314,502 matches
-
versiune pe care, personal, am preferat-o celei oferite de Kurt Masur în compania Orchestrei Naționale a Franței. Evoluții muzicale dezamăgitoare? ...cea a celebrei soprane Barbara Hendriks, aflată la sfărșit de carieră de soprană de operă, încercând a intra în lumea jazzului, cea a cunoscutului violonist Shlomo Mintz, a cărui brutalitate de atac a arcușului a fost salvată de calitatea unei superbe viori Stradivari. Ne-am fi dorit ca secțiile competiției destinate tinerilor performeri să fie mai atent, mai consecvent promovate
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
Este de lucrat pe această direcție. Dar concursul secției de compoziție a fost o mare reușită prin jurizarea a nu mai puțin de 56 de lucrări primite de pe multe meridiane internaționale. Explicația? Este una obiectivă. Sunt mult mai puține în lume competițiile destinate compozitorilor decât cele ale tinerilor violoniști sau pianiști. Iscusit spirit managerial, domnul Ioan Holender, președintele Festivalului, a dovedit în egală măsură fermitate și cooperare în definirea coordonatelor recent încheiatei ediții; avem multe de învățat de la domnia sa. Inclusiv diplomație
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
toate: să nu se încurce în protocoale, să nu se piardă printre prea multe nuanțe, să lase deoparte prudența, într-un cuvînt, să spună exact și direct ceea ce crede el ca simplu cetățean sau ca un intelectual matur plimbat prin lume și trecut prin multe. De aici și coerența opiniilor sale, indiferent că e vorba de politică, mentalitate sau cultură și în ciuda abordărilor poate variate ca stil și ton. Scriitorul cînd e retrospectiv/prospectiv analitic, cînd idealist și/sau profetic, unele
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
adevărate bucăți în proză -, în timp ce Baroane!, care dă și titlul volumului, este un pamflet de asumată tradiție argheziană. Poate fi ușor patetic, și chiar înduioșător naiv, cinic dar și virulent, de o duritate nebănuită care îți dă fiori (într-o lume perfectă, pamfletul mai sus amintit l-ar fi convins pe subiect să moară de rușine și să renunțe definitiv la politică), poate fi rece, dar și sentimental, echilibrat și prevăzător dar și radical, iar toate acestea în funcție de gravitatea subiectului dezbătut
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
merite să urmărești o polemică. Nu avem nici, în ordinea unei concepții mai adecvate vremii noastre, cine știe ce staruri culturale sau autori de best-sellers. Afară din ograda noastră sîntem niște iluștri necunoscuți...." (Cum ne vom mai privi în ochi?); și altundeva: ,Lumea culturală românească... e bîntuită de tot felul de războaie ideologice, de scandaluri care nu se mai termină, de stafii interbelice, transoceanice, de dreapta, de stînga, de tot felul de gogorițe. Dacă te-ai lua după ce citești prin reviste, ai crede
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
indivizilor. Cred că naționalismul trebuie să fie combătut pentru că a fost sursa celor mai mari catastrofe din istoria omenirii: cele două războaie mondiale care au devastat Europa și-au avut originea în ideologia naționalistă. O bună parte a tragediilor din lumea a treia au, de asemenea, originea în naționalism. America Latina nu ar fi continentul sărac și înapoiat de acum fără această stupiditate naționalistă care, a făcut ca țările latinoamericane, de-a lungul istoriei lor republicane, să cheltuiască sume enorme înarmîndu-se una
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
l-aș cita pe Andrei Pleșu, cu care sunt prieten din timpul unei burse pe care am avut-o amîndoi la Berlin. Cred că este tipul de intelectual care cunoaște în profunzime cultura română și totuși este un cetățean al lumii în plan cultural, se mișcă la fel de dezinvolt în mai multe limbi, în mai multe tradiții culturale... Ceea ce gândește, ceea ce scrie și ceea ce va face în fruntea Institutului Cultural pentru crearea unor punți spre alte societăți, spre alte culturi, spre intelectualii
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
unei analize judicioase. Am vorbit de Andrei Pleșu, pentru că îl cunosc mai bine, dar sunt sigur că există foarte mulți intelectuali și oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
există foarte mulți intelectuali și oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi, lăsând urme profunde în cultura țărilor în care au trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar aceste trei personalități ilustre, dar mai este și Tristan Tzara, mai este și Brâncuși. Eu cred că este foarte important ca scriitorul să se considere cetățean al lumii, cei trei pe care i-am menționat au reușit să fie și prin aceasta nu au sărăcit România, dimpotrivă, au îmbogățit-o, i-au conferit cartea de vizită a unei culturi care poate produce creatori, cercetători sau gînditori capabili să
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
la începutul secolului XXI. MS: Dar știți ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate, după ce i-am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ce se întîmplă la noi: după cincisprezece ani de libertate, după ce i-am descoperit și noi pe scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
a stimula schimburile culturale reale și prin intermediul unei politici inteligente în privința traducerilor și contactelor, să contribuim la cunoașterea operelor valoroase și a ideilor importante, chiar dacă aparțin unor țări mici și fără o mare tradiție culturală, cum este cazul țărilor din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel de la Neptun? MVL: Exact acela de a face cunoscut ceea ce este necunoscut și de a pune în contact intelectuali și scriitori pe
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
din cauza distanței sau a altor nenumărate motive, nu ar avea cum să se cunoscă și de a-și împărtăși ideile unii altora. Grație acestui gen de întîlniri, cum este cea de la Neptun, eu am cunoscut mulți scriitori foarte importanți din lumea întreagă și mai ales, am putut să aflu multe lucruri despre cărțile lor pe care probabil nu le-aș fi aflat niciodată. Așa că eu sunt de acord să existe cît mai multe festivaluri, congrese, reuniuni, pentru că este un mod de
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
care s-a dovedit a fi genială, Carmen Balcells, care a luat asupra ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în cazul unui număr însemnat de scriitori de primă mărime din lumea hispanică. Dar ce credeți în general? MVL: Nu se pot stabili norme generale în privința aceasta. Există autori care sunt foarte preocupați de partea pur industrială, comercială, a muncii lor literare: cine îi publică, în ce condiții, dacă se traduc, cum
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
și deci trebuie încurajate să apară. În plus, revistele literare sînt exponentele opiniilor unor grupări, mișcări, curente literare, artistice și este bine ca toată această diversitate să aibă unde să se exprime. Adevărul este că revistele literare au avut, în lumea de limbă spaniolă, un rol esențial în istoria culturii. E de ajuns să ne gîndim ce ar fi fost Spania modernă fără o revistă ca Revista de Ocidente pe care a condus-o Ortega y Gasset; sau ce ar fi
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
ș...ț o întâmpină cu determinațiile ei, cu chemarea și dăruirea de sine -, dar determinațiile lor nu se întâlnesc și modelul ontologic nu se împlinește. Sau, în termenii modulațiilor românești ale ființei: un ŤVa fi fiindť, în legănarea sa din lumea generalului și un ŤAr fi să fieť, în legănarea sa din lumea individualului, își întind mâna - dar mâinile lor nu se prind" (Sentimentul românesc..., p. 93). Noica adaugă: ,Lumea necesității și cea a contingenței nu s-au întâlnit. Dar s-
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
sine -, dar determinațiile lor nu se întâlnesc și modelul ontologic nu se împlinește. Sau, în termenii modulațiilor românești ale ființei: un ŤVa fi fiindť, în legănarea sa din lumea generalului și un ŤAr fi să fieť, în legănarea sa din lumea individualului, își întind mâna - dar mâinile lor nu se prind" (Sentimentul românesc..., p. 93). Noica adaugă: ,Lumea necesității și cea a contingenței nu s-au întâlnit. Dar s-au căutat" (Sentimentul românesc..., p. 99). În schimb, basmul Tinerețe fără bătrânețe
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
românești ale ființei: un ŤVa fi fiindť, în legănarea sa din lumea generalului și un ŤAr fi să fieť, în legănarea sa din lumea individualului, își întind mâna - dar mâinile lor nu se prind" (Sentimentul românesc..., p. 93). Noica adaugă: ,Lumea necesității și cea a contingenței nu s-au întâlnit. Dar s-au căutat" (Sentimentul românesc..., p. 99). În schimb, basmul Tinerețe fără bătrânețe vine să ilustreze reușita modelului ontologic (Sentimentul românesc..., pp. 103-133). Căci Făt-Frumos este individualul care vrea cu
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
deruteze, căci atitudinea de devaluare și scepticism este aceeași. Exegetul se recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
ales prin consistență. Editorul Anton Diabelli comandase unor compozitori importanți câte o variațiune pe o temă de vals compusă chiar de el, în vederea alcătuirii unui album. Beethoven a început cu una și nu s-a mai oprit până la 33, dăruind lumii o capodoperă despre care s-a spus că este ,un microcosmos al geniului beethovenian". Pianistul Gerhard Oppitz este unul dintre puținii interpreți care se pot aventura în acest text extrem de dificil, nu numai prin solicitarea tehnică ci și prin bogăția
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
demers de fină intelectualitate, de la apariția scenică sobră, severă chiar, până la edificarea dramaturgiei unui ciclu atât de amplu ca ,Dragoste de poet" de Schumann. Cântat cu o simplitate rafinată, acesta a concentrat parcă în paginile partiturii tristețile ascunse ale întregii lumi. în zona melodiilor franceze, o artă aproape microscopică în minuția detaliilor, un joc extrem de subtil de nuanțe ne-a sedus în piese de Ravel, Debussy, Duparc. Păcat doar că cele două Cântece din seria pe versuri de Clément Marot de
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
cu Andreea Marin ? -Tot... În clipa aceea, urletul lui Haralampy sfâșie liniștea blocului: -Nu mai vreaaaaauuuu!... Vreau la mamaaaa! Doleanța nu e lipsită de logică, însă cam greu de pus în aplicare - maică-sa aflându-se de multă vreme în lumea celor drepți... Din nefericire, prietenul are, într-adevăr, o problemă, așa că schimb pe un alt canal de televiziune unde tocmai se retransmite un reportaj, drept că un pic retro, dar simpatic, despre începerea anului școlar... Ei, așa da! Ne relaxăm
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
cât pentru faptul că ambele personalități, deși nu s-au cunoscut (Flora moare în 1844, Gauguin se naște în 1848) se aseamănă prin dorința utopică de a obține imposibilul: paradisul pe pământ, concretizat în cazul Florei Tristán prin crearea unei lumi mai bune și mai drepte, iar în cazul lui Paul Gauguin în frumusețea unei lumi în care arta să facă parte din viața obișnuită, ca în societățile primitive pe care le elogiază și le caută în insulele Tahiti și Hiva
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]