2,384 matches
-
voi, când unul dintre copii pierde lupta și... pleacă? Copiii nu pierd nicio luptă. Noi le pierdem pe unele din ele. Ei pleacă sau rămân cu fruntea senină. Pe noi însă ne cuprinde neputința și ne lovim de limitele noastre lumești... Uneori, pur și simplu nu mai avem nimic de făcut... și predăm atunci controlul unui Dumnezeu pe care încercăm să-l cunoaștem cât mai bine, zi de zi, într-un permanent exercițiu al smereniei... Lupta se redeschide însă în următorul
“Da, sunt de acord să mergem împreună în lupta asta!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20198_a_21523]
-
membri de sex feminin. Nu întâmplător, când eram eu și cu soră-mea mici, taică-meu ne poreclise (pe noi și pe maică-mea) “Distrugătoarele”. De frica distrugătoarelor, unii bărbați nu se căsătoresc, iar cei mai radicali chiar abandonează traiul lumesc și aleg viața monahală, ca să elimine definitiv șansa de a fi rugați de o amică sau de vreo vecină de palier să le repare ceva. Se retrag în munți, la mănăstiri pline de bărbați în haine negre, unde nu se
Romeo a ales otrava ca să scape de șurubelniță by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20744_a_22069]
-
activ. Am fost educat în frumoasa confesiune catolică. Nu am fost obligat să gândesc, ci am fost îndemnat să cred pur și simplu. Această credință nu mi-a ridicat vreo problemă religioasă sau filosofică. Am fost preocupat de lucrurile cotidiene, lumești, materiale. Pentru trezirea forțelor divine latente din mine a fost nevoie de o ... TREGEDIE. Cu ocazia unui accident rutier, în starea de moarte clinică, spiritul și sufletul meu s-au despărțit de corp. Cu această ocazie am înțeles că este
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
despre autor: nu exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. RITMURI LUMEȘTI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017. În ritm de dans se învârt oameni, Pe scena lumii au loc jocuri Din care nu lipsește nimeni... În lumini și umbre din cercuri, Se închid și
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
mult zbucium și nopți în dureri,Ori, pentru alții e-ascuțită lance,Cea a dreptății divine puteri... Când se sfârșește-n lume o nouă zi,E doar un alt asfințit, ce dă nopțiiViață, spre dimineață, a-nverzi... VI. CONTEMPLÂND ENIGME LUMEȘTI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Lângă margini de lume ajung plutind pe nori, în tăceri prelungi, asurzitoare, umbre mărețe și speranțe împletite în ecouri, rugi nevăzute, înălțate cu foc din suflete rătăcind
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
împletită în nuanțe diferite ale provocărilor. Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un dans cu sine însăși, repetat la nesfârșit în ritmuri diferite, în fața propriului destin și a nemuririi esenței divine. Partea sinelui cel ancorat adânc în existența lumească e martoră a renașterii permanente a sufletului, a ... Citește mai mult Dacă fiecare vis măreț ar motiva îndeajuns toți oamenii să lupte pentru el, am trăi într-o lume în care visele ar înălța destinele...Porți pe rând se deschid
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
împletită în nuanțe diferite ale provocărilor.Viața devine în ochii eului veghind mereu meditator un dans cu sine însăși, repetat la nesfârșit în ritmuri diferite, în fața propriului destin și a nemuririi esenței divine. Partea sinelui cel ancorat adânc în existența lumească e martoră a renașterii permanente a sufletului, a ... XII. LACRIMI PIERDUTE ÎN IERNI ALE SUFLETULUI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Lacrimi pierdute în ierni ale sufletului, Înghețate pe drumul înspre nicăieri, Risipind
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității... Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui, spre centrul propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre armonia deplina a
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o, pe aripile-i, înspre culmi de glorie a eternității...Ceasurile regăsirii de sine, ale liniștii ce învăluie suflarea, potolindu-i ritmul accelerat în trecerea numărată minut cu minut, prin drumul străbaterii între porțile lumești, devin ceasurile cele mai sfinte ale existenței, prin ele însele privindu-se spre esența sinelui, spre centrul propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre armonia deplina a
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de sfârșit! Când liniștea ce se va lăsa peste zbuciumul greu, ce cuprinde în flăcările-i zbaterile neputincioase ale trupului
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de sfârșit! Când liniștea ce se va lăsa peste zbuciumul greu, ce cuprinde în flăcările-i zbaterile neputincioase ale trupului
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
bucurie Parfumul lor, amețitor, ceresc. Am o alee- ntreagă pentru mine În care prinsă- n floare viețuiesc Crescând în trupul păstăii blonde, fine Cu irizări de aur, ce învolt foșnesc. Îndrept privirea către cer, Părinte, Ne- ai dăruit minunea raiului lumesc Ca să ne- obișnuim, trăind aici, Preasfinte, Cu tot ce ne e dat din dor dumnezeiesc. Referință Bibliografica: IAR TEII... Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea
IAR TEII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380155_a_381484]
-
femeie m-a-ndemnat. Ca să-i înjur pe toți ce sunt în branșă Căci eu am o mulțime de-nvățat. Vă spun să învățați mai cu tărie ! Nu vă jucați cu viețile-omenești ! Căci nu sunteți la bal, la sindrofie Să neglijați nevoile lumești. Ce drept aveți ca voi să vă jucați ?! Cu vieți aflate-n greaua suferință. Și pe nedrept chiar să amanetați Dreptul la viață și a lor dorință ?! De-aceea eu vă spun că nu există Vreo boală să nu aibă
SISTEM BOLNAV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380150_a_381479]
-
astfel revarsă binefacerile asupra rugătorului (solicitantului). Cel care se racordează la această putere este omul. Puterea veghează permanent asupra tuturor, dar cel în nevoința are acces prin starea de rugăciune, care este o stare de grație. „Lasă toată grijă ta lumeasca” este un îndemn biblic, adică rupe-te de nivelul inferior ca să te poți ridica spre sferele înalte (rupe-te de mediul în care te afli în nesiguranță și urcă spre cel care o oferă!). Astfel se diferențiază acel om necredincios
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
de binecuvântarea care o au toate neamurile pământului prin cunoașterea Cuvântului lui Dumnezeu.” ...îndrăzniți. Eu am biruit lumea.” (Ioan 16, 33). Pe cine a învins de fapt Domnul !? El a învins, mai înainte de toate, păcatul din lume, poftele și plăcerile lumești, tentațiile lumii corupte și amăgitore. Iar dacă „s-a luptat” cu cineva și cu ceva, El nu a făcut-o decât atunci când tâlhăria, corupția, hoția și înșelăciunea pătrunsese chiar și-n templul sfânt : „Casa Mea casă de rugăciune se va
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
evenimentelor în mijlocul cărora trăim. Mai presus însă de răul fizic care are drept țintă corpul (trupul), trebuie să identificăm, să cunoaștem și să combatem râul care distruge sufletul. Prin rugăciune mintea este îndreptată spre cele sfinte, nu spre toate fleacurile lumești nefolositoare ori ispititoare. Sufletul este susținut prin rugăciune permanentă, prin rugăciunea inimii care se poate rosti simplu, în orice moment liber: „Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu, Miluiește-mă pe mine păcătosul (a)” AMIN! În loc de încheiere: Fluid tainic Doamne, aș
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
dat cea mai înaltă cugetare creștină în problemele stăpânirii și conducerii oamenilor. Nici învățatul episcop Bossuet, autorul, peste două secole a cărții intitulate " Politica scoasă din înseși cuvintele Scripturii Sfinte" nu a reușit să facă din duhul creștin și puterea lumească o alcătuire atât de firească. Prin Neagoe Basarab, românii au dat lumii un model de cugetare politică umană și creștină, neatins și nedepășit de nimeni. Dar nu numai un gânditor politic și creștin era Neagoe, nu numai un scriitor politic
NEAGOE BASARAB – UN OM POLITIC CU HAR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378169_a_379498]
-
întrezărite de Eugen Simion), putem spune că și la Horia Stamatu se lasă surprinsă - i-mediat - acea „neobișnuită încordare a spiritului, voința colosală de cuprindere, un fior, în fine, aproape mistic de a prinde marile mecanisme cosmice. Scârba /..../ față de răul lumesc este biblică/.../ se simte un spirit care a citit bine Apocalipsa. Marea poezie, vreau să spun, duce temele spre această graniță de sus, acolo unde se sfârșește previzibilul, determinantul. Întâlnirea cu religiosul este în acest mod indirect posibilă într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
intitulat Peisagiu poetul-în-cușcă: „Vorbele nu mai au ce spune poeții/ în lucruri fără ecou mor vorbele/ aduse de suflu atman în cușcă/.../ mor fără ecou poeții în lucruri/..../ ultima piedică nici viață/ nici moarte..” Nu numai că imprecațiile față de răul lumesc capătă tonalitatea și înălțimea de anatemă biblică; și nu numai că - așa cum spunea Eugen Simion - aici simțim un spirit care a citit bine Apocalipsa. Lucrurile merg cu mult mai departe și ne readuc în proximitatea teoriei despre incidența artei cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
din albul lor când fugi. Însă e rău prin ce ne este bine Și binele ne strânge uneori, Când tâmplele iubirii au patine Cu tenta de-mpărțit in loc de ori. Dar nimeni nu-i răspunzător de roiuri Criogenate-n zborul lor lumesc, Când laptele spre iarbă poartă sloiuri Din ce-a-nsemnat odată, te iubesc. Referință Bibliografică: Dintr-odată / Crinu Sorin Leșe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Crinu Sorin Leșe
DINTR-ODATĂ de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377149_a_378478]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UN RAI LUMESC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Era tot parcul un palat, Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
n-are prinț sau împărat, Doar soarele strălucitor Îi face traiul mai bogat. El, cu alaiul lui de nori, Aduce seve și lumină Pentru supușii iubitori Și poartă numele: grădină. *** Ciclul "Vara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Un rai lumesc / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
și sufletul își află altă stare. Ce ai mai vrea când iată,amintirea se-nghesuie-n răspunsul la întrebare? Tu ține-ți visul,păstrează-l ca pe o taină a evadărilor ce au fost trăite apoi,de-mbraci o prea lumească haină să speri că vor fi altele împlinite. de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Păstrează visul / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PĂSTREAZĂ VISUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382183_a_383512]
-
teamă". A-i fi refuzat pe "oamenii de nădejde" ce-l potopesc cu daruri scumpe n-ar fi însemnat oare "să le sfîșii inimile"? Și norocul orb nu se oprește aici. Se prind în horă și bătrînii aparent înstrăinați de lumeștile treburi, care nu ezită a oferi, ca din senin, celor aflați pe creasta valului cîte "o sarsana plină vîrf cu bijuterii (Nouveau style, Fabergé)", a-i "firitisi cu moșii, păduri, lacuri și turnuri". Să nu fim însă incorecți. Cu toate că se
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
angajîndu-se în această misiune cu fervoarea neofitului care intră la mînăstire. Văzînd în patrie o entitate mistică, Bălcescu, pornit pe un drum fără întoarcere, devine slujitorul ei necondiționat. Viața sa devine cea a unui soldat-călugăr. Dă la o parte tentațiile lumești, șterge din planul său existențial instanțele parazitare, precum cariera, averea ori căsătoria, consacrîndu-se propriei sale religii, cu fervoare totală. în generația romantică, pașoptistă, Bălcescu a reprezentat singurul exemplu de asemenea comportament. Istoricul a avut intuitiv, aplecarea spre explicația divină a
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]