispititoare și
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
vărul Mișu povestea încă nespusă a vieții lui. Din aia grea,cu grețuri ,amețeli și cu spitalizare. Acolo am cunoscut-o ! Era asistentă,îmi aducea medicamente,îmi făcea frecții și mă săgeta din când cu o privire din aia ...puternic lucitoare.Nimeni n-a mai avut grijă vreodată așa de mine! Chiar dacă era cu vreo zece ani mai mare , virusul periculos al gripei a fost repede înlocuit cu virusul și mai periculos al dragostei. Sincer,mai demult n-aș fi fost
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
vaiet din adâncuri: Cum Tudorel plutea în extazul său la braț cu luna, nu auzi vaietul din depărtări. Mai ales acum, când întreg Universul cânta împreună cu el și întreg alaiul său de nuntă se scurgea vesel după el, pe urmele lucitoare, pierdute spre apus. Când ajunse în Valea Adâncă, Lunișoara se smulse de la brațul lui, furișându-se undeva în cer, lăsându-l mofluz în semiîntunericul din vale: Șugubeața Lunișoară se juca de-a v-ați ascunselea, însă el nu pricepea jocul
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
tăiat de ea sus, la cer, de câte ori soarele a încălzit-o și a iubit-o în raze, brațe ale sale, de câte ori a împlăpumit-o alb sub zăpadă, iarna... Câte păduri au înverzit și cărămizit muntele...! Însă, doar mările verde-auriu-căprii, cu răsăritul lucitor în larg, cu veselia înfiorată sub țărmuri, cu puncte de smarald în valuri, mările ochilor unei frumoase fete moldovence pietrene, Julia Jianu i-au dat muntelui două oglinzi! De atunci, muntele își înviorează cu rouă, ploaie ori cristale de gheață
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii, pentru ca, pe măsură ce cerul le urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană”. Despre călătoria care a urmat pe
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
plutesc și se așează în părul tău iar tu-mi zâmbești,purtând în ochii tăi,o caldă invitație către un tărâm îmbibat de fericire.Și atras de această fericire,te îmbrățișez și dragoastea noastră țese-n jurul nostru,un cocon lucitor pe albul lăptos al zilei. Iar timpul trece și într-o zi de primăvară,cu soare blând și adieri balsamice,ne naștem în asta lume și suntem doi fluturi plutind deasupra ultimelor insule de zăpadă în timp ce,de pe munte,vântul aduce
IUBIND EFEMERIDA de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352776_a_354105]
-
apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau mânecuțele lucitor de albe ale iei brodate cu fir verde de arnici. Ele încadrau o față veselă bine luminată de ultimele raze ale soarelui. Ochii strălucitori ca două luminițe reflectau o inteligență ieșită din comun. Este și normal deoarece era printre puținele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
specialistul Vârtosu, toți își afundaseră nasurile în dosare și terfeloagele scorojite, parcă ar fi mirosit acolo ceva cristale prețioase, democratice, ale statului nostru de drept. Dar, în atâta steril de acte și nămol birocratic, cu greu puteai ghici vreun bob lucitor de dreptate pentru amărășteni, alegători potențiali. Alegători cu opinii cameleonice,schimbătoare, în funcție cum îi pălea lumina intereselor. Tocmai la aceste lumini se gândea primarul, când răsfoia mașinal un dosar: „unde dracu a dispărut anexa originală la procesul verbal al
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]